19,544 matches
-
îndeplinite, în acest caz ieșind în evidență elemente precum geopolitică, cu accente puse în special pe securitatea externă, siguranța frontierelor și cultivarea unei democrații "sigure"; adaptarea socio-economică bazată pe principii precum liberalizarea piețelor, liberă circulație a factorilor de producție și preferință comunitară; și simbolismul politic european deseori aflat în concurență cu simbolismele naționale. Factorii motivaționali se referă la logică din spatele acțiunilor protagoniștilor implicați în procesul Uniunii Europene. Structurile politice ale acesteia au fost create și susținute de factorii politici, care au
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
credința lor, de pildă, Pigmalion: Venus preschimbă lucrarea plăsmuită din marmoră, în fecioară însuflețită, spre bucuria artistului îndrăgostit de propria lui operă. Să se rețină că Hyakinthos era zeu păstor. El se întrecea adesea cu Apolo în jocuri sportive, de preferință în mînuirea lancei aruncată cu voinicie, ca în basme, în necuprinsul văzduhului. După nefericita întîmplare, Apolo a lăsat lancea și a început să-și jelească prietenul folosindu-se de lira de aur. Iată că, în această variantă, lancea și lira
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai pleoștiți, asta în raport de ranguri și coloane vertebrale. Unii discutau, alții molfăiau din picioare fel de fel de delicatese: cârnați, mici, pârjoale cu usturoi, clătite, colțunași, omlete sau pur și simplu ouă fierte moi sau tari, fiecare după preferință și pungă. Muștarul era la putere, arăta ceva mai deschis la culoare decât urmele acelea suspecte de pe pereții w.c.-ului și chiar părea proaspăt. M-am dus la nea Marin, am aflat asta pentru că toți îl strigau pe nume, și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nu pare că se va întâmpla prea curând, în cazul în care se va întâmpla vreodată. În loc să se unifice, Irakul se află în pericolul de a se dezmembra complet. Deși kurzii se vor împăca momentan cu ideea unei autonomii limitate, preferința și obiectivul lor suprem este un Kurdistan independent. Șiiții din sud au așteptat doi ani pentru a declara în mod oficial că vor să înființeze o regiune autonomă care să includă câmpuri petroliere, un port (Basra) la Golful Persic și
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
limitate. Modelul raționalității omnisciente 24 avea la bază constatările că un actor social oarecare: 1. deține toate informațiile și o capacitate nelimitată de prelucrare a lor; 2. caută soluția optimă dintre toate opțiunile posibile; 3. are o idee clară asupra preferințelor sale, considerate ca fiind exprimate o dată pentru totdeauna, stabile, coerențe și ierarhizate. Herbert Simon, cel care a revizuit modelul de mai sus, spune că orice alegere are loc, întotdeauna, în urma unei constrângeri, iar raționalitatea umană are două mari limite: a
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cea mai mare parte a celor posibile și semnificative pentru el, ceea ce duce la luarea unor decizii în "redusă cunoștință de cauză"; b. cea de-a doua direcție se concentrează asupra criteriilor de decizie ale indivizilor sau, mai precis, asupra preferințelor acestora, care se manifestă conștient sau inconștient. Astfel, s-a constatat că "preferințele unui decident, la un moment dat, nu sunt precise, coerențe și univoce, ci, dimpotrivă, multiple, vagi, ambigue și contradictorii, că ele nu preceda în mod necesar acțiunea
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
la luarea unor decizii în "redusă cunoștință de cauză"; b. cea de-a doua direcție se concentrează asupra criteriilor de decizie ale indivizilor sau, mai precis, asupra preferințelor acestora, care se manifestă conștient sau inconștient. Astfel, s-a constatat că "preferințele unui decident, la un moment dat, nu sunt precise, coerențe și univoce, ci, dimpotrivă, multiple, vagi, ambigue și contradictorii, că ele nu preceda în mod necesar acțiunea, ci pot fi și posterioare acesteia, că nu sunt stabile și independente de
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
ci, dimpotrivă, adaptabile și (...) produse chiar de situația de alegere, si ca nu sunt intangibile, ci, din contră, supuse unor manipulări voluntare sau involuntare (...) din partea decidenților"25. Nu sunt rare situațiile în care un actor social își auto-impune o anumita preferință ulterior luării unei decizii, pentru a-și calmă tensiunea psihică apărută din îndoială că ar fi procedat cum trebuie. Înțelegând că suntem în fața unei manifestări a fenomenului de disonanta cognitivă suntem nevoiți să admitem că, în cele din urmă, comportamentul
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
greu de definit 64, opinia publică este, in primul rand, obiect de studiu al sociologiei și al psihosociologiei și desemnează un fenomen social. Cea mai cunoscută definiție a sa este cea dată de Bernard Hennessy: "Opinia publică este complexul de preferințe exprimate de un număr semnificativ de persoane cu privire la o problemă de importanță generală."65 Dar opinia publică nu este doar preocuparea cercetătorilor, ci și a jurnaliștilor. În discursul lor însă, pot fi deseori întâlnite personificări 66 ale opiniei publice, dar
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cotidian. Ancorarea permite utilizarea concretă și funcțională a obiectului RS, care este în paralel filtrat, decontextualizat, schematizat și naturalizat. [Astfel], "societatea schimbă obiectul social într-un instrument de care poate dispune, iar acest obiect este așezat pe o scară de preferințe în raporturile sociale existente [...]. Procesul de ancorare [...] transformă știința în cunștințe utile tuturor [...]. Obiectivarea transferă știința în domeniul lui "a fi" și ancorarea o delimitează în cel al lui "a face", pentru a evita interdicția de comunicare [...]. Spre exemplu, se
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau o intenție declarată de a schimba conduite, cu excepția unor cazuri accidentale. Prevalența opiniei cere ca, într-un astfel de sistem, emițătorul comunicării, în momentul redactării sau confecționării mesajelor sale, să se identifice cu presupusele "interese" ale publicului, ale cărui preferințe nu sînt clar perceptibile. [Conținutul comunicării este tratat] "în așa fel încît să se mențină o anumită distanță între obiect și emițătorul comunicării; neimplicarea aparentă permite și presupune o marjă de ajustare între sursa emițătoare și publicul său; mesajele păstrează
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
libertății de conștiință care a condus la dificultăți comunicaționale și de socializare. Aparent paradoxal, emanciparea a creat stări conflictuale în interiorul țărilor aflate pe cale de democratizare, scoțând la iveală un nou tip de relativism valoric. Conflictele bazate pe etnie, gen, religie, preferințe sexuale reprezintă astfel de turbulențe în interiorul erei postmoderne. În epoca izomodernă, acestea tind să fie depășite, prin reasimilarea valorilor modernismului incipient. În concluzie, postmodernitatea a existat (și continuă să există la diverse niveluri), dar ca o a doua etapă a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în Spre pacea eternă (1795/1991). Să evidențiez aici și recentele abordări multiple care aparțin "teoriei alegerii raționale" (Amartya Sen, 1970 și 2002; James S. Coleman, 1986 ș.a.), potrivit cărora indivizii aleg cele mai raționale acțiuni sociale și economice în funcție de preferințele stabile și de constrângerile la care aceștia trebuie să reacționeze. Este relevant faptul că orientările respective sunt adesea strâns legate de "teoria jocurilor" (fondată de John von Neumann și Oskar Morgenstern): deciziile sunt luate în mod optim atunci când n persoane
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
zonă de siguranță [...]. 4. Dezvăluirea informațiilor cu caracter privat. Rezidenții sunt îndreptățiți la respectarea unui nivel rezonabil al spațiului privat în privința vieților lor "secundare". Împărtășirea informațiilor personale cu un amic rezident inclusiv cele privind genul, religia, vârsta, statusul marital, rasa, preferințele sexuale și localizarea în lumea reală [...] este o violare a spațiului privat al rezidentului. [...] 5. Indecența. Second Life reprezintă o comunitate formată din persoane adulte, dar materialele destinate acestei categorii nu sunt acceptabile pentru unele dintre arealuri [...]. 6. Tulburarea conflictuală
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mare căutare și nu sunt cele mai puțin frumoase de pe-aici; uneori chiar fumează discret o țigară și iau înghețate în grădina lui Pesther. Trebuie să te afli în România pentru a observa asemenea detalii. Clasele inferioare frecventează de preferință grădina publică, în mijlocul căreia se ridică o piramidă înălțată de prințul Mihail Sturdza în onoarea d-lui conte de Kiseleff și a regulamentului organic promulgat în 1833. Inscripții în latină și română exprimă gratitudinea moldo-valahilor pentru celebrul diplomat. Monumentul datează
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
său; dar se resimte de pe urma atmosferei în care trăiește; se amestecă în intrigile de familie și devine lingușitorul stăpânului care îl hrănește. Într-un cuvânt, bietul popă de la sat, cu fața pârlită, cu mâini bătătorite merită să i se dea preferință. Popii poartă o tocă și o haină lungă neagră, asemănătoare togii folosite în tribunalele și universitățile noastre. Episcopii și arhimandriții (stareții mănăstirilor) au același costum; doar că la toca lor se pune un văl lung ce cade pe spate. Nu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
rărit; casieriile particulare ale fiecărui minister vor dispărea în lipsa alimentului; creditorii statului percep, contra unui mandat personal și a unei dovezi a dreptului obținut, suma care le revine. Dacă mai există încă vreo câteva pretenții ilegale, dacă casierii visteriei dau preferință anumitor creditori, în schimbul unui comision, asta nu se face decât prin tranzacții particulare, nedemne, greu de constatat, o urmă de venalitate pe care nici cele mai bune metode nu o pot smulge de nicăieri. La popoarele cinstite, disprețul public înfierează
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
un fir roșu și alb. Pentru ca farmecul să fie eficient, trebuie ca firul să fie pus pe 1 martie și păstrat ca brățară până pe 1 aprilie. După acest răstimp, firul se scoate și se leagă pe un arbust înmugurit, de preferință pe un trandafir. Această datină e generală. Femei, fete, copii de toate condițiile își pun firul alb și roșu pe 1 martie; la oamenii din lumea bună șnurul e din mătase, din lână la oamenii din popor. E vai și-
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
unor expresii lumești ale calităților divine. Acestui ansamblu de caracteristici i se mai adaugă și un anume decorativism, ce caută să exprime în mod simbolic expresiile esențiale ale lumii supranaturale. Hieratismul, veridicitatea, frontalismul, cromatica atent aleasă, perspectiva ierarhică, proporția obiectivă, preferința pentru profil sau pasul înainte, cu care sunt înfățișate figurile umane, exprimă modul de raportare a acestor civilizații profund spiritualizate la divinitatea omniscientă și omnipotentă. În tot acest timp, preferința artiștilor antici pentru categoria estetică a sublimului 362 prevalează față de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Hieratismul, veridicitatea, frontalismul, cromatica atent aleasă, perspectiva ierarhică, proporția obiectivă, preferința pentru profil sau pasul înainte, cu care sunt înfățișate figurile umane, exprimă modul de raportare a acestor civilizații profund spiritualizate la divinitatea omniscientă și omnipotentă. În tot acest timp, preferința artiștilor antici pentru categoria estetică a sublimului 362 prevalează față de cea a frumosului. Sublimul desemnează grandoarea, elevația, monumentalul și desăvârșirea lumii divine, care, prin relaționarea cu preceptele religioase, exprimă vizual, prin realizări arhitectonice, picturale sau sculpturale, atributele esențiale ale sacrului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de reacție a solului (R), majoritatea speciilor ( 47,54 %) sunt plante care preferă solurile neutre, de la slab acide la slab alcaline (R7 - 24,8 %) iar o parte destul de însemnată, formează o categorie intermediară (R8 - 19,78 %) de plante a căror preferință ecologică tinde către solurile bazice. Se poate observa o legătură destul de strânsă între rezultatele obținute prin analiza indicilor de temperatură, umiditate și reacție a solului. indicele N (conținutul de azot din sol) nu mai oferă o departajare netă a categoriilor
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cuprins între 3 și 5 . Corelat cu indicele de reacție a solului, majoritatea speciilor sunt plante care preferă solurile neutre, de la slab acide la slab alcaline (R7), iar o parte destul de însemnată, formează o categorie intermediară de plante a căror preferință ecologică tinde către solurile bazice (R8). Se remarcă și un procentaj ridicat de specii al căror indice R este cuprins între 3 și 5, ceea ce indică preferința pentru soluri de la acide la moderat-slab acide. Indicele N nu mai oferă o
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
iar o parte destul de însemnată, formează o categorie intermediară de plante a căror preferință ecologică tinde către solurile bazice (R8). Se remarcă și un procentaj ridicat de specii al căror indice R este cuprins între 3 și 5, ceea ce indică preferința pentru soluri de la acide la moderat-slab acide. Indicele N nu mai oferă o departajare netă a categoriilor de plante. Dacă însumăm procentajele corespunzătoare categoriilor de la N3 N9 (57,81%) constatăm că aproape jumătate din plantele care au fost inventariate preferă
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
douăzeci și două) acte de cancelarie domnească. La Vaslui, Ștefan cel Mare a mai venit și în anul 1502, după cum o dovedesc actele emise din acest târg între 1 și 17 martie. A fost un scurt popas, evident edificator în ceea ce privește preferințele voievodului pentru a ședea în această parte a țării în lunile de iarnă. În concordanță cu exigențele epocii, a fost perfect normal ca domnia itinerantă să beneficieze din plin de curțile domnești, edificate și organizate aproape în toate orașele principale
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
supranațională. Christopher Lord distinge două variante. Dintr-o abordare neorealistă, interguvernamentaliștii liberali a căror figură reprezentativă e Andrew Moravcsik atribuie o semnificație primordială rolului statelor. Acest curent consideră deficitul democratic al UE drept condiția succesului acesteia, doar decizia interguvernamentală și preferințele naționale fiind compatibile cu legitimitatea politică 3. Prin urmare, cetățenii naționali vor accepta limitat implicațiile centralizatoare și majoritare ale Europei partidelor 4. Cealaltă variantă ține mai degrabă de interpretarea supranațională. Acest tip de curent pornește de la insuficiența metodei interguvernamentale pentru
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]