8,278 matches
-
Ferrière stăpînirea instinctelor și pasiunilor, victoria rațiunii prin captarea și canalizarea acestora (10, p. 20). Comparativ cu ceilalți reprezentanți ai educației noi, teoria acestui pedagog asupra educației social-morale este, poate, cea mai limpede exprimată și, în același timp, cea mai realistă. Copilul nu se poate dezvolta normal în condițiile unui regim educațional de constrîngere, dar nici nu poate fi abandonat unei depline libertăți. Adevărata educație nu exclude educatorul. Este adevărat, întîlnim și la Ferrière elemente ale unui optimism exagerat. Ca și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
încheierii cursurilor liceale după absolvirea clasei a VII-a, oferindu-se dreptul intrării într-o școală cu caracter tehnic. Cei care intenționau să intre în învățămîntul superior frecventau și clasa a VIII-a, în care își desăvîrșeau pregătirea (umanistă sau realistă). Examenul de bacalaureat se realiza în două etape o sesiune iarna și alta vara. Se continua, de altfel, politica școlară dominantă în acea perioadă, care considera liceul teoretic ca o treaptă pregătitoare pentru învățămîntul superior, în care se pregătea "elita
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai multe sate, școli superioare țărănești pe regiuni). În ceea ce privește liceul și universitatea, acestea trebuiau să devină școli riguros selective, incluzînd în mai mare măsură lumea satelor în aria de recrutare a elevilor și studenților (29, p. 266). Om de știință realist, Gusti avea în vedere organizarea unor școli experimentale care să aplice și să evalueze unele teorii sau practici noi cu mare circulație în învățămîntul organizat în spiritul "școlii active" (metoda globală, centrele de interes, conducerea de sine a clasei etc.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în spiritul "școlii active" (metoda globală, centrele de interes, conducerea de sine a clasei etc.) (34, pp. 223-238). Se punea problema adaptării acestor practici la specificul școlii românești. Propunerile lui Gusti privind învățămîntul primar rural cuprindeau o serie de elemente realiste, a căror legiferare s-a și încercat ulterior; a fost pozitiv faptul că se cerea o prelungire a școlarității tinerilor din mediul rural prin școlile țărănești, orientarea spre agricultură a școlilor rurale nu era realizabilă în primele patru clase, ci
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fi luate decît în sensul unor "școli" naționale de cercetare. În acea perioadă, G. G. Antonescu care nu era chiar atît de departe de realitățile școlii românești pe cît le plăcea unora s-o spună propunea o soluție, credem, foarte realistă, în problema constituirii unei pedagogii românești. Acesteia, arăta el, îi revin trei sarcini principale: 1. de a arăta modul și măsura în care principiile general valabile în știința educației sînt aplicabile în educația de la noi; 2. de a preciza problemele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
16, p. 84); nu se poate învăța ceea ce urmează să aibă loc. Eforturile ce se fac pentru cultivarea creativității sacrifică predarea cunoștințelor: "Este mai înțelept, atîta timp cît nu știm mai multe despre creativitate, să ne menținem la scopuri mai realiste: să ne asigurăm că elevii stăpînesc în mod fundamental aporturile acumulate de cei care au gîndit înaintea lor, că au fost ajutați din plin pentru a observa și a căuta, că dau dovada de interesul și zelul pe care le
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
capacitatea de a controla schimbarea, ceea ce înseamnă nu numai o simplă adoptare a unui spirit critic, ci și dobîndirea însușirilor cerute de crearea unor noi valori prin care să se imprime o anumită evoluție schimbărilor sociale. Una din cele mai realiste imagini ale educației în deceniile viitoare o întîlnim în scrierile teoreticianului suedez TORSTEN HUSÉN, preocupat în mod deosebit de problemele de pedagogie prospectivă (4). După opinia sa, viitorul sistem de educație ar putea avea următoarele note caracteristice: 1. întrucît educația școlară
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lui Escobar, fie glonțul acestuia (Bowden 2001: 33). Intensitatea unor astfel de activități poate varia considerabil. De exemplu, în Sicilia postbelică, unde un mafiot obișnuit putea strânge între 40 și 50 de voturi, un politician putea spera în termeni foarte realiști să cumpere numai în Palermo de la 75.000 la 100.000 de voturi (Schneider și Schneider 1999: 178). În Thailanda, Bo, un kamnan (căpetenie a unui sat) și jao pho (om de afaceri cu influență), a aranjat voturile celorlalți canditați
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
să ne întrebăm: dacă liberalizare nu, atunci ce? Corupția înrădăcinată este, așa cum am văzut, irezolvabilă din punct de vedere logic de către structurile interne care ele însele au fost corupte; și nici sprijinul secret pentru forțele revoluționare nu este un mod realist de contestare a corupției. Dimpotrivă, puține strategii ar putea fi mai bine elaborate pentru a o intensifica, așa cum o demonstrează pe de-a-ntregul în special experiența politicii externe a Statelor Unite în America Centrală, Orientul Mijlociu și Îndepărtat. În timp ce efectele pe termen scurt
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
populației au avut toate un rol transformațional. Conduita louche, politicile protecționiste, extravaganța și incompetența elitei conducătoare au devenit de nesusținut pe măsură ce Marea Britanie se transforma într-o economie capitalistă industrializată în care timpul însemna bani, iar comerțul liber era o cerere realistă a noii burghezii, și în care o nouă etică a muncii pătrundea în relațiile sociale, politice și economice. Aceste transformări au fost susținute de o nouă instabilitate în ordinul social, deoarece respingerea conducerii britanice de către coloniștii americani (1775-1783) și răsturnarea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
putea continua traficul de droguri, și i-a oferit o amnistie privind cele mai grave acuzații. Pledând doar pentru un delict minor cu stupefiante pentru care a fost condamnat in absentia de un tribunal francez, Escobar putea anticipa în mod realist o eliberare rapidă. În închisoare, Escobar nu avea motive să se teamă. Era efectiv angajatorul propriilor gărzi. Închisoarea era echipată ca un hotel de lux, având în dotare ,,paturi cu apă, jacuzzi, sisteme de sunet costisitoare, televizoare cu ecran uriaș
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
abordare coercitivă a liberalizării premature poate fi contraproductivă. În orice caz, statu-quoul din astfel de țări permite corupția instituțională, iar având în vedere tendințele infracționale ale multor elite conducătoare, împrumuturile și ajutoarele în bani sunt inevitabil furate, fără nicio perspectivă realistă a vreunui elan intern semnificativ spre reformă. Acest fapt duce la rândul său la retrageri ale ajutoarelor din partea țărilor donatoare. În consecință, suma ajutoarelor occidentale se diminuează în timp ce suma nefericirilor umane crește. Așa că nici statu-quoul, nici vindecarea coercitivă nu par
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
cuvânt deosebit, care redeschid brusc sertărașul cu informațiile depuse acolo. Se spune că nu trebuie să regretăm paginile de memorie pierdute, dacă s-au pierdut înseamnă că nu au fost importante. Și mai este un aspect profund uman și foarte realist. E ușor să mobilezi o casă goală, încape orice, în ea fiecare obiect nou își află locul. La o casă plină de mobilă și diferite alte obiecte, e greu să mai găsești un locușor pentru un nou obiect casnic sau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și el unele obiective teritoriale. El voia să pună stăpînire pe un port la mare, în special pe Kotor, care avea o populație ortodoxă. În 1797, cînd Imperiul Habsburgic a ocupat regiunea, episcopul fusese extrem de dezamăgit, dar, fiind un politician realist, a păstrat contactul atît cu agenții francezi, cît și cu Sankt Petersburgul. În 1801, într-un efort de a rămîne în relații bune cu rușii și de a beneficia mai departe de subvenție, Petru l-a trimis în Rusia pe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cînd în cînd aplicarea unei astfel de politici, în multe cazuri ea nu a fost dusă în mod înțelept. Așa cum vom vedea, în majoritatea controverselor, conducerea maghiară a fost cea care a reușit să controleze situația și, adoptînd o atitudine realistă și inteligentă, să-și atingă obiectivele majore. CROAȚIA ȘI SLAVONIA: MIȘCAREA ILIRĂ După 1815, dintre teritoriile habsburgice de care ne ocupăm în mod special, Viena avea sub jurisdicția ei ținuturile Sloveniei, Dalmației, Transilvaniei și zonele Frontierei Militare. Croația și Slavonia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu capul în soare ore în șir, ar avea și el parte de vedenii și, cu puțin noroc, poate ar inventa chiar o religie. Dar dacă la toți oamenii ăștia erau fabulații, la mine erau niște halucinații extrem de reale. Halucinații realiste. Cine-a mai pomenit? Oricum trebuie să vă spun că sunt o ființă oximoronică. Să te izolezi în tăcere. Chiar printre Ei să fii, dar să nu-i mai auzi. Lipsa sunetelor era cel mai bun combustibil pentru scris. Vidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a citit nimic toată viața lui și, în fond, la ce i-ar folosi asta? În față tot bulevardul, cât vezi cu ochii numai fapte de viață. Acolo, nu în cărți. De fapt, cam așa este dacă e să fim realiști, dar sunt lucruri care nu trebuie spuse nici măcar în șoaptă. Mai erau și țațele satului, alte personaje, spitalagioaicele care se obișnuiseră cu atmosfera de aici. Știau cât iau doctorii șpagă, cum s-o plasezi. Cui. Că și el e surd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
adunările generale ale Societății luându-se atitudine hotărâtă împotriva tendințelor de germanizare și slavizare a învățământului din Bucovina. Alexandru Hurmuzaki era de părere că învățământul public de aici are nevoie de o modificare radicală pentru a putea promova un învățământ realist. El cere reformarea învățământului public din Bucovina în sensul progresului științific și al caracterului național. Deși Alexandru Hurmuzaki n-a fost pedagog, el a emis o serie de principii pentru politica școlară, care au stat la baza învățământului național, de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
prin cameră, la un moment dat am fost prins cu barba în ușă (aveam atunci barbă mare, de circa 15 cm.) și bătut mișelește pe la spate... După aceste torturi, n-am mai fost bătut... Au început anchetările cu lucruri mai realiste: cine este episcopul Durcovici, ce predici ne-a prescris să facem, etc... la care am dat răspunsurile corespunzătoare. Am fost ținut la securitate până în vara lui 1950, când am fost dus la București la Interne, apoi la Jilava și de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
te plângi că ai fi singur când sunt atâția și atâția, milioane de oameni mai mici sau mai mari, care s-au jertfit pentru tine, care ți s-au dăruit ție. E miopia simțurilor noastre imediate, e mărginirea concepției noastre realiste și utilitariste despre lume, care ne încon joară și ne otrăvește asemenea unei mocirle puturoase... Afară din ea, mai sus, mai sus, pentru a putea privi peste timpi și spații, pentru a-i putea vedea pe cei de o seamă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
seama de cliente de genul meu, care ar cumpăra bucuroase pantofii din piele de șopârlă, dacă marfa n-ar fi compromisă de reclama ce i se face. și mă tem că în această privință specialiștii publicitari nu sunt neștiutori, ci realiști: majoritatea clientelor nu asociază nimic rău cu aceste afișe, nu devin recalcitrante, ci,dimpotrivă, sunt stimulate să cumpere produsul. Cât despre cele câteva împinse să ia lucrurile în serios- ei bine, la ele se poate renunța liniștit. L-am văzut
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Spune, Mircea. Mama, noi ne-am gândit că cel mai bine ar fi să se numească "AUREL". Frumos, foarte frumos nume. Adică vine de la aur... aurel... aurit, plin de aur. Da... da... Mircea era un copil pragmatic, având o judecată realistă fără fisuri. Nu suporta verbiajul. Totuși, Mircea, spune-mi te rog, ce v-a determinat să vă opriți asupra acestui nume? Fratele meu mai mare nu a stat pe gânduri și i-a răspuns mamei prompt și concis: Mama, l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sfârșit Mehdi clatină din cap, apoi spune, mai luminat: "acum înțeleg, este vorba de imamul imamilor creștini din Europa și din lume". Uneori, ipocrizia nu are limite. Francezul Alexandre Adler, mare militant comunist al anilor `60, reconvertit acum în geopolitolog realist, după cum singur se caracterizează, reușește performanța de a vorbi timp de jumătate de oră despre regimurile comuniste din Europa de Est fără a pronunța o singură dată cuvântul comunism. Este vorba fie de stalinism, fie de național-ceaușism, totalitarism, kadarism și alte isme
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
între rațiune și inimă“, pentru că atât în creația mea literară, cât și în cea filozofică sunt antrenate și rațiunea, și inima. Dar cele două activități sunt separate și diferite. Nu scriu romane filozofice. Gândirea mea este cea a unui romancier realist obișnuit, preocupat de psihologie, de motivație, de morală, în măsura în care acestea țin de viața de toate zilele. În romanele mele nu încerc să ilustrez vreun concept abstract. A.R. Cea de-a doua întrebare se adresează totuși profesoarei de filozofie, familiarizată
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
care-l înțeleg. A.R. Dar dumneavoastră cum vă considerați, cum vă definiți realismul? A.O. Eu nu mă consider un realist, eu mă simt cel mai apropiat de poeții metafizici. Dar îmi prelucrez me ta fizica prin cele mai realiste materiale, prin materiale casnice, familiale. A.R. Ce influențe vă recunoașteți în opera dumneavoastră? Despre cele israeliene mi-ați vorbit. Mă refer la marii scriitori străini. A.O. În primul rând, Cehov. Dar și un scriitor american astăzi uitat: Sherwood
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]