7,062 matches
-
Chartreusei din Parma" așa cum a făcut-o el. Sau, în orice caz, aș fi privit Italia spre mare. Nici nu știu bine de ce aproape toți au scris despre mările Greciei, dar nu și despre mările Italiei? Săptămîna aceasta a tot plouat și mie-mi priește întotdeauna obscuritatea aceasta. Învăț fără convingere pentru sesiune, lingvistica cel puțin mi se pare dizgrațioasă prin repetatele-i amănunte... nesemnificative. Și unde mai pui că pentru filozofie n-am de pe ce mă pregăti, urmînd să fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Socrate după ce a adus un elogiu cucutei. De mai multe zile, deconectat, mă îmburghezesc cu tot ce nu-mi iscă obligații. Citesc, mă plimb, ascult muzică tot timpul, îmi permit ultimatum-uri cu T. (dar așa e necesar!), scriu epistole. Plouă și e foarte rece, asta cînd nu ninge și, deci, e și mai rău. Iași-ul era parcă o altă lume. Comunică-i lui Luca (Pițu n. red.), prin urmare, că ar fi mai bine să mai amîne venirea încoace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
acel tîrg al olarilor, mai ales că am nevoie și de cursul lui Raveica! Altfel, pe 14 iulie sînt la Iași (pe 16 și 20 am cele două examene!). Dar mai e pînă atunci! Poate că n-ar trebui să plouă în fiecare zi! George Bălăiță mi-a promis că voi fi în planul lor pe '86! La ALBATROS? Se mai aștepta încă o ștampilă, cartea mai era pe la cei de la Consiliul Culturii (ei și madame Bovary!). Parc-ar fi dictatură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
profesional dar... protejate de niște lingăi cu post! Punct, totuși! Te rog frumos ca tu s-o duci bine! Poate că-ți voi da vești mai bune data viitoare! Aștept semnalul cărții! Trebuie să vină. Așa mi s-a spus! Plouă și-i rece! Nici lemne nu prea am! Toate cele bune fetelor tale! Bucurie și liniște! Și să fie sănătoase! Salutări pogoriștilor! Mi-e dor de Luca (Pițu n. red.)! Te îmbrățișez cu toată dragostea frăției! Aurel Borca, 15 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Vor veni toți nemțenii. Ar fi frumos să ajungi și tu. Așa, pur și simplu. Dar nu știu cum ai putea pleca tocmai acum; îmi închipui că ai și tu destule probleme! Să cîștige Franța! Îți pun o tăietură din Caiete botoșănene! Plouă. Ascult Mikis Theodorakis. Bucurie și poezie! Și să ne vedem sănătoși! Al tău, Aurel 1987 Borca, 1 februarie 1987 Dragul meu, Mulțumesc pentru "semnalul de alarmă" în privința "drepturilor de autor" ale acestor vremuri! Da, e scandalos! Parcă am împleti coșuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cartea criticilor după atîta timp și după ce a făcut un preinfarct din cauza cărții mele (a facerii ei). M-am văzut cu mulți amici și cunoscuți la București, dar în special cu cei mai tineri. A fost prea cald. Azi a plouat. Parc-am înviat. Citesc. Poate că mă voi muta la P. Neamț. Nu vreau să mă mai gîndesc. Voi vedea eu ce fac. Voi cum ați rezolvat cu repartiția (repartiția Iolandei Vasiliu, șefă de promoție a Facultății de Filologie; orașele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
nespus de adorabil” (duminică, 21 sept.). „Am de gând să-l iau pe Mihai la Pelișor, pentru că acele camere de copii de acolo sunt însorite și mai bune pentru el decât cele dela Foișor” (duminică, 28 septembrie). Pe când la Sinaia ploua, „s-a luminat pentru o clipă ca să pot să ies să-l văd pe Mihai” (marți, 30 septembrie). Duminică, 19 octombrie. Sosind de la Segarcea la Sinaia, Regina Maria se bucură că Mihai stătea acum în camerele de la Pelișor. „Ce minunat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cadou pentru tatăl său. Nu i l-a dat, ca Duduia, pe 7 iunie, ci, conform tradiției, pe 8 iunie. În această zi s-a organizat Serbarea Străjeriei (Tineretului) pe Stadionul ANEF. La marea demonstrație participau 30.000 de străjeri. Ploua. Totuși, Carol a trecut în revistă legiunile străjerești, refuzând mantaua de ploaie, ce i s-a oferit, și a ținut o cuvântare. Serbarea a fost apoi întreruptă și s-a reluat a doua zi, când a avut loc defilarea străjerilor
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
au întors frânți de oboseală, la București. Sâmbătă, 30 martie. Mihai, Carol al II-lea, Costache Malaxa, Ilie Radu și Chefneux au vânat sitari la Periș, timp de patru ore și jumătate. Vremea era „înspre ploaie”. La începutul vânătorii, a plouat mărunt, apoi a ieșit soarele, dar era rece. Primăvara, sitarii, păsări călătoare, erau în trecere peste teritoriul României. Pentru vânători, „pasajul sitarilor” reprezenta un eveniment ce impunea ieșiri frecvente pe teren. Regele Carol al II-lea și însoțitorii săi erau
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de vânat, enormă. Mihai și-a bătut recordul (la vânat sitari) ca și Carol al II-lea, Mocsonyi, Costache Malaxa și Radu Ilie. Seara, Familia Regală vede filmul Cântec de leagăn cu Gilla și Maria Cebotari. Duminică, 14 aprilie. A plouat toată ziua. Totuși, s-a mers la vânătoare, la Periș. Au participat: Carol al II-lea, Mihai, Urdăreanu, Micescu, Săulescu, Dombrowski, Costache Malaxa, Ilie Radu, Chefneux. „Mihăiță și-a bătut din nou recordul având 39 (sitari - n.n.) la ciorchinar”. Luni
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de părintele Nae Popescu în frumoasa bisericuță din lemn. Un comunicat al Casei M. S. Regelui anunță că monarhul și-a stabilit reședința la Castelul de vânătoare Lăpușna, începând din 26 aprilie 1940. Sâmbătă, 27 aprilie. După amiază și seara, plouă. Familia Regală este silită să-și petreacă timpul în interior. Carol la II-lea joacă table. „Mihăiță foarte bine și atent cu Duduia”. Participă la slujba Învierii, ținută probabil tot de părintele Nae Popescu. Duminică, 28 aprilie. Prima zi de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Regală este silită să-și petreacă timpul în interior. Carol la II-lea joacă table. „Mihăiță foarte bine și atent cu Duduia”. Participă la slujba Învierii, ținută probabil tot de părintele Nae Popescu. Duminică, 28 aprilie. Prima zi de Paște. Plouă intermitent. Fiecare își petrece timpul cum vrea. „Zi fericită, fără istorie”, notează Carol al II-lea. Luni, 29 aprilie. Vreme urâtă, bate vântul, este frig. Familia Regală și oaspeții nu prea au ce face în interiorul castelului de la Lăpușna. „Stăm de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Costache Malaxa, pe Sebeș, iar cpt. Plesnilă pe Meștenița. Se vânează „cu pază”. Sâmbătă, 4 mai. Mihai s-a întors victorios, a vânat un cocoș de munte. La fel și ceilalți vânători. Duminică, 5 mai. Ultima zi petrecută la Lăpușna. Plouă și e frig. „Mihăiță a fost foarte gentil mai ales pentru Duduia față de care a fost plin de atenție”. La ora 21 s-au îmbarcat în trenul regal, la Reghin, iar la ora 23 au pornit spre București. Luni, 6
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Duduia au rămas în București. Se pare că Mihai a stat la Scroviștea până seara târziu, căci nu a fost prezent la cina, la care tatăl său a avut invitați, și nici la filmul ce a urmat. Duminică, 4 august. Ploua torențial. Mihai și Carol se aflau la Scroviștea. Iau masa de prânz cu Ilie Radu și cu Chefneux. După masă, ploaia încetează și ies la vânătoare de țapi. Mergeau cu trăsura prin pădure, urmărind țapii, instalându-se în observator și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a găsit însă mortul. S-a zăpăcit și a ieșit în ogradă, Moș Miron tocmai scotea apă din fântână. Bărbatul s a speriat și-a exclamat mai mult pentru sine: Mortul e viu! Puntea de la Mitoc Se întâmpla adesea să plouă mult, mai ales la începutul primăverii. Atunci, apele toate își măreau debitul și-și lărgeau albia. Râul Suceava, de lângă Costișa, fiind divizat în trei ramuri, din cauza ploilor abundente și a topirii zăpezii se unea, formând tot prundul o apă tulbure
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
băiatul său. Și Vasile Clemenciuc n-a fost singurul elev de care s-a făcut un astfel de abuz. Tata îmi spunea adesea: "Învățătura e la om comoară și munca cheia ei. Păzește bine cheia, ca să nu pierzi comoara!". Când ploua sau era zăpadă, neputându-ne folosi după bunul lor plac, rămâneam în clasă. Adesea doamna ne dădea de copiat din carte "de aici... până aici", dar nu ne corecta niciodată. Dânsa mergea la cancelarie la o cafea, la taifas cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
i-am putut gusta măcar). Într-o duminică ne-am dus la pârâu să facem baie, dar ne-am umplut rău de mâl, de nu ne puteam descotorosi. Nu era nici o pietricică cât de mică în pârâu sau drum. Când ploua era jale mare. Apa mătura tot de pe uliță și era un noroi, de nu puteai ieși decât, cu niște cizme de cauciuc înalte. Tata mergea zilnic la "primăria" provizorie instalată în altă locuință din Havârna, se întâlnea cu costișeni, se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
timp. "Zăbava va aduce pierdere, amânarea pericol" (Erasmus). Dacă era întrecut de coaptă cânepa sau inul tulpinile se culcau la pământ și sămânța în mare parte se pierdea. De aceea, mama ne spunea mereu că "ulciorul trebuie umplut cât timp plouă". Orice întârziere înseamnă pagubă. Noi culegeam la timp cânepa și inul și aveam mare grijă să păstrăm sămânța pentru anul următor. Eu și Oltea, sora mea, eram culegătoarele de bază. Știam cum se scutură rădăcinile și cum se fac mănunchiurile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Locuitorii satului meu, ca buni gospodari, au căutat mereu, să facă uz de sfaturile înțelepte ale bătrânilor: "să nu lăsăm timpul să treacă fără să producă roade și fără de vreun folos". Așa cum spune și proverbul: "Ulciorul trebuie umplut cât timp plouă". Costișenii țin mult la satul lor, deși mic și pentru mulți, poate neînsemnat. Pentru ei, dragostea pentru locul de baștină e o adevărată virtute. Iubesc pământul, huma cea sărăcăcioasă, iubesc coasta și valea, râul și lunca. Se simt legați cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de nori negri împânziră zarea. Un tunet înspăimântător răscoli clocotitor toloaca. Un ropot nedeslușit dădea de știre apropierea artileriei cerești. O suflare de vânt puternică trecu pe lângă noi neobservată. Îndată, peste toloaca dintre Rădăuți și Frătăuții Vechi se dezlănțui furtuna. Ploua cu stropi mari și reci întruna. Șiroaie de apă porniră printre iarbă, înnecând-o. În răstimpuri vântul șuiera, gemea și striga parcă după ajutor. Fulgere puternice, luminoase brăzdau toloaca, care clocotea sub descărcările tunetelor. Sub zgomotul ploii, șanțurile dintre ogoare s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în partea de sus. O ciutură mare de lemn amintea de bunicul ei, care a lucrat la stână, multă vreme. Totul era cât se poate de gospodărește lucrat, numai că, așezarea nu era cea mai potrivită. Fiind pe vale, când ploua mai abundent, toată apa de pe coasta noastră se scurgea la ea și la ceilalți vecini, în livezi și grădini. Astfel, pânza freatică numai putea înghiți un asemenea volum de apă și băltea la suprafață. Nenorocirea era că nu ocolea nici
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
veneau greutățile. Nevoia de apă era destul de mare. Cu gălețile, trebuia s-o care din deal, de la fântâna noastră, pe care ploile nu reușeau s-o afecteze (decât în rare cazuri). Îmi aduc bine aminte că, într-o vară, a plouat zile în șir. Suceava s-a umflat, unindu-se într un singur crac, iar fântânile s-au umplut până la nivelul știubeiului. Printre ogoarele din câmp, apa făcuse șanțuri și băltea în voie, până ce căldura, reușea s-o sece de-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
voi reuși să fiu puternică, să înlătur orice obstacol. Am înțeles că, totul trebuie făcut la timp și că timpul nu trebuie irosit, că zăbava înseamnă pierdere și amânarea pericol. Tata îmi spunea mereu că: "ulciorul trebuie umplut cât timp plouă", nu mai târziu. De asemenea, am știut că adevăratul preț al oricărui lucru, oricât de neînsemnat ar părea, este munca și chinul până la epuizare. Nimic n-am obținut fără trudă, fără perseverență. Când mi-am propus să realizez ceva, m-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din abundență cu sake. FEBRUARIE-luna de revitalizare. „Kisaragi” (numele vechi) și „Ni-gatsu” (denumirea modernă). Este perioada când zăpezile încep a se topi, “yukige-zuke” ... Pe ramuri, de sub mantia albă, răsar gingașe flori albe și roz, florile de „plume”... Ce liniște e! Plouă cu stele? E doar „orizake”, ce-mi vorbește Despre bine, bucurie, femeie... Apreciat de cunoscători e „orizake”. Mâncărurile tradiționale sunt oferite pe tăvi Zen, iar deliciosul sake în cupe speciale din ceramică. El se asociază cu: „Fugu”(pește), feliile subțiri
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
dulce. Kampai! Iulie este numit „luna cărții” sau „luna scrisorilor”. Se spune că, în această perioadă, femeile și bărbații compun poezii dedicate stelelor Vega și Altair al căror festival are loc în ziua de 7 iulie. Orezul face spic, încă plouă și-i face bine... O veche legendă chinezească spune că cele două stele care se iubeau, Vega și Altair, au fost separate de „râul din ceruri” (Calea Lactee), având posibilitatea de a se întâlni o dată pe an -7 iulie(07. 07
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]