725,910 matches
-
se creează în jurul cuiva sau a ceva"; în unele dicționare străine apar mai multe referiri la domeniul estetic - "climatul, tonul general al unei opere de artă, al unui text literar" (De Mauro); "tonul sau sentimentul difuz caracteristice unui loc, unei situații sau unei opere de artă" (Oxford). Dacă în registrul colocvial-argotic al românei termenul modern și-a restrîns semnificația, degradînd-o pînă la cea fixată în expresia "a face atmosferă" ("Ceilalți fac "atmosferă", adică se înghesuie în jurul victimei ca să-i mascheze pe
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
Cristian Teodorescu Atrăgeam atenția într-un alt microscop că situația din învățămîntul de opt clase din România e una de criză. Nu m-am așteptat ca inspectorimea din Ministerul Educației să ia în seamă cele scrise de mine. La fel cum nu m-am așteptat ca după ce am semnalat nepotrivirea
Capacitatea ratată de sus by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16060_a_17385]
-
limba română, un secretar de stat din Ministerul Educației a declarat, nici mai mult nici mai puțin decît că, se așteaptă ca majoritatea micilor candidați să scrie zece pagini. Secretarul de stat, Molan e numele său, ar trebui pus în situația de a scrie zece astfel de pagini în numai două ore, la primul examen din viața sa într-un anumit domeniu, pentru a-și da seama măcar astfel ce enormitate a putut debita. Una peste alta, treizeci la sută dintre
Capacitatea ratată de sus by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16060_a_17385]
-
alte culturi tradiționale est și central europene; o comparație etnică care are în vedere statutul pe care alte etnii îl au în imaginarul popular românesc; în fine, o analiză a aspectelor preluate de "antisemitismul intelectual" din "antisemitismul popular", precum și a situațiilor în care, reformulate și ideologizate de presă, unele clișee se reîntorc în spațiul cultural care le-a generat. Andrei Oișteanu își asumă serioase riscuri (și cititorul înțelept va aprecia valoarea acestor riscuri), pentru că citează discursuri antisemite ale unor figuri politice
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
celălalt e scârbit de mitocănia noilor bogătași, de oportunismul actualilor locatari din apartamentele "foștilor", acum oameni vlăguiți și inutili (în buna tradiție a literaturii ruse). Reprezentanții autorității, coruptibili, sunt tâmpi și mizerabili, publicul din sală freamătă bucuros de câte ori recunoaște o situație familiară: NEP-ul seamănă cu tranziția. Compasiunea, umorul, accesibil dar de bună calitate indus de regizor interpreților, înlesnesc identificarea cu realitățile din Rusia anilor '20. Și în timp ce se râde, mă gândesc că Stalin, exploatând nemulțumirile exprimate de popor, dar și
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
interviuri, conferințe întinse de-a lungul ultimilor douăzeci de ani. Punctul comun este ușor de stabilit. Dubla identitate personală este adusă la scara dimensiunilor geo-politice și istorice ale României, o țară situată între "est" și "vest" (cu religii diferite, cu situații politice diferite etc.). Istoria reidentificării cu țara natală, a regăsirii rupturii "mici" individuale în "marea" ruptură a unei întregi culturi, a unei națiuni. Jocul particular-general este cel care susține armătura teoretică a cărții. Raționamentele sînt perfect credibile și pentru că au
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
Ambele par să păcătuiască prin exces livresc - introducerea comunismului într-o ordine "evoluționistă", organică a istoriei, în care un fenomen poate evolua sau involua pe o scară precisă, poate avea valoare metaforică, mai puțin valoare teoretică. Regresia este evidentă și situația de atunci poate fi comparată cu multe alte fenomene, pe lîngă feudalism (să ne gîndim la un stup de albine: trîntorii erau securiștii, matca era cine era, "cercetașele" erau navetiștii, albinele harnice, dar pasive constituiau un anume popor etc.). Nu
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
Una dintre caracteristicile românilor ar fi dorința de imitare necondiționată a Occidentului. Orice modă, orice teorie venită din vest este acceptată fără rezerve; spiritul critic ne părăsește imediat, nu putem concepe teoretic, filosofic pe cont propriu. Sorin Alexandrescu deplînge această situație. În schimb caută cu încăpățînare modele în trecutul autohton. Autorul încearcă să descopere antidotul în chiar organismul bolnavului (istoria românilor). El compară criza postdecembristă cu aceea din a doua jumătate a secolului XIX. Rezolvarea ar fi un grup precum Junimea
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
i-o cere (nu are în spate o instituție, un sport de orice fel - cînd îl are devine susceptibil de imparțialitate). Aici intervine o altă "ruptură" în discursul lui Sorin Alexandrescu. Pe de o parte exprimă cu o rară claritate situația sa și situația scriitorului român sub comunism, pe de altă parte generalizează, simte nevoia schematizării. Dacă am citi printre rînduri am găsi o încercare de legitimare a situației schizoide în care se găsește însuși discursul său larg teoretizant. Situația identității
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
nu are în spate o instituție, un sport de orice fel - cînd îl are devine susceptibil de imparțialitate). Aici intervine o altă "ruptură" în discursul lui Sorin Alexandrescu. Pe de o parte exprimă cu o rară claritate situația sa și situația scriitorului român sub comunism, pe de altă parte generalizează, simte nevoia schematizării. Dacă am citi printre rînduri am găsi o încercare de legitimare a situației schizoide în care se găsește însuși discursul său larg teoretizant. Situația identității în ruptură este
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
lui Sorin Alexandrescu. Pe de o parte exprimă cu o rară claritate situația sa și situația scriitorului român sub comunism, pe de altă parte generalizează, simte nevoia schematizării. Dacă am citi printre rînduri am găsi o încercare de legitimare a situației schizoide în care se găsește însuși discursul său larg teoretizant. Situația identității în ruptură este una ideală. Cartea lui Sorin Alexandrescu evidențiază mai ales identități și rupturi. Această juxtapunere a celor două situații este, paradoxal, mult mai calmă, mai autentică
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
claritate situația sa și situația scriitorului român sub comunism, pe de altă parte generalizează, simte nevoia schematizării. Dacă am citi printre rînduri am găsi o încercare de legitimare a situației schizoide în care se găsește însuși discursul său larg teoretizant. Situația identității în ruptură este una ideală. Cartea lui Sorin Alexandrescu evidențiază mai ales identități și rupturi. Această juxtapunere a celor două situații este, paradoxal, mult mai calmă, mai autentică, decît "idenditatea în ruptură", relație care presupune existența fermă, perpetuă, a
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
am găsi o încercare de legitimare a situației schizoide în care se găsește însuși discursul său larg teoretizant. Situația identității în ruptură este una ideală. Cartea lui Sorin Alexandrescu evidențiază mai ales identități și rupturi. Această juxtapunere a celor două situații este, paradoxal, mult mai calmă, mai autentică, decît "idenditatea în ruptură", relație care presupune existența fermă, perpetuă, a celor doi termeni. Sorin Alexandrescu, Identitate în ruptură, Ed. Univers, 2000, 320 p., f.p.
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
căpitanul Richard" -, în timp ce aceea a pastorului Stiller a devenit, în timp, de nerecunoscut, pentru că, spre a-și pierde urma, și-a schimbat și numele și locul. Cînd Lieschen îl confundă pe Louis cu Paul (pe care ea nu îl cunoscuse), situația ajunge în impas. Louis Richard e ajutat să înțeleagă cum stau lucrurile - cine este, de fapt, Lieschen și drept cine a trecut, pînă atunci, el însuși - de două portrete ale Margueritei, victima care murise înainte de intrarea lui în scenă. Un
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
camera - dublu sanctuar - în care fusese ascuns spre a scăpa cu viață (meandrele intrigilor secundare nu contează acum) și o miniatură a aceleiași, făcută, din memorie, de fratele său Paul. Miniatură pe care Louis o purta permanent asupra sa. Astfel, situația se clarifică. Paul e omorît pentru totdeauna, iar Louis devine viu de-a binelea, de vreme ce încetează de a purta cu sine și identitatea mortului. Însă această anagnorisis n-ar fi fost posibilă, dacă nu ar fi intermediat două portrete (gemene
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
Cronicar Elefantul printre porțelanuri În Plai cu boi de pe luna mai, dl Andrei Pleșu își continuă seria portretelor și situațiilor menite a ilustra "obscenitatea publică" (acesta e supratitlul rubricii sale) cu un personaj al literaturii și politicii românești de dimensiuni pantagruelice: Adrian Păunescu și comedia nuanțelor. Portretul este extraordinar. Cronicarul și le-a amintit pe acelea în aqua forte consacrate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
la un loc cu cei ce le păzesc, în ciuda administrației din Tiraspol? Cea mai elementară logică ne șoptește că nu. La o adică, fiecare tiraspolean ar apuca de cizme câte un tânăr soldat, păstrându-l la sol. În circumstanțele precarei situații în care se găsește armata rusă, vitejind pe un buget minimal, este clar că n-ar avea pur și simplu cum face față poliției transnistrene. Iar a aduce în discuție aici proverbul cu ce anume nu scoate un corb altuia
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
Volumul „Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai, cu o scrisoare inedită de la Dante Aligheri” este scris și publicat în anul 1931 când țara, ca și multe altele, era într-o situație critică datorită crizei economice din anii 1929-1933, iar prim-ministru era savantul Nicole Iorga. Păstorel a voit a fi și a fost necruțător cu cel căruia i-a atribuit vina pentru situația grea în care se afla România în timpul guvernării
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
țara, ca și multe altele, era într-o situație critică datorită crizei economice din anii 1929-1933, iar prim-ministru era savantul Nicole Iorga. Păstorel a voit a fi și a fost necruțător cu cel căruia i-a atribuit vina pentru situația grea în care se afla România în timpul guvernării sale. Păstorel declara: „Văd în picătura de cerneală, cu care scriu, lacrima amară pe care o varsă un neam deznădăjduit și simt adunată în ascunzișul penei mele toată indignarea publică”, precum și „M-
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
demnitate. Ea nu trebuie să lovească mortal, ea trebuie să caute îndepărtarea viciului, nu uciderea celui vicios. Ea nu trebuie să conțină insulte, calomnii, invective sau denigrări, ea nu trebuie să țintească în defectele fizice sau psihice ale subiecților, în situația sănătății lor, lucruri de care, în general, omul nu este răspunzător; nu trebuie să se râdă de infirmități sau să se țintească în oamenii bătuți de soartă. Epigrama trebuie să fie capabilă de o anumită sportivitate și cavalerism pentru a
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
au aplatizat de mediul provincial în care trăiesc, unde marile performanțe intelectuale nu sînt posibile. Și ni se induce, magistral, teama acută a autorului de ratare. În excelenta nuvelă Bunica se pregătește să moară scriitorul surprinde, în tonuri melancolice potrivite, situația fatală a bunicii ajunsă, obosită, dar încă dornică de viață, la vîrsta venerabilă de 80 de ani. "Bunica se teme de moarte! Degeaba se gîndește că bunicul, tovarășul ei de toată viața, o așteaptă și chiar se miră de atîta
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
care, practic, nu pactizeză cu regimul, nu abdică de la ordinea lor interioară și de la normele estetice demult fixate, dar care, paradoxal, sunt aproape înfiați de regim și tratați cu un amestevc de respect, curtoazie și, nu o dată, severitate. în această situație se găsesc Camil Ressu, Corneliu Baba, Cornel Medrea și, într-o oarecare măsură, Romul Ladea. întîlnirea lor cu realismul socialist este inevitabilă, dacă nu cumva mai mult decît atît, adică o manifestare aproape abisală care ține de natura fatalității și
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
diferență. Să adaug la asta faptul că planul de învățămînt și programele pentru colegii (de manuale, nici vorbă) sînt departe de a fi puse la punct. E în ele un abuz de discipline pedagogice (pedagogii sînt, din nou, stăpîni pe situație în minister, după ce Andrei Marga îi ușuise, și cu mult temei) care le face plictisitoare la culme. Limbile, literatura sînt, în schimb, sublime, dar lipsesc aproape cu desăvîrșire. După cum lipsește, cel puțin în primii doi ani, căci al treilea e
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
De necrezut, dar așa e. Numai mintea unor pedagogi care n-au intrat la clasă decît în intervalul - scurt - dintre două funcții administrative putea scorni o asemenea formă de pregătire a unor învățători. Absența unui proiect temeinic duce la această situație neclară și primejdioasă pentru viitorul școlii românești. Normalienii nu sînt profesori ca oricare alții. Ei sînt talpa școlii, ca să adaptez formula despre țăran a unui mare scriitor. De pregătirea lor atîrnă pregătirea tuturor celor care trec prin școală, de la opincă
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
reprezentativitate, oglindă a personalității. V-ați gîndit măcar un minut, într-o zi sau într-o noapte, ce înseamnă să n-ai casă, să dormi prin canale, prin boscheți și parcuri, iarnă și vară, pe caniculă, zloată sau ninsoare? În situația aceasta se află foarte mulți copii și adolescenți din România. Lucru pe care îl cunoaștem. Mai știm că sînt tot felul de instituții, departamente, foruri, oameni angajați și plătiți pentru a rezolva parțial, dacă nu total, această situație care atîrnă
Acasă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16070_a_17395]