7,454 matches
-
un computer care monitoriza starea tuturor componentelor rachetei, iar în caz de urgență lua măsuri prestabilite, cea mai importantă sarcina a sa fiind să activeze sistemele de salvare a echipajului. Specificații: În caz de extremă urgență, dacă era necesară distrugerea rachetei, ofițerul (RSO - Range Safety Officer) care era însărcinat cu acest lucru trebuia să trimită un semnal de activare, unor încărcături explozive plasate strategic pe suprafața vehiculului. Deflagrațiile aveau ca scop secționarea rezervoarelor de combustibil, pentru a ajuta la dispersia rapidă
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
de activare, unor încărcături explozive plasate strategic pe suprafața vehiculului. Deflagrațiile aveau ca scop secționarea rezervoarelor de combustibil, pentru a ajuta la dispersia rapidă a oxigenului și hidrogenului lichid, și totodată prevenirea amestecului acestora. La câteva minute după lansare, cănd rachetă se află deja pe orbită josă a Pământului, după aruncarea turnului de salvare a echipajului, încărcăturile explozive erau dezactivate. Turnul de salvare a echipajului era plasat în vârful rachetei și era constituit dintr-o mini rachetă, care avea rolul să
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
și totodată prevenirea amestecului acestora. La câteva minute după lansare, cănd rachetă se află deja pe orbită josă a Pământului, după aruncarea turnului de salvare a echipajului, încărcăturile explozive erau dezactivate. Turnul de salvare a echipajului era plasat în vârful rachetei și era constituit dintr-o mini rachetă, care avea rolul să deplaseze capsula echipajului din zona periculoasă în eventualitatea apariției unei situații de urgență la lansare. Echivalentul sovietic al lui Saturn V a fost rachetă N-1. Saturn V era
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
minute după lansare, cănd rachetă se află deja pe orbită josă a Pământului, după aruncarea turnului de salvare a echipajului, încărcăturile explozive erau dezactivate. Turnul de salvare a echipajului era plasat în vârful rachetei și era constituit dintr-o mini rachetă, care avea rolul să deplaseze capsula echipajului din zona periculoasă în eventualitatea apariției unei situații de urgență la lansare. Echivalentul sovietic al lui Saturn V a fost rachetă N-1. Saturn V era mai înaltă, mai grea, avea o forță
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
echipajului era plasat în vârful rachetei și era constituit dintr-o mini rachetă, care avea rolul să deplaseze capsula echipajului din zona periculoasă în eventualitatea apariției unei situații de urgență la lansare. Echivalentul sovietic al lui Saturn V a fost rachetă N-1. Saturn V era mai înaltă, mai grea, avea o forță de propulsie mai mare și o sarcină utilă mai mare, dar diametrul primei trepte al rachetei N-1 era mai mare. Uniunea Sovietică a efectuat 4 lansări de
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
de urgență la lansare. Echivalentul sovietic al lui Saturn V a fost rachetă N-1. Saturn V era mai înaltă, mai grea, avea o forță de propulsie mai mare și o sarcină utilă mai mare, dar diametrul primei trepte al rachetei N-1 era mai mare. Uniunea Sovietică a efectuat 4 lansări de test ale rachetei N-1, după care a hotărât să întrerupă programul. Toate cele 4 zboruri s-au soldat cu eșecuri catastrofale, chiar din primele faze ale lansării
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
Saturn V era mai înaltă, mai grea, avea o forță de propulsie mai mare și o sarcină utilă mai mare, dar diametrul primei trepte al rachetei N-1 era mai mare. Uniunea Sovietică a efectuat 4 lansări de test ale rachetei N-1, după care a hotărât să întrerupă programul. Toate cele 4 zboruri s-au soldat cu eșecuri catastrofale, chiar din primele faze ale lansării. Saturn V folosea 5 motoare foarte puternice pentru prima treapă, în timp ce N-1 avea 30
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
lansării. Saturn V folosea 5 motoare foarte puternice pentru prima treapă, în timp ce N-1 avea 30 de motoare mai mici, sovieticii nu reușiseră să construiască motoare echivalente cu F-1. În timpul misiunilor Apollo 6 și Apollo 13 computerul de bord al rachetei Saturn V a reușit să salveze vehiculul, în urma unor incidente la sistemul de propulsie. N-1 avea un sistem asemănător, dar acesta nu a reușit să facă față cu succes unor situații în care unul sau mai multe motoare nu
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
facă față cu succes unor situații în care unul sau mai multe motoare nu au funcționat la capacitate maximă. În timpul uneia dintre lansări, sistemul a oprit toate motoarele primei trepte, distrugând vehiculul și rampă de lansare. Principalul motiv pentru eșecurile rachetei N-1 se pare că a fost lipsă acută de fonduri, care nu a permis testarea riguroasă a primei trepte. Varianta cu trei trepte a rachetei Saturn V a avut o forță de propulsie maximă de cel putin 34,02
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
toate motoarele primei trepte, distrugând vehiculul și rampă de lansare. Principalul motiv pentru eșecurile rachetei N-1 se pare că a fost lipsă acută de fonduri, care nu a permis testarea riguroasă a primei trepte. Varianta cu trei trepte a rachetei Saturn V a avut o forță de propulsie maximă de cel putin 34,02 MNewtoni (SĂ-510 și următoarele), si o sarcină utilă de 118.000 kg, pentru orbită joasă a Pământului. SĂ-510 (Apollo 15) a avut o forță de propulsie
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
orbită joasă a Pământului. SĂ-510 (Apollo 15) a avut o forță de propulsie de 34,8 MN, iar SĂ-513 (Skylab), puțin mai mult, 35,1 MN. Asemenea valori au mai fost atinse doar în timpul celor 2 zboruri de test ale rachetei rusești Energia, care avea aceeași forță că și SĂ-513, 35,1 MN. Versiuni ipotetice ale rachetei sovietice Energia ar fi urmat să aibă o forță de propulsie semnificativ mai mare, de 46 MN, si o sarcină utilă de 175 de
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
MN, iar SĂ-513 (Skylab), puțin mai mult, 35,1 MN. Asemenea valori au mai fost atinse doar în timpul celor 2 zboruri de test ale rachetei rusești Energia, care avea aceeași forță că și SĂ-513, 35,1 MN. Versiuni ipotetice ale rachetei sovietice Energia ar fi urmat să aibă o forță de propulsie semnificativ mai mare, de 46 MN, si o sarcină utilă de 175 de tone în configurația "Vulkan". Versiunile următoare ale rachetei Saturn V urmau să folosească motoare de tip
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
și SĂ-513, 35,1 MN. Versiuni ipotetice ale rachetei sovietice Energia ar fi urmat să aibă o forță de propulsie semnificativ mai mare, de 46 MN, si o sarcină utilă de 175 de tone în configurația "Vulkan". Versiunile următoare ale rachetei Saturn V urmau să folosească motoare de tip F1-A, deci o forță de propulsie cu 18% mai mare și o sarcină utilă de aproximativ 137 de tone. NAȘĂ a plănuit să construiască rachete mai mari din familia "Saturn", acestea incluzând
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
tone în configurația "Vulkan". Versiunile următoare ale rachetei Saturn V urmau să folosească motoare de tip F1-A, deci o forță de propulsie cu 18% mai mare și o sarcină utilă de aproximativ 137 de tone. NAȘĂ a plănuit să construiască rachete mai mari din familia "Saturn", acestea incluzând și rachetă Nova, dar acest lucru nu s-a realizat din cauza întreruperii programului Apollo datorită lipsei de fonduri. Naveta spațială generează o forță de propulsie maximă de 30,1 MN, și are o
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
V urmau să folosească motoare de tip F1-A, deci o forță de propulsie cu 18% mai mare și o sarcină utilă de aproximativ 137 de tone. NAȘĂ a plănuit să construiască rachete mai mari din familia "Saturn", acestea incluzând și rachetă Nova, dar acest lucru nu s-a realizat din cauza întreruperii programului Apollo datorită lipsei de fonduri. Naveta spațială generează o forță de propulsie maximă de 30,1 MN, și are o sarcină utilă (excluzând greutatea vehiculului) de 28.800 kg
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
realizat din cauza întreruperii programului Apollo datorită lipsei de fonduri. Naveta spațială generează o forță de propulsie maximă de 30,1 MN, și are o sarcină utilă (excluzând greutatea vehiculului) de 28.800 kg, ceea ce reprezintă 25% din sarcina utilă a rachetei Saturn V. Dacă luăm în considerare și greutatea navetei, sarcina utilă este de aproximativ 112.000 kg. Pentru comparație se poate lua ca exemplu treaptă S-IVB a rachetei Saturn V în timpul misiunii Apollo 15, care avea o masă totală
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
de 28.800 kg, ceea ce reprezintă 25% din sarcina utilă a rachetei Saturn V. Dacă luăm în considerare și greutatea navetei, sarcina utilă este de aproximativ 112.000 kg. Pentru comparație se poate lua ca exemplu treaptă S-IVB a rachetei Saturn V în timpul misiunii Apollo 15, care avea o masă totală de 140.976 kg. Alte vehicule de lansare mai noi au doar o fracțiune din sarcina utilă rachetei Saturn V: Datorită dimensiunilor sale, forța de propulsie a treptei S-
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
Pentru comparație se poate lua ca exemplu treaptă S-IVB a rachetei Saturn V în timpul misiunii Apollo 15, care avea o masă totală de 140.976 kg. Alte vehicule de lansare mai noi au doar o fracțiune din sarcina utilă rachetei Saturn V: Datorită dimensiunilor sale, forța de propulsie a treptei S-IC este deseori comparată cu a altor rachete de dimensiuni mari. Totuși, există câțiva factori care fac aceste comparații mai complicate decât par la prima vedere: Comparațiile sunt deseori
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
avea o masă totală de 140.976 kg. Alte vehicule de lansare mai noi au doar o fracțiune din sarcina utilă rachetei Saturn V: Datorită dimensiunilor sale, forța de propulsie a treptei S-IC este deseori comparată cu a altor rachete de dimensiuni mari. Totuși, există câțiva factori care fac aceste comparații mai complicate decât par la prima vedere: Comparațiile sunt deseori inexacte din cauza necunoașterii metodelor tehnice și matematice de calcul a forței de propulsie pentru fiecare rachetă în parte. Valorile
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
cu a altor rachete de dimensiuni mari. Totuși, există câțiva factori care fac aceste comparații mai complicate decât par la prima vedere: Comparațiile sunt deseori inexacte din cauza necunoașterii metodelor tehnice și matematice de calcul a forței de propulsie pentru fiecare rachetă în parte. Valorile măsurate în timpul zborului pot să difere semnificativ de specificație, în plus sau în minus. De cele mai multe ori nu se precizează în ce condiții este valabilă specificația. Sarcina utilă poate fi mărită, fără a modifica în vreun fel
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
sau în minus. De cele mai multe ori nu se precizează în ce condiții este valabilă specificația. Sarcina utilă poate fi mărită, fără a modifica în vreun fel sistemul de propulsie, prin schimbarea traiectoriei sau reducerea greutății unor componente ale vehiculului. Performanțele rachetei Saturn V au fost înregistrate și analizate riguros, după fiecare lansare în parte. Există rapoarte detaliate a parametrilor de functionare la fiecare dintre zboruri. Aceste rapoarte sunt disponibile pe pagina web a Centrului Spațial Kennedy. Din cele prezentate mai sus
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
de functionare la fiecare dintre zboruri. Aceste rapoarte sunt disponibile pe pagina web a Centrului Spațial Kennedy. Din cele prezentate mai sus tragem concluzia că nu se pot preciza exact valorile pentru forța de propulsie și sarcina utilă a unei rachete. Există valori specificate, valori măsurate și o multitudine de metode de determinare a acestora. După ce erau construite, fiecare din cele 3 trepte era trimisă la Kennedy Space Center. Primele două erau atât de mari încât nu puteau fi transportate decât
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
nu puteau fi transportate decât pe apă, cu ajutorul unor barje. Treaptă S-IC fiind construită la New Orleans, trebuia transportată pe fluviul Mississippi până în Golful Mexic, si apoi în Florida. Există un canal special amenajat care permitea transportul secțiunilor de rachetă până în apropierea Clădirii de Asamblare Verticală (numită acum Clădirea de Asamblare a Vehiculului). Treaptă S-II era construită în California, așa că trebuia adusă prin Canalul Panama. Treaptă S-IVB și modulul de instrumente puteau fi transportate cu avioane special modificate
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
această eră livrată cu întârziere. Aceste structuri aveau aceleași dimensiuni, masa egală cu a modulelelor reale, și aveau conexiuni compatibile pentru instalația electrică. NAȘĂ a decis să folosească o platformă de lansare mobilă, construită de Marion Power Shovel în Ohio. Rachetă era asamblata direct pe rampa de lansare, care era capabilă să se miște din clădirea de asamblare a vehiculului până la locul de lansare. Aceeași platformă este folosită în ziua de azi pentru naveta spațială. Trenul de rulare era format din
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
lansare. Aceeași platformă este folosită în ziua de azi pentru naveta spațială. Trenul de rulare era format din 4 seturi de senile duble, fiecare senila având 57 zale, fiecare za cântărind aproximativ 900 kg. Dispozitivul de transport trebuia să țină rachetă perfect verticală pe tot parcursul drumului de 5 km până la locul de lansare. Principala mișune a rachetei Saturn V a fost să transporte oameni spre Luna. Pentru toate misiunile Apollo a fost folosit ca punct de lansare Complexul 39 de la
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]