6,814 matches
-
Șt. Oroveanu, care este în același timp proprietar și administrator. Începând cu numărul 5-6/1939, R.g.i., care purtase subtitlul „Politică, literară, științifică, agricolă, comercială, industrială, financiară, mondenă și sportivă”, iese cu subtitlul „Informație și propagandă străjerească, turistică și literară”. Periodicul este de informație generală și de analiză politică și economică. Zona culturală și literară cuprinde poezie și proză (texte originale apar însă destul de sporadic în sumare și fără o selecție riguroasă), studii, eseuri, portrete. „Note literare și artistice” este o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
, orientare în cadrul constructivismului românesc. Aderând la principiile mișcării constructiviste, i. le accentuează pe unele și le aplică într-o manieră mai consecventă. Denumirea vine de la titlul revistei „Integral” (1925-1928). Îndeosebi prin Ilarie Voronca, spiritus rector al tuturor periodicelor de avangardă apărute după „Contimporanul” și înainte de „unu”, dar și prin alți colaboratori ai acestora, publicația reia ideile directoare din „75 HP” și „Punct”. Noua revistă consideră că invarianta acelor idei este principiul integrării artelor în ansamblul civilizației epocii. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
alunecă singur, ca un stilet”, „verbul zgârie-cer”. Eliberate de logică, de asocierea după norme și „descojite de simbol”, „cuvintele obțin [...] propriul lor sens, boxând sau îmbrățișându-se între ele”. Mai mult sau mai puțin consonantă cu principiile doctrinei, poezia din periodicele constructivisto-integraliste amalgamează și „sintetizează” caractere ale tuturor stilurilor de avangardă. Chiar și teoretic, de altfel, revistele manifestă un spirit de reciprocă toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
afișează ca stindarde nume reprezentând nuanțe diferite ale modernismului în general și nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai toți poeții notorii de avangardă să semneze în periodicele de până în 1930 ale i.: Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Ion Călugăru, F. Brunea-Fox, Marcel Iancu, Victor Brauner, Jules Perahim, M.H. Maxy, Hans Mattis Teutsch. Multe dintre reviste întrețin cultul lui Urmuz. Repere bibliografice: Sașa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
împotriva Puterilor Centrale, C. se află în 1917 la Petrograd, ca redactor al foii „L’Entente”. Martor al revoluției bolșevice, convins de justețea ei, va reveni în țară, unde este reținut câteva luni în lagărul de la Negrești. După eliberare, scoate periodicele „Omul liber”, „Chemarea”, „Chemarea roșie”, „Clopotul”, iar din 1923, din nou, „Facla”. Fiind deputat din 1920, nu are de suferit în urma afilierii Partidului Comunist la Internaționala a III-a, dar în 1923 este condamnat la 18 luni închisoare pentru lezmajestate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
publicată în ziarul „Chemarea” din 1927. Ulterior mai este arestat preventiv, pentru calomnie, în 1927 și 1931. Începând din 1910, C. dă la iveală mai multe tălmăciri din Anatole France (Roupart, Asupra artei, Balthazar, Zeilor le este sete, rămase în periodice, Thaïs, tipărită în volum în 1916, Grădina lui Epicur), din Marguerite Audoux (Maria Clara, 1912), Pierre Louys (Afrodita), Panait Istrati (Pe malurile Dunării, în „Facla”, 1925). Traducea, în 1919, și un act din piesa Seara cea mare de Leopold Kampf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
, „revistă științifică și literară” apărută la Iași între 1 iulie 1881 și mai 1891, la început bilunar, iar din iunie 1886 lunar. Prefigurată de câteva periodice efemere, C. este cea dintâi publicație legată de ideologia socialistă din România cu o apariție mai îndelungată și cu ecou în epocă. Importanța ei a fost supradimensionată după 1950. Ioan Nădejde, Sofia Nădejde, Gheorghe Nădejde, Theodor D. Speranția, C. Mille
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
cu atenție lucrările Storia della letteratura romena și Novecento letterario romeno, Mircea Zaciu remarcă și carențe, precum interpretarea unor personalități ale interbelicului românesc într-o altă lumină decât cea reală, sistematizarea nu întotdeauna fericită a materiei, omisiunile, insuficientă cunoaștere a periodicelor românești, insă admite că spiritul expunerii este caracterizat de „ponderea critică și echilibrul ierarhizării”. România antică e modernă (1994), antologie postuma, cuprinde o selecție a studiilor despre istoria, limba și literatura românilor, cu capitole despre Ion Creangă, I.L. Caragiale (elogiat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
când Gherea îl anunța pe Ronetti-Roman că se hotărâse editarea unei publicații literare la care ar fi urmat să colaboreze un grup de scriitori reputați: I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, B. Delavrancea, I. Nădejde, C. Mille, G. Panu. Era proiectat ca periodicul să fie intitulat „Lumea nouă” și trebuia, după cum scria Gherea, să stimuleze oamenii de talent. Cum însă între timp mișcarea socialistă hotărăște să tipărească un cotidian politic cu acest titlu, Gherea se oprește la denumirea L. și ș. Publicația înlocuia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
cum s-a fixat imaginea poetului în publicul larg și nu prea are multe posibilități de a o îndrepta. Momentul este indispensabil și trebuie, măcar în fugă, să ne referim la el. Sunt și numeroase știri de presă, răspândite prin periodicele anilor 1887 1888, dar este, înainte de toate, cartea scoasă de Cornelia Emilian cu scrisorile Hanrietei Eminescu de mulțumire pentru banii rezultați din aceste chete. Se intră, astfel, în complicatul laborator editorial al fraților Șaraga, librarii din Iași în jurul cărora s-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dureroasă pe care i-a făcut-o în acea perioadă.” Urmează fragmentul pe care l-am redat și noi, din „Curentul Eminescu” de Al. Vlahuță (care, în 1920, era foarte activ: întemeiase încă din 1919 ziarul „Dacia”, unul dintre primele periodice importante de după război, și devenise persoană publică respectată). După citat (care se încheie cu ultimul vers din Satira IV), continuă: „Câtăva vreme mai târziu, geniul martir murea tragfic, cu craniul zdrobit de piatra aruncată de un nebun, tovarășul său de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Raoul cel Spân, Richard Inimă de Leu. 4 Al. Zub, Mihail Kogălniceanu, 1817-1891. Bibliografie, Editura Enciclopedică și Editura Militară, București, 1971 1. Cifrele din dreptul intrărilor indică titlurile, nu paginile. 2. Indicele de materii cuprinde un spectru larg de informații: periodice (Curierul de Iași, Datina, Dimineața), informații despre Divanul ad-hoc al Moldovei, despre decorări, medalii, constituția daneză etc. 3. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 4. În dreptul publicațiilor s-a trecut și locul apariției
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și ministru al Industriei și Comerțului (1914-1916)21. Nu trebuie uitat nici Grigore Tăușan (1874- 1952), profesor de filosofie (era licențiat în filosofie și litere la Universitatea din București), jurnalist și scriitor, colaborator al "Convorbirilor Literare", "Voinței Naționale", "Viitorului", al periodicului "La Réforme" (Bruxelles), autor, printre altele, al studiilor: Filosofia lui Plotin (1900), Morală lui Kant și adversarii săi (1901), Tâlcuirea Constituției pentru folosul țărănimei (1906), Evoluția sistemelor de morală (1921), traducător din limba franceză al lui Sienkiewicz și Gogol, membru
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din cadrul Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice (1888), inspector școlar (1892) ori director al învățământului primar și normal (1892-1893); a fost și un pasionat colaborator al revistelor literare ale vremii, fiind chiar autor de poezii, pe care le-a publicat în periodice precum "Jurnalul" de la Craiova 41. A semnat volumul Retorica (1883), pentru ca, pe la sfarsitul deceniului nouă al veacului al XIX-lea și la începutul celui următor, să se găsească în Parlamentul României ca deputat de Prahova (1888-1891)42. Am dori să
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
programelor ce asigura protecția și integritatea sistemelor de operare și a aplicațiilor; • parolarea - alegerea unor parole dificil de descoperit și o politică clară de definire a sistemului de parole vor determina o siguranță crescută; • scanarea - sistemul de securitate trebuie scanat periodic, pentru identificarea punctelor vulnerabile; • backup-ul - asigurarea unor metode rapide și sigure de backup, care vor permite recuperarea datelor în cazul deteriorării; • răspunsul - antrenarea unei echipe care poate acționa în cazul unui incident prin măsuri complementare. Specificațiile cărților de „căpătâi” ale
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
2 și era tipărit la atelierul Lupașcu. Bârladul de la nr. 9, 1903, avea în comitetul de redacție pe T.G. Emandi, Grigore Negură, M. Vasiliu Cristescu, C. Slobozeanu, G. Oprișan, S.G. Drăgănescu și I. Chiricescu (după Nerva Hodoș Al. Sadi Ionescu „Periodicele românești"). Biblioteca „Stroe Belloescu” din Bârlad deține numere ale ziarului din anii 1887, 1888, 1902, 1903, 1908, 1909, 1911, 1912, 1914 și 1934. * 28 *La 24 februarie 1890 Senatul României a luat în cercetare proiectul de lege votat și adoptat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-1942), programul de audiențe al autorităților, jocuri de cuvinte, anunțuri ș.a. Semnau: Gelu Tănase, Ion Chirvasă, Georgeta Florența, Cezar Emilian, Gh. Topor, prof. Toni Iosipescu, Teodor Stupu, prof. Iulian Arhire, Nica Andronache, ing. Viorel Neagu, pr. Costică Blănăru, Valentin Guzgan. Periodicul are o ilustrație adecvată, de calitate. (Din volumul „Vaslui - Capitala Țării de Jos în presa vremii - 1875-2005, p.129-131) * Cuvântul liber Cuvântul liber apare la 21 decembrie 1989, publicație săptămânală a Comitetului Provizoriu al Frontului Salvării Naționale Bârlad, pe frontispiciul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dați Ajutor Dați ajutor, număr unic, scos la 22 aprilie 1900 de Adolf Axelrad, fost elev la liceul „Codreanu”, venea în sprijinul evreilor emigranți din Bârlad(49x33 cm.). Publicat de evreii emigranți, scriu N.Hodoș - Al Sadi Ionescu în lucrarea „Periodicele românești”. Dați ajutor, în apelul către evreii din România, semnat în numele evreilor din Bârlad, de către doctorul Fridman, fost intern la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, stabilit în orașul Bârlad, se spune: „ 70 de oameni, frați din sângele nos tru vor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vreo 70 de evrei care s-au dus pe jos, până în Germania, de unde i-au încărcat pentru America." * Fetița dulce „Fetița dulce", revistă umoristică „Modern-stil”, apărea la 5 octombrie 1905 la Podul-Turcului, după Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu din „Periodicele românești"și după G. Cațafany care spune că i s-a dat (comanda n.n.) de o societate de jidovi. A apărut un singur număr, 29x20 cm.10 bani numărul. * Filatelia română Filatelia română, Jurnal filatelic lunar, pentru colecționarii și comercianții
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
coloratură politică, deși nu‐ și declară programul. Va deveni gazeta Paloda, aparținând aceluiași partid politic ieșit învingător în alegerile din primăvara anului 1926 - Partidul Poporului. Făcând parte din acest partid, George Tutoveanu și Academia Bârlădeană a avut sprijinul publicistic al periodicului. „Academia Bârlădeană” a pornit la lucru, lumină din 64 lumină, fără capital, cotizații sau subvenții ș i fără statute”. Și tot aici marele nostru maestru Al. Vlahu ță plin de fericirea comunicației a „elevilor săi”, găsea clipe de mângâiere, uitând
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aprilie). De la 23 aprilie 1904 își schimbă subtitlul în „Foaie populară pentru literatură, umoristică, informații și reclamă", și de la 6 iunie în „Revistă umoristică-literară." Director și proprietar G.D. Grosu (23 aprilie 15 mai), 6 numere (Nerva Hodoș Al. Sadi Ionescu „Periodicele românești"), citează Gr. Crețu. * Hipodromul Hipodromul, ziar cu caracter sportiv, apare la 17 octombrie 1908, la Bârlad. * Ideea românească Ideea românească editată la Bârlad în 1937 de către profesorul Gh. Ioniță, membru al Academiei Bârlădene; avea un caracter cultural, predominând latura
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziarului. „După un răstimp de nouă ani, reapare ziarul Paloda"... * Despre Paloda, Diaru alu intereseloru generale Bârlad (5 116 februarie 1881-5 mai 1883 și 2 iulie 1892 - continua - odată pe săptămână, Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu mai scriu în „Periodicele românești”: „Red. Lascar Costin în 1881. Fondator: St. Neagoe și G. Cațafay, 48x32 cm, anual 12 lei. De la 2 iulie 1892 când reapare, se suprimă subtitlul „odată pe săptămână”, 48x33 cm., anual 6 lei, 10 bani numărul. Editor, proprietar și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe nici unul, așa că lucrurile, până la urmă, s-au potolit. Semănătorul trebuie să fie jurnalul fără dată despre care vorbește numai din memorie C.D. Aricescu în Columna lui Traian din 1873 nr.9, și după el A. Pop în bibliografia publicațiilor periodicelor românești 116 numindu-l greșit „Gazeta de la Bârlad", informație preluată și de subsemnatul din ziarul Românul din 17 august 1873, p.721 și folosită în volumul Vaslui Capitala Tării de Jos în presa vremii 18752005, p.170 -l, TipoMoldova Iași
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se vor ridica și marii conducători ai poporului nostru”. Apare de două ori pe lună, în două pagini, la T ipografia și legătoria de Cărți N.P. Peiu - Bârlad, redacția și administrația Bârlad, strada Viitorului nr.87. Redactor - Vasile Stoica. În periodic au semnat: G. Tutoveanu, C. Popescu, I.V. Balmuș ș.a. Uniunea Uniunea, organ al foștilor luptători pe front, al văduvelor de război, al orfanilor și invalizilor din război, din județul Tutova, apare la 1 iulie 1924, director A. Ionescu, redacția și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
averescană, Tribuna prostului - cu de... toate. Că G. Ionescu‐Quintus nu‐i una și aceeași persoană cu actualul om politic liberal rezultă și din Adev ărul Ilustrat (1895‐ 1896) unde, la 26 august 1896, același, care „a publicat epigrame în periodicele socialiste”, semnează catrenul „Celor de sus”: Că libertatea o iubiți Suntem destul convinși și noi. Voi o iubiți așa de mult C‐ o țineți numai pentru voi * Viitorul, liberal, după ce apăruse în 1900 la tipografia Munteanu, nr.1-30, 24 septembrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]