6,669 matches
-
Opistosomă e de culoare albastră sau neagră cu o fâșie galbenă mediana lungitudinală. Dimorfismul sexual este bine evidențiat, masculul fiind de 4 - 5 cm. țese o pânză cu înclinație de aproximativ 15 grade față de planul vertical, astfel se previne căderea prăzii. Conform unor surse, pânză lui este cea mai lungă și cea mai durabilă din toți paianjeni țesători. Aceasta este folosită la pescuitul peștilor mici. Paianjenul își construiește plasa locuri umede, pe copacii mari și în zonele nepoluate, în special de
Nephila inaurata () [Corola-website/Science/319318_a_320647]
-
comun unde păianjenul își așteaptă victima. Plasa este reînnoită regulat, dincauza scăderii proprietățilot adezive. El reface doar inele poțiuni, și nu toată pânza în întregime. <br> Uneori pânza poate fi decorată cu frunze, crenguțe și alte obiecte cu rol dublu. Prada nimerind în capcană produce vibrația firelor și a obiectelor. Aceste obiecte ar putea fi și un sistem de avertizare pentru păsări, astfel evitând distrugerea pânzei. Îndată ce victima se încurcă printre fire, păianjenul o învelește intr-un cocon de mătase și
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]
-
lumina soarelui mătasea strălucește asemenea aurului. Culoare galbenă se datorează prezenței în mătase a acidului xanthurenic, doua chinone și plus o substanță necunoscută. Ultimele experimente demonstrează că această culoare are un efect dublu: atrage unele insecte în plasă, care devin prada păianjenilor și acționează ca un camuflaj pe fonul frunzelor îngălbenite sau uscate. Păianjenul e capabil să modifice componența chimică a mătasei, schimbând astfel și nuanța mătasei, fiind adaptate vederii insectelor.<br> Păianjenii "Nephila" construiesc plase complexe cu diferite crenguțe, frunze
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
acești păianjeni au fost văzuți mâncând păsări mici . Unele specii (de exemplu "Nephila clavipes") devin frecvent victime ale păianjenilor "Argyrodes", un gen cu reprezentanți foarte mici albi-argintii. Uneori câteva zeci de indivizi pot infesta o singură pânză, hrănindu-se cu prada prinsă de păianjenul gazdă. Reconstruirea frecventă sau abandonarea pânzei poate fi și o tactică de eliminare a acestor mici paraziți. Păianjenii tinere nu construiesc pânze din mătase galbenă, de aceea uneori pot fi confundați cu juvenilii "Leucauge". Culoarea și forma
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
Smee este de multe ori neîndemânatic și incapabil de a captura efectiv pe vreunul dintre băieții pierduți. Mai degrabă decât să se implice în planurile diabolice ale Hook, Smee caută în schimb un loc sigur în care să își ascundă prada. Numele Peter Pan a fost adoptat pentru diverse scopuri de-a lungul anilor:
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
Gestația durează 9-18 luni, în funcție de temperatură și disponibilitatea produselor alimentare. Femela dă naștere în medie 12 pui. Scorpionii juvenili se nasc foarte vulnerabile și incapabil să se descurce singuri. Mama le este fidelă, îi apără cu înverșunare și le aduce pradă ucisă. Tinerii scorpionii își petrec copilăria pe spinarea mamei lor. Atunci ei cercetează lumea și fac primele îmcercări de a vâna. Pentru câteva luni tinerii vor reveni la mama lor, atunci când sunt speriați, apoi ei își sapă propriile vizuini și
Scorpion imperial () [Corola-website/Science/319349_a_320678]
-
păianjeni, relativ, mari din familia Pisauridae. Aceștia sunt cunoscuți sub numele de "păianjeni pescători", "păianjeni plută" etc. Aproape toate speciile "" sunt semiacvatice, cu excepția "Dolomedes albineus" sud-vestul Statelor Unite. Multe specii au o fâșie mai deschisă pe părțile laterale ale corpului. Așteptă prada la marginea unui bazin sau râu cu apă lină sau slab curgătoare. Când vor detecta undele pe suprafața apei, produse de victimă, ei vor traversa bazinul plutind cu ajutorul picioarelor și vor injecta veninul în pradă. După aceasta, păianjenii își iau
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
părțile laterale ale corpului. Așteptă prada la marginea unui bazin sau râu cu apă lină sau slab curgătoare. Când vor detecta undele pe suprafața apei, produse de victimă, ei vor traversa bazinul plutind cu ajutorul picioarelor și vor injecta veninul în pradă. După aceasta, păianjenii își iau masa. Ei vânează diverse insecte, dar se întâlnesc și specii care sunt capabile să prindă pești mici. De asemenea, acești păianjeni se pot scufunda în apă, iar corpul lor dobândește o nuanță argintie, datorită aerului
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
îi face mai flotabili și dacă păianjenul nu se ține de vreun obiect subacvatic, țâșnește la suprafață, fiind complet uscat. Deși numărul ochilor păianjenilor "Dolomedes" este opt, totuși simțul tactil este cel mai important, când vine vorba de a detecta prada prin oscilațiile de pe suprafața apei. Pentru păianjenii pescari suprafață apei îndeplinește aceeași funcție ca și o pânză pentru păianjenii țesători. Ei, aflându-se la mal pe ultimele perechi de picioare, îndind picioarele anterioare în apă. Picioarele sunt subțiri și foarte
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
suprafață apei îndeplinește aceeași funcție ca și o pânză pentru păianjenii țesători. Ei, aflându-se la mal pe ultimele perechi de picioare, îndind picioarele anterioare în apă. Picioarele sunt subțiri și foarte lungi. Cu ajutorul lor receptează oscilațiile apei produse de pradă, la fel cum țesătorii receptează oscilațiile pânzei. Sensibilitatea lor e uimitoare, pot detecta cele mai mici vibrații. Păianjenii pescari au capacitatea de a distinge oscilațiile provocate de insectă sau de un alt obiect căzut în apă (piatră, frunză). În plus
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
permanent. Nisipul și solul sunt sondate cu pernița cornoasă a nasului, excavate lateral cu membrele anterioare și împinse în sus și înapoi cu cele 3 gheare mari de la fiecare membru posterior. Hrana este alcătuită din ciuperci și tuberculi, precum și din pradă animală, care este mâncată ori de câte ori este întâlnită. Ea se hrănește cu viermi, larve, miriapode și chiar cu mici șopârle. Folosindu-se de miros și de pipăit, cârtița urmărește micile tuneluri făcute de eventuala pradă, pentru a-și prinde victimele. Poate
Cârtița cu pungă () [Corola-website/Science/316612_a_317941]
-
din ciuperci și tuberculi, precum și din pradă animală, care este mâncată ori de câte ori este întâlnită. Ea se hrănește cu viermi, larve, miriapode și chiar cu mici șopârle. Folosindu-se de miros și de pipăit, cârtița urmărește micile tuneluri făcute de eventuala pradă, pentru a-și prinde victimele. Poate căuta hrană la suprafață dupa ploaie. Blana mătăsoasă, de la alb-gălbui la cafeniu deschis, este lucioasă de la frecarea din timpul săpatului, și poate fi pătată cu un roșu închis de mineralele feroase din sol. Marsupiul
Cârtița cu pungă () [Corola-website/Science/316612_a_317941]
-
s-a predat. Imperiul bizantin a fost distrus de coreligionari în al opt dute nouălea an al existenței sale, cu pierderi derizorii din partea cotropitorilor. Trei zile a durat jefuirea orașului. Chiar și după incendiile care mistuiseră două treimi din Constantinopol, pradă era din belșug. Cavalerii luau totul, fără a cruța nici măcar sanctuarele creștine. Ei au adus în catedrala Sfânta Sofia catâri, ca să-i încarce cu comori, și dobitoacele murdăreau străvechiul mozaic al pardolselii cu excrementele lor; ornamentele prețioase ale bisericii, candelabrele
Alexios al V-lea Ducas Murtzuphlos () [Corola-website/Science/316646_a_317975]
-
la orice persoană, ca o intensă lumină strălucitoare. Mastema îi spune că el nu va fi niciodată în măsură să beneficieze de a nu mai vedea acest lucru, și că de fiecare dată când el are o viață umană ca pradă, el va fi martor la stingerea luminii din suflet.
Vampirul Vittorio () [Corola-website/Science/315018_a_316347]
-
pal-roz până la roșu-cafeniu, în funcție de starea emoțională a condorului. Masculii au „cercei” la gât și o creastă roșie-întunecată, destul de mare. Unii dispun și de o excrescență în zona ciocului. Femelele sunt mai mari decât masculii, lucru des întâlnit la păsările de pradă. Condorul andin se hrănește preponderent cu hoituri de animale, mai ales mari, cum ar fi cerbii, guanaco sau vitele mari cornute. Atinge maturitatea sexuală la vârsta de 5-6 ani și cuibărește la altitudinea de 3.000-5.000 m deasupra nivelului
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
e cafeniu. Picioarele sunt de culoare cenușie-închisă. Degetul mijlociu este cel mai lung, iar cel posterior, din contră, e foarte mic și e așezat mai sus decât celelalte. Ghearele sunt relativ drepte și tocite, caracteristici care înlesnesc apucarea și ridicarea prăzii, dar și folosirea lor ca armă, cum se întâmplă la vulturii Lumii Vechi. Condorii andini sunt răspândiți în munții Anzi, în estul Americii de Sud. Demarcația nordică a arealului de răspândire o reprezintă statele Venezuela și Columbia, în care pasărea este întâlnită
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
mai hrănesc și cu ouăle păsărilor coloniale și puii acestora. Litoralul reprezintă o sursă sigură de hrană, ceea ce face ca mulți condori să se stabilească în această zonă. Căutând hrana, pasărea își folosește în primul rând vederea excepțională. În afară de căutarea prăzii, condorii andini urmăresc cu atenție și mișcările celorlalte păsări răpitoare din zonă. Cu unele dintre acestea, în particular cu vulturii genului "Cathartes", condorul întreține relații de simbioză. Acești vulturi pot simți de la distanță mare etilmercaptanul, un gaz emanat la cuibărire
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
hrană câteva zile la rând, dar după asta devorează câteva kilograme de carne la o masă. Câteodată, după o masă consistentă, condorii nu pot decola nici măcar cu elan. Întrucât anatomia picioarelor nu le permite condorilor să apuce și să transporte prada, ei sunt nevoiți să o consume pe loc. Datorită faptului că se hrănește cu hoituri, condorul, ca și alte animale de acest tip, joacă un rol primordial în menținerea echilibrului ecologic, scăzând riscul răspândirii infecțiilor. În zonele în care populația
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
neîmperecheați pot conviețui în grup, dar cuplurile trăiesc totdeauna izolat de restul grupului. În grupurile numeroase de condori relațiile sociale sunt bine definite și destul de avansate: cei mari au autoritate asupra celor mici iar masculii au autoritate asupra femelelor. Atunci când prada este prea mare, ea este împărțită între toți membrii grupului. Condorul andin a fost inclus în Cartea Roșie a IUCN în anul 2000, fiindu-i atribuită categoria NT (Near Threatened, din ), care reprezintă speciile ușor amenințate. Mai devreme, în 1970
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
Copiii căpitanului Grant" de Jules Verne, micuțul Robert Grant a fost atacat de un condor gigantic și dus de acesta în gheare, în timpul călătoriei prin Patagonia. În realitate, așa ceva este imposibil, întrucât structura picioarelor condorilor nu le permite să țină prada în gheare. Având o încărcătură spirituală apreciabilă, imaginea condorilor andini se găsește deseori pe timbrele poștale. Astfel de timbre au apărut în Ecuador în 1958, în Argentina anului 1960, în Peru pe parcursul anului 1973, în Columbia în 1992, în Chile
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
o „cameră” de clocit aflată la capătul unui tunel de doi metri, acesta va fi clocit de ambii parteneri, cu rândul. Când puiul iese din ou, părinții își împart și responsabilitățile de procurare a hranei. O parte din pui cad pradă pescărușilor. Puiul de papagal de mare părăsește cuibul noaptea, se dă jos de pe stâncă sau pur și simplu se aruncă în apă. La această vârstă încă nu știe să zboare, așa că încearcă să înoate cât mai departe de pescăruși, înainte de
Papagal de mare () [Corola-website/Science/315163_a_316492]
-
iarna peisajul este acoperit de un strat continuu de zăpadă. Pinguinul regal carnivor este un vânător îndemânatic, ce prinde pești cu ciocul său recurbat și tăios. Excrescențele prezente pe partea interioară a faringelui și pe limbă, permit prinderea sigură a prăzilor alunecoase. Pinguinul elimină excesul de apă salină din cioc prin compresie. În perioada decembrie-februarie pinguinii regali vizitează apele din apropierea insulelor Falkland, Georgia de Sud și Sandwich de Sud, pentru a căuta hrană. Se aventurează până la hotarul ghețurilor plutitoare și prind
Pinguin regal () [Corola-website/Science/315183_a_316512]
-
mai ales, a Secesiunii Vieneze. Astfel impulsionat, Egon Schiele se hotărăște să se consacre picturii. Tatăl, funcționar de stat cu principii conservatoare, speră ca Egon să devină inginer în căile ferate. Băiatul preferă însă să deseneze și să se lase pradă fanteziilor despre tărâmuri îndepărtate, spre care îl poartă fiecare din trenurile care trec pe sub ferestrele locuinței de serviciu a familiei. Însă acest lucru n-a fost să se întâmple... La scurt timp după aceasta, tatăl artistului se îmbolnăvește de o
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
balenelor și reprezintă un exemplu de conțiețuire în grup a mamiferelor marine. De menționat că vânătoarea în grup este caracteristică doar indivizilor din populațiile emisferei de nord. O altă tehnică de vânătoare, utilizată de indivizii singuratici, este de a ameți prada prin lovituri violente ale cozii. Pentru aceasta, ei înoată mai întâi într-un cerc larg, lovind puternic apa cu coada. O altă modalitate este scufundarea rapidă a individului, după care acesta descrie o curbă în forma literei „U” și se
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Bolile de care suferă balenele practic nu au fost studiate. În prezent, specia balenelor cu cocoașă este inclusă în Lista roșie a IUCN cu statutul "vulnerabil" și în Anexa I a convenției CITES. Mult timp balenele cu cocoașă erau o pradă prețuită de vânătorii de balene, fapt care le-a scăzut foarte mult numărul populației. Înaintea campaniilor de vânătoare, specia "Megaptera novaeangliae" număra 125-150 mii indivizi, iar când acestea au fost interzise, existau între 30 și 60 mii de indivizi (numărul
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]