12,874 matches
-
în stare s-o faci, nici n-aș fi plecat, nu din frică, ci din satisfacția că mă iubești. - Nici așa n-aș fi demonstrat mare lucru... - Măcar atîta! r, r, r... - Eu nu glumesc deloc. - Nici eu. - Totuși, te pricepi să ridiculizezi această discuție. - Ți se pare. - În orice caz, r mă enervează. - Vreau să-l învăț și, cum sunt tot timpul cu tine, e fatal să-l suporți îndeosebi. - Dar și fără r spui numai ușurințe. (Poate tocmai din pricina
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
îmi scapă involuntar. - Ai reușit să-mi destrami orice entuziasm. - Așa de iute? Ce vei face atunci peste o lună la București? Ceconversație ridicolă! R, r, r, r... Acest r sună strident, anunță furtunile apropiate. Dar clar nu pot să pricep ce se petrece îndărătul lui. Pe mine m-a exasperat. Am impresia că Ioana mă găsește tot timpul caraghios. Și altă dată, când îmi răspunde cu atâta seriozitate sau mă combate cu atâta îndîrjire, spun lucruri mai importante? - În definitiv
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în câteva minute tot ce gândisem mai de seamă atâta vreme lungă ca să o impresionez. La o teorie a mea s-a opus cu toată firea, așa cum făcuse întotdeauna, și m-am gândit, pierzând orice nădejde; Nici acum nu se pricepe să fie mai bună și să nu mă mai umilească!" Și unul din reproșurile cele mai vehemente pe care i le fac: "Cum ai putut să VEZI în ce hal de disperare eram (căci atunci apărusem pentru cel mai necunoscător
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ar mai putea să o mai readucă la viață? Cum să nu-i fie permise toate fanteziile? Și n-avem dreptul să îndreptăm asupra ei nici o judecată burgheză. Fiecare vorbă spusă de ea, mai inofensivă, este un geamăt. Ce puteți pricepe voi, bărbații, din toate aceste! M-am dus pe plajă numai cu Arabella, căci ceilalți aveau alte treburi și acolo, fără nici o poză, ca unui vechi prieten, cu un ton de femeie nenorocită, care nu mai păstrează nimic din gluma
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
n-ar avea timp mult de pierdut, dar aceste amănunte făcînd-o mai mult să întîrzie. De fapt, se plictisește numai cu Viky nemișcată, iar ajunsă între noi, prin povestirile ample pe care le începe totdeauna singură - căci nu ne mai pricepem ce să întrebăm - vrea să arate că nu și-a uitat nici un moment datoria și că se va întoarce cât mai curând la locul de pază, de unde s-a îndepărtat numai silită. Chiar dacă n-am fi noi, tot așa s-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Te voia gratuit! Nici măcar nu ți-a propus să te ia de nevastă! O femeie nu se dă gratuit decât în două cazuri: când iubește sau când este o cocotă. - Probabil că există și cazul meu, dar nu s-au priceput oameniisă-l puie în cazurile posibile. Nici n-am făcut observația c-ar fi trebuit să mă ceară de nevastă. Cum n-aș fi primit așa ceva pentru nimic în lume, de aceea probabil că nu m-am gândit la procedeul lui
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cu groază cămă duce tot spre hotelul unde ne întîlnisem și noi. De la un colt al străzii am început să plâng și m-am întors spre casă, în goană. El se ținea după mine și tot cerea explicații. Ce ușor pricepea unele chestiuni dificile, din cărțile cele mai subtile, și ce străină îi era o problemă de viață. A doua zi am pornit iarăși. Ca în La Fontaine: "Les voila donc derechef en chemin"... I-am pus condiția să nu mă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
face, numai cu gândul că a murit? N-am văzut niciodată un pisic mort. Ce să fac, Doamne! Întârziem cât mai mult pe drum, pe treptele casei, în fața ușii. Și imediat ce ne uităm pe deschizătura ușii, înțelegem: Ahmed a murit! Pricepem că este o imensă diferență în a presupune moartea, oricât de serios ți-ar fi temperamentul, și între a asista la ea. Și pricepem că orice presupuneri, oricât de cumplite, facem despre moartea lui Viky, ele ramîn la suprafață, și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pe treptele casei, în fața ușii. Și imediat ce ne uităm pe deschizătura ușii, înțelegem: Ahmed a murit! Pricepem că este o imensă diferență în a presupune moartea, oricât de serios ți-ar fi temperamentul, și între a asista la ea. Și pricepem că orice presupuneri, oricât de cumplite, facem despre moartea lui Viky, ele ramîn la suprafață, și nu știm nimic ce o să se întîmple cu noi, cu Ioana mai ales, în cazul unui deznodământ tragic. Ahmed, poate emisar al lui Viky
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cerebrală, în mare măsură educată chiar de el. Ea gustă pe Racine și pe Debussy, coborând la justa măsură pe Puccini și pe Henri Bataille și are păreri foarte solide asupra literaturii: "Aș vrea să conving pe toți cum se pricepe de bine să judece o operă literară, fără influența nimănui, neputând să-i schimb părerile, și ce pa-timă pune să-ți demonstreze adevărurile descoperite de ea. Minunatele ceasuri petrecute cu ocazia unei discuții asupra literaturii, muzicii!" Dar Ioana are și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
relație cu voința zeilor, chiar dacă le lipsește orice dovadă clară în acest sens (II, 60). Se lasă ușor în voia unor fabulații copilărești. Nu are importanță faptul că nu se pot explica prin legile naturii (II, 70). Deși nu se pricep să interpreteze propriile vise, o fac întruna, cu frenezie. Nui pune pe gânduri faptul că prezumțiile lor o iau în toate direcțiile, „uneori chiar opuse“ (II, 71). Cum de se petrec toate acestea? Cicero sugerează, cred, o cale de înțelegere
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Iov 36, 26). Aude și recunoaște puterea Domnului, cum „vuiește tu netul în cortul lui“ (36, 29). Vede cum „fulgerul Său ajunge până la marginile pământului“ (37, 3). Are din nou înaintea sa minunile Sale, pe care mintea omenească nu le pricepe (37, 5). În fața lor, Iov tace, ascultă și află adevărata pocăință (42, 6). În cele din urmă, „este binecuvântat și le primește pe toate îndoit; aceasta se numește repetare“<ref id="190">Ibidem, p. 107.</ref>. Exact în această clipă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
în oală; Gândește-o noapte de-are rost Ce-ți vine într-o clipă, Să nu regreți apoi ce-a fost, C-ai săvârșit-o-n pripă; Înțelepciunea, cu-al ei dar S-o ai mereu în cale, Și vei pricepe ce e har Ce-s drepte osanale. 26 februarie 2004 MĂ REPET Mă repet. La bătrânețe Spun ce tot mereu am spus Când mai dur, când cu finețe: Nu-s ce sunt și sunt ce nu-s. Am ajuns din
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
chiar din micul Lotru, Din care tot avutul sug. 16 decembrie 2004 PÂNĂ CÂND TOT AȘA, OARE? „Șeful” nostru savantlâc Ne-a vorbit fără de tâlc. Întrebat ce-a vrut să spună, S-a pornit ca o furtună. Și atunci am priceput: Era demn de-a fi tăcut; N-aveam cum roata a-i unge - „Șeful” știe doar a-mpunge. Este tare-n adevăr, Tare cât un fir de păr. Așa a fost și în trecut - Un panglicar neîntrecut. Face gafe, ce
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Cum vrei să treacă clipa Mai iute în trecut Când nu se înfiripă Nimic din ce-ai făcut? Mai bine-n loc rămână, Să buchisești ce-a fost, Bilanțul într-o rână La mare preț de cost. Și-atuncea vei pricepe, Fără de tratate, Că bine-i a se-ncepe Cele ce-s ratate. De ne-am judeca pe noi Cum gândesc sub febră, Am scăpa de rău altoi, De umbra tenebră. Mirabila-ți făptură Te va uimi nespus; Sub rugă din
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
relație cu voința zeilor, chiar dacă le lipsește orice dovadă clară în acest sens (II, 60). Se lasă ușor în voia unor fabulații copilărești. Nu are importanță faptul că nu se pot explica prin legile naturii (II, 70). Deși nu se pricep să interpreteze propriile vise, o fac întruna, cu frenezie. Nui pune pe gânduri faptul că prezumțiile lor o iau în toate direcțiile, „uneori chiar opuse“ (II, 71). Cum de se petrec toate acestea? Cicero sugerează, cred, o cale de înțelegere
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Iov 36, 26). Aude și recunoaște puterea Domnului, cum „vuiește tu netul în cortul lui“ (36, 29). Vede cum „fulgerul Său ajunge până la marginile pământului“ (37, 3). Are din nou înaintea sa minunile Sale, pe care mintea omenească nu le pricepe (37, 5). În fața lor, Iov tace, ascultă și află adevărata pocăință (42, 6). În cele din urmă, „este binecuvântat și le primește pe toate îndoit; aceasta se numește repetare“<ref id="190">Ibidem, p. 107.</ref>. Exact în această clipă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
popularitate mult mai redusă, este Afonso Costa, fostul student al Facultății de Drept din Coimbra care atacase monarhia în ziarul Ultimatum și fusese achitat. Cu totul deosebit de Antonio José de Almeida: evreu, jurist, bun dialectician, pregătit pentru dezbaterile parlamentare, se pricepe mai ales la intrigile politice de culise. Oportunist, laș, imoral - nu are decât o singură pasiune: puterea. Nu-l interesează mijloacele cu care izbutește să parvină. "Ingrat și vanitos", - își amintește despre Costa fostul său profesor la Coimbra - "era totuși
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
carte... așa... iar tu vei face... vei mai face o carte pentru oameni mari, făcută de tine, deci fiecare vom folosi genul nostru de scris. De asta ți-am spus eu povestea, ca să iasă așa cum vrem noi... - Mda... Tu te pricepi mai bine la copii, nu? ...știi mai bine ce le place copiilor. - ...Pentru că eu sunt un copil. Iar tu te pricepi la oameni mari și când... da, așa... și când vei fi, așa, mai bătrân, deja cu barbă... - Așa... - Da
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
genul nostru de scris. De asta ți-am spus eu povestea, ca să iasă așa cum vrem noi... - Mda... Tu te pricepi mai bine la copii, nu? ...știi mai bine ce le place copiilor. - ...Pentru că eu sunt un copil. Iar tu te pricepi la oameni mari și când... da, așa... și când vei fi, așa, mai bătrân, deja cu barbă... - Așa... - Da... Tati, poți face ceva? - Ce să fac? - Să... Să scrii o poveste așa. - Cum adică? - Așa, pentru oameni bătrâni. Povești pentru
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
ridică din umeri și răspunse cu vocea încleiată de prea multe multele pocale de bere: Dar ăsta e un nimeni! Femeia aia... O altă serie de scatoalce îl reduse la tăcere. — Ți-am spus să termini. Ține-ți gura, ai priceput? Trebuie să vorbesc cu omul ăsta. Și tu - se întoarse spre Khaba - nu vezi că ăsta e dus? Mergi cu el în grajd și pune-l să doarmă, pe urmă vezi de cai, să aibă tot ce le trebuie, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Știi că vine totdeauna la adunare ca să controleze tributurile, nu? — Păi... m-au lăsat să mă întorc fără să-mi spună nimic. Eu... nu înțeleg. — Sigur că nu ți-au zis nimic, dar numai fiindcă am intervenit eu. Imediat ce am priceput despre cine vorbea, am spus despre tine tot ce știam mai bun, cu mai multă elocvență decât un senator roman. I-am asigurat că ești un supus fidel și un plătitor conștiincios și am garantat pentru tine. Dacă nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fi de frumoasă Griselde - mulți n-ar înțelege. Și pe urmă ți-am spus că de acum e în înțelegere cu Onoria aceea, nu? însă un preacredincios al său - Utrigúr, vreau să zic - ar putea s-o facă pentru el, pricepi? Dar fata are cincisprezece ani, iar Utrigúr are aproape șaizeci! Cu tot respectul... Balamber ridică din umeri. — Ei, și? Sigur, sunt de acord cu tine: Utrigúr nu mai e tânăr și nu e chiar ceea ce s-ar numi un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Ieși, zbătându-se, și imediat se scufundă iarăși, și din nou ieși; începu să înoate fără pricepere, cum învățase în copilărie, când mergea să facă baie cu prietenii săi în torentele înspumate ce străbăteau Selva Nera. Rhonul însă era altfel. Pricepu repede că nu putea face altceva decât să încerce să plutească și să se lase dus de curent, care-l purta vijelios printre malurile abrupte, acoperite de o vegetație abundentă. începură să-l părăsească puterile, când își dădu seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pună capăt acelei situații absurde. Mâna lui o înșfăcă brutal de păr. — Ascultă bine! îi strigă, trăgând-o cu forță spre el și privind-o cu expresia cea mai feroce cu putință. Tu ești a mea acum, încă n-ai priceput? Ești a mea și pot să fac orice vreau cu tine. Iar de el nu-mi pasă deloc. Deloc, pricepi? Trebuie să moară! Ochii Fredianei se împăienjeniră de lacrimi. Apucându-l de încheietura mâinii și rezistând durerii pe care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]