8,987 matches
-
Republicana Irlandeză (I.R.B.), a cărei principala sarcină era obținerea de informații. Putem spune că Frăția Republicana era serviciul secret al mișcării naționaliste irlandeze. Conducătorul ÎRA a fost desemnat Michael Collins, ale cărui abilități de organizator înăscut se dovediseră vitale pentru reușita acțiunilor republicanilor. La cîteva zile după asasinarea celor doi polițiști, în timpul unei ședințe a executivului Sinn Fein, Collins spunea: "cu cît se creează mai repede o stare de haos în țară prin violență, cu atît mai bine va fi pentru
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
găsea Marea Britanie, conducerea ÎRA s-a călăuzit din nou după tradiționalul principiu "Greutățile Angliei sînt oportunitățile Irlandei", dorind să colaboreze cu Germania nazistă. În 1942, ÎRA a intrat întîmplător în posesia codului secret al Armatei Britanice din Irlanda de Nord, însă aceasta reușită nu i-a fost deloc de mare folos, din cauza unei acute lipse de material militar și de fonduri. Serviciile secrete sud-irlandeze au continuat să coopereze pe toată durata celui de-al Doilea Război Mondial cu cele britanice în vederea combaterii oricărei
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
descrise, proiectării didactice îi sînt alocate mai multe spații în diverse capitole, legate de „predarea și învățarea limbii și literaturii din perspectiva psihopedagogiei moderne” (cap I); „finalitățile și obiective ale instruirii și educării la limba și literatură română” (cap. II); „reușita școlară și planificarea activității” (cap. V). Pe linia teoriilor lui R.M. Gagne și L.J. Briggs, se iterează „etapele proiectării curriculare” din noua perspectivă a întîietății obiectivelor asupra conținuturilor, cf. fig. 3. Etapele proiectării didactice (după I. Negreț, coord. Bărboi, 1980
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literatură, Ateneu, nr. 5 1983, 10. [47] CIOLAC, MARINA, Aspecte ale exprimării scrise la copiii de vîrstă școlară dintr-o comunitatea rurală, în “Limbă și literatură”, vol. I, 1983, p. 128 134. [48] CIOLAC, MARINA, Considerații privind egalizarea - șanselor de reușită școlară, din perspectiva pluralității normelor, 301-330.... [49] CIUCHINDEL, C. V.Alecsandri: “Despot-Vodă” - fragment - în: LL, nr. 3, 1983, p. 326-340. [50] COCA, FLOAREA, Câteva considerații privind comentariul literar. ȘM, 10-11, 1983, 165-166. [51] CODARCEA, MĂRIOARA, Cum apărăm limba română, Vatra: 13
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română, București, 1986 (Societatea de științe filologice din R.S.R., supliment al revistei Limba și literatura română, revistă trimestrială pentru elevi). [11] ANTOHE, RODICA, Pentru stimularea exprimării, Tribșc. 13, nr. 286, 1986, 11 [la grădiniță]. [12] ANTON LAURENȚIU, MITRACHE GHEORGHE, Asigurarea reușitei școlare în predarea-învățarea limbii și literaturii române - preocupare de bază a colectivelor de catedră, în Rev. de ped., an 35, nr. 10, oct. 1986, p. 35-38. [13] ARON, CRISTEA, Aspecte teoretice în predarea unor noțiuni de teorie literară, LL, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
celor sociale). Înclinația noastră de a persevera funcționează chiar și în cazul răului (semn că perseverența este o valoare contextuală). Dovada ne-o furnizează crimele secolului XX. * În succesul celor din generația noastră putem să zărim o măsură a propriei reușite. Este însă trist când nu reușim să vedem decât atât. * Posibilitatea crimelor comunismului și ale nazismului a fost deschisă de nașterea sistemului penitenciar în cadrul modernității, ele fiind o ducere la extrem a unor mecanisme preexistente. Și toate sunt rezultate (sau
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
din tine-le acelor timpuri (ceea ce presupune o discretă depărtare de sine). * O dimensiune a vinii asumate: să trăiești cu teama că se va afla înainte de a avea curajul mărturisirii! Proiectele prea ample nu-ți permit să te bucuri de reușitele mărunte. Semn că fericirea presupune o combinație reușită dintre limitarea proiectelor proprii și o mare îngăduință în autoevaluare. * Rigoarea cu care judeci pe alții trebuie să aibă drept corolar o severă analiză a propriilor acțiuni. Altminteri desfășori doar un mecanism
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
exemplaritatea pe care și-o asumă, poate fi gândită în două modalități simultane: a face și a nu face ceva. Însă în ambele cazuri el se desfășoară în cadrele umanului. * Dorința de a fi exemplar, ce caracterizează orice tentare a reușitei într-un domeniu sau altul, este o voință de a te constitui într-o limită (o limită ce nu limitează, cum spune C. Noica; ori o limită ce de-limitează) pentru subiectivitatea universală. Este încercarea de a ieși din anonimatul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fond. Uneori criticile acerbe ale formei expresiei izvorăsc doar din interesul profesioniștilor limbii pentru apărarea domeniului lor de activitate, justificându-și astfel opțiunile de carieră. Merită recunoașterea noastră eforturile de a construi și păstra limba română, dar așez înaintea acestora reușitele de gândire în interiorul acestei limbi. Bogăția contactului cu o altă cultură este dată în special de posibilitatea diferenței pe care o lansează, de fisura pe care o provoacă în pretențiile absolutiste ale sistemului de valori ce caracterizează cultura în care
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
este automat înlocuită de alta, schimbându-se întotdeauna doar raporturile de putere. Disoluția societății ar conduce la o generalizare a forței ca principiu de ordonare, indiferența față de propria viață, ca principiu al curajului, devenind una din valorile centrale ce garantează reușita. În domeniul umanului nu există anarhie în sensul tare al termenului, ci doar înlocuirea unei forme de organizare cu alta. Dorința de putere este întotdeauna metafizică, cerând mereu un tot mai mult, motiv pentru care vor exista continuu persoane sau
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
te face remarcat (inclusiv pentru tine) sau să mori cu regretul că nici măcar nu ai încercat? Mai trist e să fii trist la sfârșitul vieții! Tristețea vieții derivă și din incapacitatea de a genera convingerile necesare privind frumusețea ei și reușita personală. Altfel spus, e nevoie de o doză de nesimțire (în sensul ne-axiologic al termenului) pentru a fi continuu fericit; o altfel de sărăcie cu duhul. * Simt că sunt contemporan cu cei care gândesc despre filosofia minții; ceea ce înseamnă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
noastră îmbunătățită, fără a poseda însă tăria de a ne recunoaște minusurile pe care le avem în comparație cu el; doar le scuzăm, așa cum îi vom scuza și lui nereușitele, vina aparținând în majoritatea cazurilor altora. Mândria pe care o resimțim față de reușitele sale (sau față de ceea ce pare a anunța viitoarele reușite) este imaginea orgoliului personal. Durerea pe care o trăim cu fiecare eșec al său este acompaniată a priori de revolta față de dușmanii (reali sau, cel mai adesea, imaginari) care i-au
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ne recunoaște minusurile pe care le avem în comparație cu el; doar le scuzăm, așa cum îi vom scuza și lui nereușitele, vina aparținând în majoritatea cazurilor altora. Mândria pe care o resimțim față de reușitele sale (sau față de ceea ce pare a anunța viitoarele reușite) este imaginea orgoliului personal. Durerea pe care o trăim cu fiecare eșec al său este acompaniată a priori de revolta față de dușmanii (reali sau, cel mai adesea, imaginari) care i-au pus piedici. Raportul afectiv față de propria odraslă este resemnificat
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
schimbările de atitudine pe care vârsta pe care-o avem le cere. Altminteri, riscăm să fim efigia "morții" noastre la vârsta propriei tinereți, fiind dominați de nostalgia după chipul pe care dispoziția noastră din acele vremuri îl dădea lumii. * Marea reușită a creștinismului: să-ți faci din propria minte instrumentul de exercitare a puterii altora asupra ta. Acesta este rolul conștiinței morale. * Într-o modalitate ideală a moralei, în care mergem pe firul cauzal până la capăt, suntem vinovați pentru toate gândurile
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ceea ce-ți oferă prezentul? Dacă ne-ar reuși acest lucru alta ar fi atitudinea față de cei pe care-i întâlnim. * O carte poate fi expresia maximului efort de-a exista și forma esențială de-a fi pentru ceilalți. * Marea reușită a controlului social: crearea conștiinței morale. Trăim epoca adevărului democratic: este veridic doar ceea ce este validat de majoritate. Soarta adevărurilor s-a mutat în zona tehnicilor de manipulare. * Ceea ce pretindem a fi personalitatea noastră este în bună măsură rodul diferitelor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
149 3.1. Modelul coeziunii sociale /149 3.2. Modelul identificării sociale /151 4. Specificitatea grupurilor în organizații și echipe de lucru /152 5. Distincția formal-informal /154 6. Eficiența grupurilor /156 6.1. Măsurarea eficienței /157 6.2. Factori de reușită /158 7. Practici de grup /159 7.1. Grupul de expresie /159 7.2. Cercurile de calitate /161 7.3. Grupurile autonome /164 Capitolul 11. Normele de judecată și evaluarea personalului /167 1. Normele în organizații /167 2. Explicația cotidiană
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
-și restructureze sistemul de reprezentare și să se adapteze la noul mediu, trebuie să construiască un nou sistem de relații cu superiorii ierarhici și colegii; va reuși găsind un echilibru între exigențe contradictorii. Pentru organizație, socializarea presupune mai multe mize. Reușita ei asigură stabilitatea personalului. Ea este, de asemenea, un factor de performanță. Nu putem decât să regretăm că foarte puțini cercetători sunt interesați de această situație; în 1986, Fisher arată ca literatura de specialitate nu cuprindea decât 15 cercetări empirice
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
față de locul lor de muncă lor actuală sau de unul ocupat anterior și să povestească apoi ce s-a întâmplat. El a analizat conținutul relatărilor. Analiza arată că factorii de satisfacție diferă de factorii de insatisfacție. Satisfacțiile sunt provocate de reușită, apreciere, munca însăși, responsabilități și avansare, adică de caracteristicile specifice sarcinii. Insatisfacțiile privesc elemente ale contextului: politica și administrarea firmei, comanda (aspectele tehnice), salariul, condițiile de muncă. Acești factori vor fi numiți "factori de igienă", în timp ce aceia legați de conținutul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
referitoare la metodă. Ne putem întreba dacă, atribuind contextului situațiile de insatisfacție și lor înșiși situațiile de satisfacție, salariații nu folosesc povestirile pentru a se pune în valoare. Ei ar manifesta o înclinație de complezență: amintirile plăcute sunt mai ales reușite personale, dificultățile depind de alții. În plus, chiar dacă n-am pune la îndoială metoda, nu putem decât să constatăm că avem de-a face cu rezultate contradictorii. Dar lucrările lui Herzberg au stat la baza unor experimente de îmbogățire a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Erau apoi comparate rezultatele acestor grupuri pentru a descoperi factorii care le diferențiază. Într-un articol de sinteză din 1982, Jago arată că toate aceste lucrări duc la rezultate contradictorii. El afirmă că nu există caracteristici universale care să asigure reușita liderului. Totul depinde de situații și de context. Într-o sinteză mai recentă, Lévy-Leboyer (2001) este mai nuanțat, indicând că liderii care reușesc sunt mai energici, dau dovadă de inteligență și de competență socială (aptitudini de a comunica, de a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
eforturile (sunt posibile mai multe căi). În acest caz, pentru Guimond (1994), modul în care eforturile sunt repartizate și coordonate, determinând rezultatul grupului. Cercetările efectuate în context organizațional au încercat să definească criterii de eficiență, apoi să identifice factorii de reușită a echipelor în activitatea lor. 6.1. Măsurarea eficienței Toți autorii care au abordat această chestiune (Gladstein, 1984; Savoie și Brunet, 2000; Trognon și Dessanges, 2001) arată că eficiența unei echipe este apreciată după criterii foarte diverse. Am indicat anterior
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
alte servicii, clienți, directori generali ai organizației...). Evident, avem de-a face cu criterii diverse. Responsabilii vor avea tendința de a lua în calcul criteriile plasate în rubrica "producție"... Salariații vor fi mai sensibili la "susținere". 6.2. Factori de reușită Gladstein (1984) a elaborat și verificat un model pentru a testa rolul jucat de diverși factori în eficiența (apreciată după diferite criterii) grupurilor în întreprinderi. De asemenea, o sinteză a literaturii de specialitate a fost realizată de Trognon și Dessanges
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
remunerare), clasificările, obiectivele generale ale întreprinderii. Ministerul Muncii a urmărit implantarea și funcționarea grupurilor de expresie. În 1985, dreptul de expresie funcționa în 7000 de întreprinderi; în 1989, era introdus în 12000 de întreprinderi și cuprindea 3,3 milioane de salariați. Reușita funcționării este legată de mai mulți factori: • activitățile întreprinderilor: rate mari de punere în practică s-au constatat în ramurile industriale de înaltă tehnicitate (chimie, petrol, construcții mecanice și electronică) și în care personalul posedă un nivel ridicat de formare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
va reproșa în primul rând că nu înregistrează decât efecte pe termen scurt și că nu urmăresc noile experimente de organizare a muncii pe durate mai lungi. Apoi, Douard (1980), pornind de la mai multe experimente realizate în Franța, concluzionează că reușita experimentelor este posibilă doar dacă schimbările sunt operate în cadrul general al unei politici de întreprindere. De asemenea, întreprinderile nu trebuie să se mulțumească să copieze alte experimente, ci să elaboreze unele proprii. Grupurile autonome constituie așadar o formă de organizare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
al internalității. Două proceduri sunt cel mai adesea utilizate pentru asta. Prima este numită "paradigma judecătorilor". Populației studiate i se cere să se pronunțe asupra unui dosar fictiv prezentat fie ca intern, fie ca extern. Subiecții emit o judecată despre reușita ulterioare a persoanei-țintă sau se pronunță asupra interesului de a o recruta... Astfel se verifică faptul că dosarele interne provoacă o judecată favorabilă. A doua procedură este cunoscută sub numele de "paradigma autoreprezentării". Subiecților li se descriu niște evenimente. Ei
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]