6,897 matches
-
review of appreciative inquiry: Change at the speed of imagination, de Watkins, J.M. și Mohr, B., Organization Development Journal, 19(3), 92-93. Norum, K.E. (2001). Apreciative design, Sistem Research and Behavioral Science, 18, 323-333. Rotariu, T.; Iluț, P. (1997). Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Iași: Editura Polirom. Rubin, A.,; Babbie, E. (1989). Research methods for social work. Belmont, California: Wadsworth Publishing Company. Saleebey, D. (1992). The strengths perspective in social work practice. New York: Longman. Sandu, A. (2004). Asistență și intervenție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizațiilor și conducerii. București: Editura Paideia. Weil, M. (1985). Key components in providing efficient and effective services. În M. Weil și J. Karls. Case management in human service practice. San Francisco: Jossey-Bass. Zamfir, C. (1999). Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Iași: Editura Cantes. Zamfir, C. și Vlăsceanu, L. (coord.). (1993). Dicționar de sociologie. București: Editura Babel. Abstract In this article, the principles of appreciative inquiry are used in order to mediate the organisational relationships. Using the constructionism theory, the article
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
and Racial Studies, 24, 4, 549-577. Konstantinov, Yulian. (1996). Patterns of reinterpretation: trader-tourism in the Balkans (Bulgaria) as a picaresque metaphorical enactment of post-totalitarianism, American Ethnologist, 23 (4), American Anthropological Association, 762-782. Lăzăroiu, Sebastian. (2000). Trafic de femei - o perspectivă sociologică, Sociologie românească, serie nouă, 2, București. Lucassen, Jan și Lucassen, Leo. (eds.) (1997). Migration, migration history, history. Old paradigms and new perspectives. Bern: Peter Lang Publishing. Massey, Douglas S. et al. (1993). Theories of international migration: A review and appraisal
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și în Rusia avem noi ce învăța, cu adevărat de folos pentru epoca în care intrăm”. Dar cea mai dramatică pagină din acest volum este scrisoarea-testament, zguduitoarea scrisoare adresată de Golopenția, din închisoare, lui Miron Constantinescu, fostul coleg de cercetări sociologice, care era, în 1950, membru în Biroul Politic al PMR, președintele Comisiei de Stat a Planificării. „Gândul la Dv. - scrie Golopenția - era raza de nădejde care îmi îngăduia să mai suport viața”. Nu se știe dacă scrisoarea i-a parvenit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
le îmbine într-o mărinimoasă viziune”. Dintre reprezentanții școlii de cercetare de la București, Comarnescu s-a simțit constant mai apropiat de Golopenția și mai puțin, dacă nu chiar deloc, de Mircea Vulcănescu, al cărui țărănism „idealizant, cu pretenții de realism sociologic”, îl supăra (cum nota în 1947, în jurnalul său). Pe Golopenția și Comarnescu îi unea chiar pasiunea comună pentru literatură și artă, acesta apreciind la sociolog că este probabil singurul dintre prietenii săi care „vorbește atât limba artei, cât și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
anul 2003, care sunt prezentate atât în limba română, cât și în limba franceză. Lucrarea are un public foarte bine definit: instituțiile de cercetare și de învățământ. Interviurile tratează teme precum: sângele, consangvinitate și structură socială, moștenirea științifică a Școlii sociologice de la București inițiate de Dimitrie Gusti, cercetarea socială românească din perioada regimului comunist, muzee și colecții etnografice din România comunistă, descoperirea meșterilor țărani din România înainte și după 1989. Lucrarea este captivantă prin bogăția și ineditul informațiilor despre propria persoană
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
avea casa plină de cărți, până sus urcau cărțile, pe toți pereții” (p. 68). Henri Stahl, pentru că despre el este vorba, a scris o lucrare fermecătoare despre viața cotidiană din Bucureștii anilor de început ai secolului trecut. Referitor la Școala sociologică de la București, Paul Stahl constată cu regret că „se reține un singur lucru din Școala sociologică: că s-au făcut monografii [...]. Ei au mers mai departe decât asta, voiau să facă altceva” (p. 46). Acest altceva reprezenta un proiect măreț
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru că despre el este vorba, a scris o lucrare fermecătoare despre viața cotidiană din Bucureștii anilor de început ai secolului trecut. Referitor la Școala sociologică de la București, Paul Stahl constată cu regret că „se reține un singur lucru din Școala sociologică: că s-au făcut monografii [...]. Ei au mers mai departe decât asta, voiau să facă altceva” (p. 46). Acest altceva reprezenta un proiect măreț: cunoașterea cât mai exactă a realităților românești, care nu se putea face decât prin cercetarea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
poți face monografii în care să pui tot ce există într-un sat; trebuie să alegi o temă, vezi care este problema unui anume sat. Or, oamenii ăștia știau să meargă mai departe.” (p. 32) Mai ales informațiile despre Școala sociologică de la București, despre ceea ce s-a întâmplat cu sociologia și cu unii sociologi în perioada comunistă sunt de mare interes pentru studenții și absolvenții de sociologie. Cu siguranță această lucrare le va aduce nu numai un spor de cunoaștere și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la nivel internațional. Definițiile date de autor psihologiei sociale au la bază informații precise și de înalt nivel calitativ (Social Psychologists Directory) pentru a îndepărta, pe cât posibil, divergențele cu domeniile adiacente. De asemenea, explicitarea exactă a diferențelor dintre „psihologia socială sociologică” și cea „psihologică” întregește modelul comprehensiv propus de Septimiu Chelcea. În capitolele trei și patru, sunt discutate pe larg „comportamentul colectiv” și „comportamentul prosocial” din perspectiva proceselor și teoriilor explicative (teorii sociologice - cu referire la norma responsabilității și cea a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
asemenea, explicitarea exactă a diferențelor dintre „psihologia socială sociologică” și cea „psihologică” întregește modelul comprehensiv propus de Septimiu Chelcea. În capitolele trei și patru, sunt discutate pe larg „comportamentul colectiv” și „comportamentul prosocial” din perspectiva proceselor și teoriilor explicative (teorii sociologice - cu referire la norma responsabilității și cea a reciprocității; teorii psihologice - raportări la teoria cost-beneficiu și teorii biologice, un loc central ocupându-l sociobiologia) (p. 66). Făcând trimitere la cercetătorul american John F. Dovidio, autorul reamintește etapele de după 1960, când
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și al impresiei” (p. 40). În procesul de cercetare socială, analiza mesajelor nonverbale ale subiecților investigați poate trage semnale de alarmă în legătură cu informațiile oferite de către aceștia. Personal, nu am cunoștință despre lucrări științifice din domeniul sociologiei bazate pe metoda anchetei sociologice care să ia în calcul, în analiza informațiilor furnizate de către subiecții de anchetă, și aspectele nonverbale transmise de către aceștia. De asemenea, cartea este utilă pentru practicieni. Există multe firme private, companii care oferă angajaților programe de instruire în cadrul cărora stăpânirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că pe aceasta ar scrie bestseller, așa cum se practică, în cazul lucrărilor prestigioase publicate în străinatate și a căror reeditare este cerută de public. Gabriel Jderu Tudor Danii Republica Moldova în spațiul tranziției și costul social al reformelor. Analiză și evaluare sociologică a calității vieții populației, Chișinău, Editura Pontos, 2004 (414 p.) O lucrare care să-și propună analiza realității din Republica Moldova (RM), din perspectivă socială, culturală, economică sau politică etc., este bine-venită, cu atât mai mult cu cât sunt destul de rare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
activă la acesta” (p. 83). Consider importantă prezentarea unei perspective istorice asupra evenimentelor ce s-au succedat premergător perioadei de tranziție pe care a „îmbrățișat-o” de mai mult timp Republica Moldova. În acest sens, Tudor Danii semnalează existența unor studii sociologice care au fost realizate în spațiul actualei RM începând cu perioada interbelică (și aici amintește de Școala monografică a lui Dimitrie Gusti), continuă cu perioada sovietică și, în acest caz, punctează asupra specificului acesteia și a investigațiilor sociologice din acea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unor studii sociologice care au fost realizate în spațiul actualei RM începând cu perioada interbelică (și aici amintește de Școala monografică a lui Dimitrie Gusti), continuă cu perioada sovietică și, în acest caz, punctează asupra specificului acesteia și a investigațiilor sociologice din acea perioadă (chiar dacă puține și cu capacitate explicativă redusă, acestea sunt totuși importante). Perioada gorbaciovistă, restructurarea și, după aceea, implozia URSS sunt prezentate poate prea succint, acest fapt implicând pericolul simplificării realității. Mi se pare oarecum pretențioasă ideea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
BM). Descrierea fiecărui indicator din cadrul modelului de cercetare a calității vieții este realizată printr-o prezentare bogată de tabele cu date statistice și rezultate ale diferitelor sondaje de opinie din perioada 1991-2003, extrase din rapoartele de cercetare ale diverselor instituții sociologice locale (Insomar, Civis etc.), ale unor instituții de stat (Departamentul de Statistică și Sociologie al RM, Departamentul de Migrații al RM ș.a.) sau internaționale (BM, Tacis, OMS etc.). Din acest punct de vedere, lucrarea posedă un grad înalt de informare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai multe criterii: pot fi determinate în timp și în spațiu (1), în funcție de agenții care participă la comunicare (2) și instituțiile care își exercită autoritatea (3). În ceea ce privește conceptul de viață publică, autorul consideră că din punct de vedere al cercetărilor sociologice nu se poate vorbi despre viață publică ca despre un singur concept, ci numai despre diferitele utilizări ale categoriei de viață publică. Studiul lui Terestyéni Tamás**, „Cooperare și confruntare în comunicarea publică” („Együttműködés és konfrontáció a közéleti kommunikációban”) analizează fenomenele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Absolventă a Facultății de Sociologie din cadrul Universității Eötvös Lóránd din Budapesta, în prezent colaborator științific al Institutului de Comunicare Publică Erasmus, predă cursul de Sociologia Comunicării de masă la Universitatea de Economie din Budapesta. * Colaborator științific la Institutul de Cercetare Sociologică din cadrul Academiei Științifice Ungare. ** Absolvent al Facultății de Sociologie din cadrul Universității Eötvös Lóránd din Budapesta, este docent universitar la Catedra de comunicare și sociologie din cadrul Universității BME. * A studiat științele politice la Universitatea Eötvös Lóránd din Budapesta, în prezent fiind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care, totuși, în societatea de drept, încadrează și urmărește din umbră persoana reală, de la nașterea acesteia (uneori chiar înainte de naștereă și până la moarte (care, și ea, trebuie înregistrată juridică. Perspectiva juridică asupra persoanei a jucat un rol în conceperea noțiunilor sociologice de „statut” și „rol social”, care au o legătură ceva mai strânsă cu viața trăită a subiectului. Conceptul de persoană în dogmatica creștină Conceptul de „persoană” a făcut o carieră strălucită nu numai în drept, ci și în dogmatica creștină
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
argumentează acțiunile ca sens și responsabilitate, e totdeauna gata să răspundă pentru ceea ce a făcut. Pentru că e persoană spirituală, el e totdeauna în raport cu alții, iar existența sa are un anumit sens. Etica lui Scheler nu s-a îndepărtat de abordarea sociologică și istorică, fiind mai apropiată de omul real decât etica angelică a lui Kant. Ea a comentat și ipostaza eroilor, sfinților, geniilor, toți impunându-se ca tipuri exemplare. Cu excepția lui SCHELER mișcările personaliste au fost mai aproape de politică decât de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
etică personalistă, în care omul e înțeles ca raportându-se la semenul care îndepărtează „față în față”, adică „persoană către persoană”. În comentariile lui Levinas se întrezărește limbajul creștin și metaforic, care îndepărtează punctul său de vedere de orice aplicare sociologică și istorică. Limbajul său vag și neprecizat a făcut poate ca ele să fie apreciate de cei care au încercat să le interpreteze ca pe o eventuală „etică postmodernistă”. Persoană, sociologie, economie Noțiunea de „persoană” a fost în mod constant
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Parsons, care se referă la sistemul social și al acțiunii sociale. Între lucrările sale importante se numără The structure of social action (1937Ă, The social system (1985Ă, Social structure and Personality (1964Ă. Tema personalității nu putea lipsi unei mari teorii sociologice, însă ea apare acum din perspectiva funcțiilor și acțiunilor sociale, ceea ce conduce către subiectivitatea conștientă și intimitatea persoanei. Aceasta poate fi tratată acum ca „agent social”, ca „agenție” - agency -, putând fi ignorată până la un punct chiar inserția sa în corporalitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a demersului lui CLECKLEY constă în faptul că a atras atenția asupra psihopatului ca persoană care este în același timp delictuală - o problemă juridico-psihiatrică, deficientă psihologic în anumite arii - deci, o problemă psihiatrică - și inserată destul de bine social - problema „mascării” sociologice a psihopatului. Ulterior HARE (1986Ă a operaționalizat itemii de caracterizare a psihopatiei lui CLECKLEY. La origini acesta identificase 16 caracteristici de bază. HARE a construit o listă - checklist - cu 22 itemi reduși ulterior la 20, care să identifice „psihopatia” ca
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
N. Iorga, Gala Galaction, semnate de Andrei Bucșan, Al. I. Amzulescu, Paul P. Drogeanu și o rubrică nepermanentă, intitulată „Semnal”, unde sunt prezentate apariții editoriale, prin colaborarea lui Iordan Datcu și Nicu Ploscariu. Publicistică și eseuri cu caracter istoric, etnografic, sociologic, religios, pe teme culturale și artistice, semnează Ion Ghinoiu, Victor Ernest Mașek, Narcisa Știucă, Elena Raicu. Revista mai conține un dicționar de termeni de etnografie și folclor, dezbateri, interviuri, calendare creștine, ilustrații. Alți colaboratori: Radu Bogdan, Anca Giurchescu, Vasile Vetișanu
DATINI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286700_a_288029]
-
domeniul calității vieții, induse de creșterea competențelor și conțin ideologii individualiste; - culturali - sunt legați de dezvoltarea cunoștințelor, de schimburi, de mijloace de comunicare și asigură transformarea valorilor și mentalităților tradiționale (declinul motivării securității economice În favoarea căutării plăcerilor și autoexprimării salariaților); - sociologici - sunt legați de evoluția normelor și a modurilor de viață, de explozia cadrelor tradiționale de activitate (fenomen multinațional, schimburi Între indivizi, grupuri sociale, națiuni din ce În ce mai dezvoltate și mai complexe); - tehnologici - promovează actele moderne de progres tehnic; În prezent asistăm la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]