7,468 matches
-
dintre pietrele de temelie ale poeticii cuvântului reificat, analizată pe larg într-un capitol anterior. Începând muncă dificilă și migăloasa de restaurare a vocabulelor, încercând să redea acestora forță originară, sicilianul a tradus, ca și tânărul Giacomo, fragmente scrise de poeta din Lesbos, în care se pare că ambii se regaseau. Zei, dimprejur cuvinte ușoare, dar nevinovate Numi, intorno parole eteree, mă innocenti cântă Safo în traducerea sicilianului.482 Chiar în primele pagini ale culegerii de însemnări Zibaldone erau definite trăsăturile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și sensibilități: afinitatea cu Mimnerm și Safo se baza pe exaltarea tinereții, pe sentimentul provocat de durată limitată a vieții, pe năvalnica pasiune amoroasă. Din Safo a ales nouăsprezece fragmente. Sunt cele mai numeroase, semn că, dintre toți liricii greci, poeta din Lesbos a fost cea preferată. În italiană versurile autoarei sunt rezultatul contopirii fericite a sensibilității quasimodiene cu a autoarei: în această Safo, ce a încetat de a mai fi ea însăși și în acest Quasimodo, ce i-a împrumutat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din Lesbos a fost cea preferată. În italiană versurile autoarei sunt rezultatul contopirii fericite a sensibilității quasimodiene cu a autoarei: în această Safo, ce a încetat de a mai fi ea însăși și în acest Quasimodo, ce i-a împrumutat poetei propria-i voce se află un punct de contact cu poezia leopardiană. Asta noapte am fost cu Safo, îi scria el viitoarei sale soții, Maria Cumani, în perioada în care studia textele poetei, identificând activitatea de traducător cu cea mai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în acest Quasimodo, ce i-a împrumutat poetei propria-i voce se află un punct de contact cu poezia leopardiană. Asta noapte am fost cu Safo, îi scria el viitoarei sale soții, Maria Cumani, în perioada în care studia textele poetei, identificând activitatea de traducător cu cea mai intimă dintre experiențele sale personale: Eu mă gândeam să îți spun ție acele cuvinte (vei găsi traducerea din greacă pe spatele acestei foi) din cea mai înaltă poezie a antichității, și acel ceva
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vei găsi traducerea din greacă pe spatele acestei foi) din cea mai înaltă poezie a antichității, și acel ceva grecesc din sângele meu s-a trezit la viață. (...) poate că am reusit (dar încă nu sunt mulțumit) să regăsesc vocea poetei: în câteva locuri, cu siguranta.490 O altă epistola din aceeași perioadă dezvăluie faptul că el conștientiza contopirea imaginilor și a cadențelor antice cu propria-i sensibilitate: Tocmai traduc cea mai lungă poezie a lui Safo care ne rămâne. Evit
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Safo, de la care ne-a rămas ceva mai mult decât nimic.492 O cunoscuse în anul 1815, prin intermediul Tratatului despre sublim al lui Pseudo-Longinus, citind capitolul X al acestei lucrări în care se păstrează și cea mai cunoscută oda a poetei, cea despre dragostea neîmpărtășita, compoziție ce avea să fie tălmăcita mai târziu și de laureatul Nobel. Leopardi, care tocmai scria Eseu despre erorile populare ale anticilor a tradus-o și i-a dedicat ulterior numeroase fragmente din Zibaldone.493 Acestei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
element integrat filologic de Leopardi în Ultimo canto. Cu toate acestea, consideră Lonardi, este de datoria noastră să ne întrebăm ce legătură există între lipsa acelei integrări filologice și un fapt evident: poetul a scris această operă păstrând vie imaginea poetei din antichitate.495 Fascinația exercitată de ea provenea cu siguranță și din distanță temporală ce ii separă, care sporea misterul, ambiguitatea și frumusețea textelor din vechime. Ultimul cânt conține fragmente scrise la persoana întâi, semn că eul liric se identifică
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din cantul Prima iubire: O, ce suavi fiori pe nesimțite / îmi șerpuiau prin oase, ce puzderii / în suflet, schimbător-nedeslușite, / de gânduri mă-ncercau, precum prin merii / unei livezi vântu-n adiere / un murmur iscă lung în faptul serii (vv. 28-33). Aceeași poeta dorește și invocă moartea: Moartă aș vrea într-adevăr să fiu sau ajută-mă tu, / tirane, căci moartea singură nu vine (...) Eu vreau să mor / vreau sa gasesc limanul Aheronului (Lui Hermes) și tot ea deplânge trecerea prea grăbita a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Urmând și sugestiile numeroșilor critici, au fost identificată componentă antică din poezia ambilor. Amândoi au manifestat o predilecție deosebită pentru cuvintele izolate, scurte din textele autoarei din Lesbos, calate pe sensibilitatea lor.525 Zei, împrejur cuvinte eterice, dar nevinovate scria poeta, în traducerea ermeticului. De asemenea ambii au reperat în versurile ei tema iubirii ce dă naștere dorinței de moarte. În versurile originale scrise de sicilian în paralel cu traducerile, dar și ulterior, este evidentă contaminarea temelor iubirii și morții, prezența
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
che mare getti nella luce stretta / d'un occhio! Ai fratelli Cervi, alla loro Italia: E la mia terra è bella / d'uomini e d'alberi, di martirio, di figure / di pietra e di colore, d'antiche meditazioni. A un poeta nemico: Șu la sabbia di Gela colore della paglia / mi stendevo fanciullo în riva al mare / antico di Grecia con molti sogni nei pugni / stretti nel petto. Ancoră dell'inferno: Poi a noi morți / voi morți direte nuove tavole / della
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Veronensis Carmina, traduzione di Salvatore Quasimodo, Accademia, Milano, 1945. "Chiarimento alle traduzioni", în Poesie e discorsi sulla poesia, Mondadori, Milano, 1973 (IIa ed.), pp. 297-298. Îl fiore delle Georgiche (Vergilius Publius Maro), traduzione di Salvatore Quasimodo, Mondadori, Milano, 1968. Îl poeta e îl politico e altri saggi, Mondadori, Milano, 1967 (Ia ed. 1960). "Leopardi, oggi, domani", Tempo, 21 luglio, 1966. Lettere a Quasimodo, di Eugenio Montale, introduzione di Sebastiano Grasso, Bompiani, Milano, 1981. Lettere d'amore a Maria Cumani, (1936-1959), Mondadori
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Tullio de Mauro, Laterza, Bari, 2006. Macrì, Oreste, Frammento șu Leopardi, Aldo Martello, Milano, 1964. Macrì, Oreste, Realtà del simbolo, Poeți e critici del Novecento italiano, Vallecchi, Firenze, 1968. Macrì, Oreste, La poesia di Quasimodo, studi e carteggi con îl poeta, Sellerio, Palermo, 1986. Martin, Evelyne, Reconnaissance de contextes thématiques dans un corpus textuel. Eléments de lexico-sémantique, Didier Érudition, Paris, 1993. Mazzamuto, Pietro, Quasimodo, Palumbo, Palermo, 1967. Mazzini, Giuseppe, Opere, vol. IV, Daelli, Milano, 1862. Mestica, Giovanni, Îl verismo nella poesia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mondo antico, atti del V Convegno internazionale di studi leopardiani, Olschki, Firenze, 1982, pp. 29-51. Aventi, Giuseppe, "Del romanticismo", în Antologia di 'Solăria', a cură di Enzo Siciliano, introduzione di Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958, pp. 341-345. Barone, Giuseppe, "Îl poeta e îl sânto, note în margine al carteggio Quasimodo-La Pira", în Quasimodo e l'Ermetismo, Centro nazionale di studi șu Salvatore Quasimodo, Modica, 1986, pp. 21-42. Baroni, Giorgio, "Salvatore Quasimodo sono miti, le nostre metamorfosi", în Îl mito nella letteratura
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îl proprio modo di considerare Leopardi, con un mischio di ammirazione e rigetto. Questo atteggiamento ambivalente s'iscrive nelle tipologie comportamentali di una tradizione letteraria sana e forțe, così come è stată descritta da Harold Bloom, secondo cui ogni nuovo poeta è afflitto, all'inizio della carriera, da quella patologia malinconica chiamata l'angoscia dell'influenza, della quale cerca di liberarsi attraverso assimilazione e ribellione contro coloro che lo precedettero: per vincere Leopardi bisognava accogliere la sua lezione affermava l'ermetico
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
della Nuova Italia, vol IV, Laterza, Bari, 1942, p. 188. 43 Giosuè Carducci, Lettere, vol. IX , Bologna, 1942, pp. 256-257. 44 Nei giorni più triști dell'esilio incontravo un compagno di sventura per parlare di Giacomo Leopardi. Era îl nostro poeta di tutti i giorni, ed îl mio amico me ne ragionava con un'ammirazione appassionata e malinconica. Lo rividi alcuni anni fă. (...) Mi fece un sorriso sardonico che mi spaventò: Leopardi! Oră io mi son fatto seguace della filosofia positiva
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Saggio sul Leopardi, Vallecchi, Florența, 1946. 94 Ridente beatitudine siculo-ellenica d'estrema catarsi e sublimazione; sembra risentire la voce fermă ed esultante dei grandi romantici: Foscolo, Hölderlin, Leopardi, în Oreste Macrì, La poesia di Quasimodo, studi e carteggi con îl poeta, Sellerio, Palermo, 1986, p. 69. 95 Acum în Marco Fioravanti, La critică e gli ermetici, Bologna, Cappelli, 1978, pp. 78-81. Chi lo crederebbe? Mă la più bella, più aperta, più radicale difesa della poesia ermetica ce l'ha lasciata îl
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
noiembrie 1919, p. 15 afirmă: Da noi poeți grandissimi cioè senza limiti e capaci di sostenere le più alte esigenze espressive, ne conosco tre soli: Dante, Leopardi; e anche Petrarca. 99 Cfr. eseul lui Benedetto Croce despre poezia recanatezului, Leopardi poeta dell'idillio în Poesia e non poesia, Laterza, Bari, 1964, p. 112: Dove și trovi la poesia del Leopardi è già additato dalla comune coscienza critică, la quale, dopo avere accolto freddamente le Operette Morali, rifiutati i Paralipomeni e la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
terra e che conduce, più che ad agevoli definizioni retoriche, a fantasticare di lontananze originarie. La conoscenza di lui ci è ostacolata dal fatto che non possiamo collocarlo, se non parzialmente, în un'epoca qualsiasi della nostră storia. Fu un poeta filologo; vale a dire un pellegrino infaticabile traverso tutte le età e tutti i climi. Fu un uomo inestinguibilmente nostalgico. La sua perfezione e la sua personalità consistevano în questo sforzo fantastico di evasione dal tempo, Vincenzo Cardarelli, Lettera ad
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
martie-aprilie 1946, o recenzie a volumului Ugo Foscolo, Didimo Chierico profeta minimo e altri scritti di Ugo Foscolo, îngrijit de Sebastiano Aglianò, Bompiani, Milano, 1945, semnată de Domenico De Robertis. 126 Sono giovanissimo e posso terminare dicendo che nessun altro poeta ha îl potere di esaltarmi come îl Leopardi, îl quale sarà sempre travisato finché l'uomo, espandendosi fino alle profonditŕ dell'universo, avrà cognizione della propria effettiva dimensione spirituale în Salvatore Quasimodo, "Leopardi, oggi, domani", Tempo, 21 iulie 1966, p.
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Leopardi, îl quale sarà sempre travisato finché l'uomo, espandendosi fino alle profonditŕ dell'universo, avrà cognizione della propria effettiva dimensione spirituale în Salvatore Quasimodo, "Leopardi, oggi, domani", Tempo, 21 iulie 1966, p. 20. În original: Leopardi è îl maggiore poeta degli ultimi secoli di storia culturale europea. 127 Diana Cristadoro Parra, op. cît., p. 14. 128 Mario Petrucciani, op. cît., p. 122. 129 Anna Bellio, op. cît., p. 256. 130 Giuseppe Ungaretti, "Secondo discorso șu Leopardi", Paragone-Letteratura, 10, octombrie 1950
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
verso la verità în Giuseppe Ungaretti, Per conoscere Ungaretti: antologia delle opere, Mondadori, Milano, 1986, p. 433. 132 Gilberto Lonardi, op. cît., p. 50. 133 Cfr. Salvatore Francesco Româno, Poetica dell'ermetismo, Sansoni, Florența, 1942, pp. 48-49. 134 Sintagma Leopardi poeta buio reluată de Gilberto Lonardi, op. cît., p. 51, îi aparține lui Giuseppe Ungaretti. 135 Mario Petrucciani, op. cît., p. 118. 136 Ecco Ungaretti che pubblica în un giornale l'ultima edizione di una sua poesia e l'accompagna di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mito e oltre, îngrijit de Gilberto Finzi, Laterza, Bari, 1986, p. 185. 142 Silvio Ramat, op. cît., p. 23. 143 Îl vento s'innesta / docile al mio sangue, / ed è già voce e naufragio, / mani che rinascono (Convalescenza). 144 Nessun poeta moderno și rivolgerebbe alla luna col famoso interrogativo: che fai tu luna, în ciel? în "Luna e poesia", Corriere della seră, 17 iulie 1969. Este vorba despre întrebarea pe care pastorul i-o adresează lunii în Cantul nocturn al unui
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dell'ultimo trentennio", cît., pp. 170-171. 192 Curzia Ferrari, Una donna e Quasimodo, Ferro, Milano, 1970, p. 14. 193 Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 26. 194 "Quasimodo prepară Amleto", Fiera letteraria, 1, 5 iunie 1952. 195 Îl poeta non rinnega mai la vită anche se attraverso la disperazione riconosce l'aridità, una dispersione del cuore degli uomini, e li vede metà d'oro e metà di sangue che cola nel loro continuo dialogo con la morte în Salvatore
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mai la vită anche se attraverso la disperazione riconosce l'aridità, una dispersione del cuore degli uomini, e li vede metà d'oro e metà di sangue che cola nel loro continuo dialogo con la morte în Salvatore Quasimodo, Îl poeta e îl politico e altri saggi, Mondadori, Milano, 1967, p. 14. 196 Rosario Castelli, "Liguria come un'infanzia: gli anni genovesi di Salvatore Quasimodo", cît., p. 94. 197 Valsero solo ad educare la sua sensibilità e ad affinare la sua
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îl miglior riconoscimento d'una vera e propria personalità? Idem, p. 104. 226 Chiuso îl primo periodo di quest'inizio di secolo con la guerra și attendeva da un tempo la voce nuova, dopo Ungaretti e Montale. Salvatore Quasimodo è poeta originale e moderno: la voce nuova, Salvatore Pugliatti, Acque e terre, 'La Gazzetta di Messina', 22 iunie 1930. Deși admite că în opera prietenului sau existau unele tonalități ce aminteau de versurile altor moderni, nu consideră potrivite epitetele de dannunzian
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]