6,803 matches
-
care râvnise până nu demult îl sărută pe albul cel bălos și mătăhălos direct pe mustața acestuia, o bucată atât de uriașă de păr creț, încât Abdulah avu senzația că e o pătură. Discriminare! se gândi acesta din urmă văzând sărutul mustății. Discriminare!, iar în clipa următoare smuci detonatorul ascuns sub haina de Moș Crăciun. Tot în clipa următoare se produseră explozia și o mare de lumină, cutremurând întreg orașul. Era ora 16.00 PM. Înăuntru, în rămășițele magazinului Marks & Spencer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
exemplu, atârnând de o fereastră spartă, asemeni unei sperietori. Sau ipostaze ale căror povești, dacă le-ar fi cunoscut, ar fi luat Oscarul pentru scenariu. Cum ar fi capul lui Abdulah, cu superba lui mustață răsucită intactă, lipită într-un sărut prelung, înghețat, de buzele lui Lindsay Johnson, căci așa o chema pe fata care îl refuzase. Cauză-efect, cum ar fi spus oricine, dar oricine era acolo era distrus, iar oricine altcineva nu era acolo, deci nu oricine ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
pretutindeni, cu o vigoare și o energie ce îi uimiră pe toți, deși nu era decât una din manifestările ei de orgoliu, din ce în ce mai rare de altfel. Soarele se distra pe seama tuturor și ardea blând, învăluind Elementele cu cel mai cald sărut de care era în stare în ziua aceea, pentru că nu mai era dimineață, bătrânul călăuzitor al vieții aflându-se deja deasupra celui mai înalt vârf al Muntelui Zăpezilor. Un curent ciudat de mici și răi stimuli electrici corticali, asemănători unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
dein? întrebă basul, căruia îi răspunse inevitabil Angestaitn: sooool - reeeee... Naybet răpăi scurt din tumuri, apoi Zulfik îi învălui cald și final, irezistibil, prin apăsarea singurei clape a synth-ului său, care făcu brusc ca tăcutele stele să pornească, înnebunite de sărutul muzicii. Părea că întreaga Lume de Deasupra va parcurge universul cu o viteză necunoscută. Deodată, dinspre scenă izbucni un suflu de energie atât de puternic, încât toți cei ce stăteau în picioare se prăbușiră cu lacrimi în ochi, răvășind și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
pe când eram eu elev, aici, în America, lecțiile de caligrafie începeau cu foaia de hârtie înclinată la patruzeci și cinci de grade spre stânga, pentru a-ți forma acest scris ondulat, rostogolit. „Frankie și Johnny se iubeau“, pecetluit cu un sărut, amprenta plină a unei buze de cel mai dulce roz. Una peste alta, nu mi-e deloc clar ce vrea să spună tipul ăsta cu motivația. * Video-interfonul nou-nouț de pe biroul din oțel a emis un semnal gâtuit. Fielding a apăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
conspirația banilor. Nu poți decât să intri și tu în horă. Am condus-o pe Martina acasă, pe jos, după care amândoi l-am plimbat pe Shadow. Momentul de beție vrăjită se risipise și eu redevenisem ceea ce fusesem dintotdeauna, savurând sărutul de noapte bună și vreo două aluzii sinistre înainte să mă întorc la hotel. Bombardat cu impresiile furnizate de simțuri, cu fața licărind în timp ce își regiza preocupat filmul ultrarapid, Shadow încerca limita lesei, ca și alte limite ale mirosului, văzului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de a le controla, în timp ce noi rămânem pe loc. Doar Martina un intră în jocul ăsta. Și mai ce? Doamne, ochii ei sunt focul meu. Când buzele mele le întâlnesc pe ale ei, atât de delicat, atât de critic, e sărutul vieții - sărutul morții - pentru un sărut e nevoie de doi. În prezența și lumina ei îmi vine uneori să cred... că poate, poate nu e nevoie să mă simt așa de rușinat. Continua-voi să stau în lumina ei? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
le controla, în timp ce noi rămânem pe loc. Doar Martina un intră în jocul ăsta. Și mai ce? Doamne, ochii ei sunt focul meu. Când buzele mele le întâlnesc pe ale ei, atât de delicat, atât de critic, e sărutul vieții - sărutul morții - pentru un sărut e nevoie de doi. În prezența și lumina ei îmi vine uneori să cred... că poate, poate nu e nevoie să mă simt așa de rușinat. Continua-voi să stau în lumina ei? Nu-mi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
rămânem pe loc. Doar Martina un intră în jocul ăsta. Și mai ce? Doamne, ochii ei sunt focul meu. Când buzele mele le întâlnesc pe ale ei, atât de delicat, atât de critic, e sărutul vieții - sărutul morții - pentru un sărut e nevoie de doi. În prezența și lumina ei îmi vine uneori să cred... că poate, poate nu e nevoie să mă simt așa de rușinat. Continua-voi să stau în lumina ei? Nu-mi vine să cred. Dar ție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu răcoritoare prin geantă. Eu o țin în brațe. Sunt plin de dorințe abstracte și de altceva pe care nu-l înțeleg și nu îl pot identifica. Zac pe pat, inuman, non-animal, un nimic, și îmi frământ creierii în căutarea săruturilor și a atingerii lipsite de patimă, a tandreții fără pasiune. După care toate devin pornografice... Atmosfera sălii de proiecție din capul meu (foarte exclusivistă, doar pentru membri, dar cu un preț așa de mic la înscriere) se îmbâcsește și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe scări, cu niște ani în urmă, când Alec leșinase; Alec știre? Puțin probabil, pentru că nici chiar Ella nu mai știe. Istoria s-a rescris și evenimentul nu a mai fost inclus. Vremurile sunt grele. Nu mai e loc pentru săruturi. Nici pentru zâmbete, panglici în păr, volănașe la rochii, aș cum a fost înainte. Acum poartă pantaloni, pantaloni lungi. — Deci, ce mai face marele magnat al filmelor? spuse ea. — Binișor. — Arăți groaznic. — Nu mai spune. — Spune-i salut lui John
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe care o inoculaseră fiicei lor nu era în firea lucrurilor. Dacă aceasta o fi chemarea ei!? Era într-o duminică dimineață. Deși Ina se trezea mai târziu în zilele de sărbătoare, în acea dimineață veni în bucătărie, îi spuse sărut mâna mamei sale, schițând ceva ce se dorea a fi un zâmbet. Și, fără a fi solicitată, se oferi să o ajute pe mama ei în ale gospodăriei. - Mai întâi mănâncă ceva, apoi vom face amândouă o prăjitură pe care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
nu era încheiat. Se nimeri ca într-o dimineață, pe când Alex voia să târguiască niște zarzavaturi, Ina să fie atrasă de aceleași legume și zarzavaturi de la taraba unde se afla el; i se părură a fi mai proaspete, mai arătoase. - Sărut mâna, domnișoară Ina! zise el. Surprinsă că cineva o salută, întoarse capul. Era el, inginerul... îl privi admirativ cum alege cu grijă morcovul, ceapa verde, salata și-i urmă exemplul. - Ce doriți să cumpărați? - Caut niște cartofi noi și nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
cu destinul, ale poporului român lovit de atâtea ori groaznic de întâmplările cumplite ale propriei istorii”. Tot în primele pagini scrise despre Basarabia lui Pan Halipa și a debutului personal în poezie, în fața reginei Maria, care premiază copilul-poet cu un sărut regal. Animatoare sunt evocările profesorului său la Oradea, “Liceul Em. Gojdu", nume de ctitor macedo-român deștept, întreprinzător, luminist. Rămânem uluiți aflând ce emulație culturală, pasiune profesională, efort creator reflectat în existența atâtor reviste și societăți culturale și ce dorință comună
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
doar în afara mea; cea mai pătimașe latură a parfumului poartă numele tău tu ai făcut zăpada atât de albă, încât iarna îmi ține de cald în toate visele focul acesta tăcut care arde în cămin, este un joc de-a sărutul? oare cum am știut exista înainte de a se naște lumea în ființa ființei tale? Doamne, câtă necunoaștere putem trăi!
Cântece de dragoste by Vasile Ionac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/523_a_867]
-
aș fi șoptit la ureche; dar știu că nu m-ar fi auzit, se Înverșuna să creadă că la Început de viață omul este Încă pur, curat, și că nu se poate minți pe sine pentru nimic altceva În afara acelorași săruturi și a acelorași mângâieri, În același peisaj de primăvară absent. Nu reușise, nu știuse, nu putuse (dar ce anume Îl sugruma?) să Îi spună nimic din ce adunase În inimă cu ingratitudinea neputinciosului, nici un reproș, nici o rugăminte, nici măcar o glumă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a scos din buzunar un ghemotoc de hârtie dic tando și a citit un poem, „de dragoste“, firește, cu inconștiența vârstei care nu idealizează, de fapt, femeia, mai degra bă o dezbracă, o pune să danseze În ordinea preludiului, a sărutului, a Îmbrățișării neîmblânzite de natură, cu sânii strigând la lună, cu tristețea nenorocului și a fugii. Puiu Nistea s-a lăsat pe speteaza scaunului și a pu făit excitat, moment În care bărbia parcă i s-a umflat și mai
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
o secundă, zice tipul - și se ridică. — Cine e maimuțoiul croitor? o Întreb, iar ea Îmi arată un deget cu un fel de inel și-mi spune că e logodnicul ei. Logodnic pe dracu’, Îi șoptesc la ureche - și o sărut ușor În locul acela. — Hei! Termină, nu suntem singuri. Și apoi, a trecut o grămadă de timp. — Ai Înnebunit, Violeta? De unde metafizica asta la tine? Timpul... Tu ai fost Întotdeauna vigilentă cu timpul. Iată ce ți-a scos În cale: un
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
În ea mareea fierbinte a tinereții. Apoi ea l-a privit Îndrăgostită minute În șir, fără să se dezlipească de trupul lui osos de adolescent, el Însă privea În gol, speriat și vrăjit, ăsta e cuvântul potrivit, vrăjit de gustul sărutului și speriat de ce ar fi fost să urmeze dacă... S-au ridicat fără să-și spună nimic, el i-a luat chitara În mâna stângă, și ținându-se de mână au ieșit În asfințitul de iunie, fără să stingă nici o
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
gândul de a se sinucide. Mai Întâi s-a lungit pe pietrele râului și a privit luna. , și-a zis. Se simțea senin. Nu, nu voia să Își ia viața de frică, nici de frica lui Rogoz, nici de frica sărutului pe care i-l dăduse fără dragoste Ionelei, nici de frica urii pe care credea că i-o poartă maistrul Căreală, nici de lehamite față de viitor sau de faptul că se născuse În Republica Socialistă România. — Cuvintele sunt arma răului
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
i-a sărutat imper ceptibil sexul, care a vibrat ușor, cu delicatețe. După care s-a ridicat și a ieșit Îmbujorat, fără să știe că tânăra Îl Însoțise cu zâmbetul ei, și că pleoapele Îi tremurau, fiindcă, desigur, visase acel sărut și nimic altceva. 8 Între timp, la televizor și În presa scrisă valeții partidului anunțau recolte fără precedent la grâu, orz și ovăz; adică la ordinul tovarășului Nicolae Ceaușescu pământul țării luase poziția de drepți și În această poziție Își
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ăștia, să Încep o viață nouă.“ Închise caietul, după ce parcurse paginile pe care le scrisese, și se hotărî, În sfârșit, să-și facă o cafea. „Ciudat, se surprinse gândind, cafeaua asta miroase a mort. La fel e și cu primul sărut.“ Și-a băut „cafeaua“ strâmbându-se, și-a pus la pick-up un disc (Semnal M), l-a ascultat plin de emoție, apoi a sunat-o pe Ionela. Au gângurit la telefon cam un sfert de oră, el i-a propus
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
fete, scuipă, aruncă la întâmplare ambalajele și capetele de țigări, se înghesuie înaintea femeilor și a persoanelor vârstnice la urcarea în mijloacele de transport, nu știu să salute politicos, poartă uneori îmbrăcăminte indecentă, își consumă ardentul sentiment de dragoste prin săruturi prelungite în mijlocul trotuarului sau în mijloacele de transport ori în parcurile publice. Încerc un sentiment de nemulțumire, de durere chiar, când văd ce se petrece cu actualul tineret, pe care îl pândesc cele două mari nenorociri ale prezentului: virusul HIV
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
fără un cuvânt; ea se zbătu, încercând să scape, apoi se liniști treptat; îmbrățișarea deveni drăgăstoasă. El o strânse din nou la piept; femeia continua să se opună. Micuțul auzi glasul tatălui său șoptindu-i la ureche, aproape ca un sărut: — Ai răbdare, sustine, îndură. Vom avea timp... Ea se liniștea. — Șterge-ți ochii, îi spuse el, îndepărtându-i cu degetele lacrimile, nimeni nu trebuie să spună că ai plâns. Ea îi răspunse cu glas răgușit: — De șaptesprezece ani mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
poți să mă slăbești. Din strânsoare. Buzele, nu,încă nu ți le desprinde, încă nu ți le dezlipi, de ale mele. Rostește înăbușit, cepeleag, ultimele cuvinte. Nici nu are cum, altfel, din moment ce gura-i este ocupată cu îndelungul și înferbântatul sărut sindromatic. Eu continuu s-o mângâi, s-o dezmierd, pe tot corpul, de sus în jos și de jos în sus, de la gât la glezne și de la glezne la gât, de la sâni până la fese și de la fese până la sâni, de la
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]