8,590 matches
-
frunzele moarte foșneau înghețate sub pașii lui. Soarele strălucea palid și vântul iute și rece mușca obrajii. În genunchi pe marginea mormântului, asculta freamătul tainic al vântului printre crengile desfrunzite ale copacilor. Soarele ajunsese în dreptul amiezii... Odată cu înserarea, după ce mai rătăci pe străzile întunecate cu gândul la Vasilica, ajunse acasă... răsuci cheia în ușă și păși cu teamă în camera rece și pustie... Și, deodată, un dor nestăvilit îl prinse de Fata lui, Vasilica... un dor ca o durere de moarte
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
aștepta?!.. Ar fi vrut să meargă, așa, să tot meargă într-una... să nu ajungă niciodată nicăieri... Când a pășit în casă, de la ușă a strigat: ”Hristos a înviat”, ”Hristos a înviat, Fata!”. Dar ea n-a răspuns... Privirea îi rătăci în gol, ca într-o bulboană, izbucnind în plâns. -Fata, Fata mea dragă... unde ești?!.. După câțiva pași prin camera, se opri în fața ferestrei. In dreptul oglinzii se opri o clipă și se privi. Se înspăimântă. Așa îmbrăcat, cum era
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în tren. Spera s-o găsească la ”obiecte pierdute”. Era o vreme întunecată si mohorâtă, gara abia se vedea din ceață... Pe peron învălmășeală mare; o mulțime de lume, bezmetică, parcă derutată, alerga tăcută de colocolo, fără nici o orânduială. Iorgu, rătăcit în îmbulzeala aceea fără nume, nu găsea biroul de ”obiecte pierdute”. întreba de unul, ba de altul... dar, nu primea nici un răspuns. Toți ridicau, doar, din umeri, parcă erau o lume de surdomuți. Si astfel, căutarea se prelungea mult prea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
întunericul simbolizează partea întunecată din noi. Iar, mulțimea prezentă în lumea onirică, halucinantă, poate fi un indiciu al felului în care relaționăm cu ceilalți oameni. Ele pot sugera modalitățile în care ne putem ascede anumite laturi ale ființei noastre. A rătăci prin mulțime denotă confuzie la nivel mental, ori fizic.”. -Nu înțeleg nimic. nimic, e prea savant!, îl întrerupse Iorgu. Eu vreau dezlegarea visului nu teoria mentalului meu..! ”-Asta și fac!.. Răbdare, ai să înțelegi, îi șopti calm gândul. Mulțimea de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
-Toamna... Toamna trupului și a sufletului!.. murmură Iorgu uitându pe afară pe fereastră. Frunzele îngălbenite se desprindeau de pe crengi la cea mai ușoară clătinare. Desprinse, intrau ca într-un fel de agonie... un zbucium, ca o neliniște înainte de a muri. Rătăceau prin aer o vreme, ca un zbor de pasăre lovită în aripă, apoi cădeau la pământ. Cine, oare, n-a văzut o frunză îngălbenită de vreme, care desprinzându-se de creangă plutește o vreme în aer apoi, cade. Oricine a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
el și altă dată, în livada cu pomi fructiferi, într-o primăvară, când pomii erau înfloriți și se jucau de-a v-ați ascunselea, printre pomi. Visul se termină atunci când îl căuta printre pomi și nu îl mai găsea, se rătăcise. Începuse să plângă. Așa se trezi ea atunci, într-un plâns sfâșietor, care a urmat și după vis. Nu mai trecuse pe la părinții lui George de la Paști, când au mers la cimitir la mormântul lui; au tămâiat, au aprins lumânări
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
două morminte izolate (posibile părți ale unor cimitire). De această dată, vestigiile s-au descoperit în apropierea Haltei C.F.R. Dodești și la Vinețești-Cordeni (Oltenești). Dacă, pentru primul caz, este semnalată doar urna de incinerație a unui mormânt izolat ori, poate, rătăcit dintr-o necropolă, în celălalt avem de-a face cu un cimitir de incinerație, din care doar trei urne au fost găsite in situ, restul fiind distruse accidental. Celor două descoperiri li se adaugă necropola de înhumație de la Stoicani - Galați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
detașat mi se părea un simplu act de autoconservare, de amânare a confruntării cu tot ceea ce Înro‑ bea omul și, prin urmare, a cuceririi miezului tare de om, care zace atât de adânc Înșurubat În noi, Încât poate fi lesne rătĂcit printre straturile de balast care se aștern zi după zi unul peste altul. — Mi se pare monstruos să fii detașat, i‑am spus eu lui Teo Haiduc. E o simplă strategie de supraviețuire, un fel elegant de a da bir
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
lăsase cu cântec, iar el abia se Întorsese din deplasarea la Kosovo, unde văzuse o mulțime de lucruri despre care nu se poate vorbi, cel mult asculta Doors până dimineața, cu o sticlă de bere În mână și cu cineva rătĂcit prin așternut alături. Atât pentru el, cât și pentru mine singurătatea era În acele zile o viperă căreia trebuia să-i sfărâmi capul cu orice preț. Și asta zi de zi. Aveam și unul, și altul nevoie disperată de o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de Înțeles. Era vremea când America hotărâse să facă o concesie musulmanilor, ca să-și spele păcatele războiului din Golf sau poate doar să mai dea puțin peste nas rușilor, eternii aliați ai sârbilor, și găsise ca prin minune o țărișoară rătĂcită pe hartă undeva prin sud-estul Europei - Albania - a cărei populație adusă la sapă de lemn de guvizii de la putere se Împărțise În două : jumătate stăteau În bodegi, urzind planuri de răzbunare, iar cealaltă jumătate preparau coniacurile și cafelele pentru ceilalți
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
angalok-ului din visul pe care Îl avusesem cu câteva ore În urmă ! iar angalok-ul nu era altul decât eschi- mosul care vindea carne de urs pentru povești, pe care Îl fotografiase manu În excursia sa În marele Nord ! Nu știu cum, Îi rătĂcisem poza pe undeva prin sertarul de la birou. Am făcut un pas Înapoi, cu un strigăt de uimire. ovalul bonom și miste- rios al privirii sale, singurul care rămânea eliberat de blănuri În fotografie, era inconfundabil. Am tresărit de parcă aș fi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
inegalități și contradicții, ca În sufletul omului. Și, urmând logica circulară a universului, pentru a doua oară În viața mea, am fost salvată prin miracolul grației divine. Poate că o lacrimă a lui Dumnezeu a topit ghețarul În care mă rătĂcisem. Sau poate dragostea pe care am simțit-o pentru ivan - seamănul meu, fratele meu, partea rătĂcită a sufletului meu - a prefăcut pe loc ghețarul În abur. m-am trezit În camera mea de hotel cu puțin Înainte ca recepționerul să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
detașat mi se părea un simplu act de autoconservare, de amânare a confruntării cu tot ceea ce înro bea omul și, prin urmare, a cuceririi miezului tare de om, care zace atât de adânc înșurubat în noi, încât poate fi lesne rătăcit printre straturile de balast care se aștern zi după zi unul peste altul. — Mi se pare monstruos să fii detașat, i-am spus eu lui Teo Haiduc. E o simplă strategie de supraviețuire, un fel elegant de a da bir
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
lăsase cu cântec, iar el abia se întorsese din deplasarea la Kosovo, unde văzuse o mulțime de lucruri despre care nu se poate vorbi, cel mult asculta Doors până dimineața, cu o sticlă de bere în mână și cu cineva rătăcit prin așternut alături. Atât pentru el, cât și pentru mine singurătatea era în acele zile o viperă căreia trebuia să-i sfărâmi capul cu orice preț. Și asta zi de zi. Aveam și unul, și altul nevoie disperată de o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de înțeles. Era vremea când America hotărâse să facă o concesie musulmanilor, ca să-și spele păcatele războiului din Golf sau poate doar să mai dea puțin peste nas rușilor, eternii aliați ai sârbilor, și găsise ca prin minune o țărișoară rătăcită pe hartă undeva prin sud-estul Europei - Albania - a cărei populație adusă la sapă de lemn de guvizii de la putere se împărțise în două : jumătate stăteau în bodegi, urzind planuri de răzbunare, iar cealaltă jumătate preparau coniacurile și cafelele pentru ceilalți
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
FOTOGRAFIA angalok-ului din visul pe care îl avusesem cu câteva ore în urmă ! iar angalok-ul nu era altul decât eschimosul care vindea carne de urs pentru povești, pe care îl fotografiase manu în excursia sa în marele Nord ! Nu știu cum, îi rătăcisem poza pe undeva prin sertarul de la birou. Am făcut un pas înapoi, cu un strigăt de uimire. ovalul bonom și misterios al privirii sale, singurul care rămânea eliberat de blănuri în fotografie, era inconfundabil. Am tresărit de parcă aș fi văzut
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
inegalități și contradicții, ca în sufletul omului. Și, urmând logica circulară a universului, pentru a doua oară în viața mea, am fost salvată prin miracolul grației divine. Poate că o lacrimă a lui Dumnezeu a topit ghețarul în care mă rătăcisem. Sau poate dragostea pe care am simțit-o pentru Ivan - seamănul meu, fratele meu, partea rătăcită a sufletului meu - a prefăcut pe loc ghețarul în abur. M-am trezit în camera mea de hotel cu puțin înainte ca recepționerul să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
intrase în salon o femeie care corespundea întocmai descrierii făcute de el. Pe gulerul bluzei sale de culoarea paiului din holdele coapte, se revărsau bucle bogate, negre, răvășite, se pare, în marea grabă cu care se deplasase. Privirea i-a rătăcit fugar pe fețele celor trei persoane din salon și s-a oprit exact la patul pe care se afla trupul racordat la mai multe aparate medicale, care, după toate probabilitățile, îi întrețineau viața. Doctorul Tomescu, ca și Ofelia, de altfel
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
poate ani de incertitudini ; profită de mine, prin urmare, întreabă-mă pe mine ce și cum cînd ai o nedumerire și în felul acesta mergi la țintă fără să mai faci zeci de ocoluri, fără să riști eventual să te rătăcești pe drum... Da, Victor avea în viața mea, din ce în ce mai mult, de la vîrsta de șase sau șapte ani, acest rol de cercetaș. el cercetase deja totul pentru mine și putea acum să mă ghideze pe orice cărare, pe orice drum, chiar
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
toate rafturile papetăriei, urletul alarmei încetează și el. „Ca un animal obosit.” De fapt, sistemul de alarmă este și el distrus de incendiu. nimeni, absolut nimeni nu vine să stingă focul. X o ia la fugă înapoi, spre parcul municipal. rătăcește o vreme pe alei. își slăbește nodul la cravată. — spune ceva, de ce nu spui nimic ? „ai grijă să nu răcești.” e adevărat, cămașa i s-a lipit de piele. X simte cum i se scurg pe gît dîre reci de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
simt nu departe de mine pe Stendhal, pe Proust, pe Henry James, pe Lordul Byron și pe Alexandre Dumas. De altfel, care mare creator nu s-a hrănit din Veneția, nu a venit să se piardă pe străzile Veneției, să rătăcească prin Veneția, să participe la această lungă, infinită scufundare a Veneției, la această ceremonie de adio pe care lumea artelor și a literelor o joacă la căpătîiul Veneției... ? îmi este imposibil să nu vin măcar o dată pe an la Veneția
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
iar alții monocluri. Nimic mai tipic pentru romanul european decît Proust și în căutarea timpului pierdut. Nimic mai tipic pentru romanul american decît on the road de Jack Kerouac. Ar fi foarte bine ca personajele dumneavoastră, Ken și Betty, să rătăcească în deșert pe undeva nu chiar foarte departe de Las Vegas. Orice s ar spune despre acest oraș, sau mai precis despre această formă de nebunie umană (că este de un kitsch și de un prost gust îngrozitor, că emană
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
producea un fel de transfer de sens, de la cuvintele acelui prim rînd din partea de sus a paginii și orizontul marin deasupra căruia uneori se roteau pescăruși ? Ceea ce vedea Bernard în zare, linia fină a mării, norii și cețurile, siluetele umane rătăcind pe plajă, uneori ploaia oblică amintind de stampele lui Hokusai, toate aceste realități fixe, dar și schimbătoare în același timp, aveau capacitatea de a deturna spre o formă de neant ceea ce trebuia să devină text ? Bernard nu avea răspunsuri nici
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
apartamentul meu. nici nu mai știu dacă am locuit vreodată într-o casă de oameni. Dorm pe sub poduri, în stațiile de metrou, în depouri, în sala de așteptare din gara centrală, pe băncile din parcuri, pe treptele muzeului de artă. rătăcesc prin triaje, mă furișez în cîte un vagon de tren, mă închid în cîte un compartiment de clasa a II-a. Și dorm, dorm... Și visez că trenul este în mișcare, visez că străbatem peisaje sublime și că trecem prin
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cum ștergătoarele de pe parbriz fac vlang-vlang, vlang-vlang. Cînd mi-e frig îmi improvizez cîte un culcuș din cutii de carton, mă învelesc cu ziare. am încercat și cu folii de plastic dar mă tem să nu mă înăbuș. În timpul zilei rătăcesc din loc în loc și răscolesc prin coșurile de gunoi. Uneori găsesc în ele cîte un pulovăr încă bun, brichete încă pline cu gaz, reviste colorate, pixuri... nu îmi place să fur, nu ține de natura mea, dar sunt momente cînd
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]