10,656 matches
-
preferă salvarea prin iubire, dacă nu vom subscrie interpretării călinesciene ca "aiurarea înainte de a muri". Preferând pentru deznodământ moartea, atunci autorul ar fi negat tot ceea ce reprezintă o insulă paradisiacă 23. Moartea este substituită de iubire (Răchișan-Denciuț: 2010, 20). (h2b) Stânci urieșești și cenușii erau zidite de jur împrejur una peste alta pân-în ceriuri și-n mijlocul lor se adâncea o vale, o grădină de vale cu izvoare, în mijloc c-un lac și-n mijlocul lacului o insulă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
concen trizării" cărtăresciene), expresie a dorinței auctoriale de izolare, mai mult decât a personajului. Cercul se asociază coborârii (văii), într-o topografie simbolică a căutării adevărului (prin adâncirea în sine). (h2c) Undele liniștite o duceau și în curând ajunse la stâncile din mare. Ea merse-ncetinel de-a lungul lor, răzămându-și mânile de păreții de piatră, ajunse la o peșteră din care curgea sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de-a lungul pârâului și deodată o panoramă cerească se deschise ochilor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o modelele cosmologice. POPESCU-GOGAN Petre (1989) Ecouri eminesciene în arta plastică, București: Editura Meridiane. o Sărmanul Dionis; o Cezara; o Peisaj selenar. RĂCHI-ȘAN-DENCIUȚ (2010) Insula și marea la Mihai Eminescu și Alexandru Macedonski, București: Editura Detectiv. o marea, insula, peștera, stânca, valurile componente ale spațiului eminescian. RUSU Aurelia [2010] (2013) Eminescu: ipoteza atomilor, Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință (Ploiești: Editura Libertas, pentru prima ediție). o reluare și repetiție; o ipoteza atomilor. RUSU Liviu (1981) De la Eminescu la Lucian Blaga și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
autorii studiați s-ar fi distanțat de punerea în comun a universurilor lor prozastice. 24 Și Rosa Del Conte interpretează cercul ca o geometrie sacră a mitologiei eminesciene: "Să se observe că aceste insule mitice, înconjurate din toate părțile de stânci inaccesibile, pot fi considerate drept figura ideală a spațiului eminescian, pe care îl vedem mereu circumscriindu-se în forma perfectă a cercului: cerc protector al unui copac, ochiul de pădure, luminiș ce se deschide ca o oază secretă în codru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
preistoric, cînd, pe Pămînt, ar fi existat numai femei cu numele de "fisuri" ("clefts"). Numele venea dintr-un ritual sacru, ce domina existența acestor "mame fondatoare": ele practicau cultul unei așa-zise "Mari Fisuri" (o fantă magică din interiorul unei stînci, genitoare, exclusiv, de ființe umane de sex feminin). "Marea Fisură" trădează totuși, la un moment dat, ritualul tradițional, născînd un băiat o "monstruozitate" în viziunea "fisurilor" care îl ucid aproape instantaneu. Fanta vaginală transcendentă continuă "să producă" însă "orori" masculine
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
extrem de onest și cu apetență pentru muncă. Într-o dimineață nefastă, Phineas a particpat la dinamitarea unei formațiuni de rocă masivă care bloca accesul viitoarei linii de tren. Inventiv și rapid în mișcări, maistrul a introdus în interiorul unei crăpături din stîncă o bară metalică (de oțel), cu o lungime de 1 metru și o grosime de cel puțin 2,5 centimetri. Nimeni nu știe care a fost motivația reală a acestui artificiu tehnic. Se bănuiește intenția tînărului de avea o explozie
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pururi tânără, cu cosițe bălane ori negre și cu mere în sân, care se prăpădește de durere la aflarea veștii că fiul ei a murit în chinuri undeva, departe, unde ea nu l-a văzut: "Atunci Maica Domnului vede-o stâncă 'naltă și ascuțită / Ca un tăiuș de cuțit. / Atunci Ea zice: / "Of, când aș ajunge la stânca aceia, / Să Mă dau cu capul, să mor." / Ea se duce, stânca scade. / Ea se duce stânca scade. / Iar când a ajuns, / Stânca
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la aflarea veștii că fiul ei a murit în chinuri undeva, departe, unde ea nu l-a văzut: "Atunci Maica Domnului vede-o stâncă 'naltă și ascuțită / Ca un tăiuș de cuțit. / Atunci Ea zice: / "Of, când aș ajunge la stânca aceia, / Să Mă dau cu capul, să mor." / Ea se duce, stânca scade. / Ea se duce stânca scade. / Iar când a ajuns, / Stânca a scăzut, / A rămas o băltiță / Și c'o broscuță. Atunci broscuța zice: / "Alelei, Măicuță-hăi / Unde mergi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
unde ea nu l-a văzut: "Atunci Maica Domnului vede-o stâncă 'naltă și ascuțită / Ca un tăiuș de cuțit. / Atunci Ea zice: / "Of, când aș ajunge la stânca aceia, / Să Mă dau cu capul, să mor." / Ea se duce, stânca scade. / Ea se duce stânca scade. / Iar când a ajuns, / Stânca a scăzut, / A rămas o băltiță / Și c'o broscuță. Atunci broscuța zice: / "Alelei, Măicuță-hăi / Unde mergi plângând / Și văicărind / Cosiți negre despletind." / "Cum n'oi merge plângând / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
văzut: "Atunci Maica Domnului vede-o stâncă 'naltă și ascuțită / Ca un tăiuș de cuțit. / Atunci Ea zice: / "Of, când aș ajunge la stânca aceia, / Să Mă dau cu capul, să mor." / Ea se duce, stânca scade. / Ea se duce stânca scade. / Iar când a ajuns, / Stânca a scăzut, / A rămas o băltiță / Și c'o broscuță. Atunci broscuța zice: / "Alelei, Măicuță-hăi / Unde mergi plângând / Și văicărind / Cosiți negre despletind." / "Cum n'oi merge plângând / Și văicărind / Cosiți negre despletind / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
stâncă 'naltă și ascuțită / Ca un tăiuș de cuțit. / Atunci Ea zice: / "Of, când aș ajunge la stânca aceia, / Să Mă dau cu capul, să mor." / Ea se duce, stânca scade. / Ea se duce stânca scade. / Iar când a ajuns, / Stânca a scăzut, / A rămas o băltiță / Și c'o broscuță. Atunci broscuța zice: / "Alelei, Măicuță-hăi / Unde mergi plângând / Și văicărind / Cosiți negre despletind." / "Cum n'oi merge plângând / Și văicărind / Cosiți negre despletind / Că numai un Fiu am avut / De
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
prin proiectul ei fundamental, instituția mănăstirii e ancorată. Departe de a fi o împărăție a spiritului, aici se face apologia exteriorului și a libertăților sale. O anchetă, Păcăința starețului, Dragoste și smerenie, Jalba cuviosului Pitirim, Amintiri din mănăstire, Pustnicii de sub stâncă ș.a. ilustrează perfect această contradicție. Astfel, mănăstirea definește un spațiu insular în care desfătările trupului, tocmai pentru că sunt interzise, sunt devorate cu un plus de patimă. Proiectul duhovnicesc inițial al mănăstirii este abandonat și reconfigurat în funcție de noile valori ale materialității
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
improprii chiar pentru pășunat, posibilitatea odrăslirii pădurii i se părea exclusă, după cum exclusă era și rodirea bradului prin sămânță, singura specie adaptabilă condițiilor fiind doar mesteacănul. În concluzie, sublinia: "... pentru ca cuprinsul Bistriței să nu se prefacă în scurtă vreme în stânci și pietriș gol făr de nici un preț pentru țară, dacă în această parte de loc nepotrivit pentru agricultură au a se statornici băi, fabrici și o industrie favorizatoare întregii țări, apoi au agiuns acum vremea a curma și a desființa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Bisericani, "la mai multe locuri", minereu de fier, în cantități îndestulătoare chiar și pentru o întreprindere mai mare. În afara minereului, aflat "într-o poziție îndemânatecă" unei lesnicioase exploatări, "anume în Valea Pângărăciorul și în Valea Babii, în straturi, păreți ori stânci", remarca prezența cărbunilor de pământ, "conținând multă pucioasă foarte nimerită pentru facerea vitriolului"10 și a pietrei acre, pe valea Tarcăului, lângă schitul cu același nume. Raportul său, prin natura și esența informațiilor, îngăduie datarea altor câteva "memoaruri", purtând aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ciortești, lângă Deleni, Movila lui Purcel și Slobozia lui Milo, lângă Poiana Cârnului, <pietre> mult mai vârtoase decât acele de la Tarcău". Invocând apoi "temeiuri montanistice vajnice", altfel spus, propria-i intuiție profesională, își exprima convingerea că "mai multe straturi și stânci trebuie să se afle în apropierea capitalei, mai ales spre nord-est"10. În consecință, propunea Departamentului să-i faciliteze continuarea "nestingherită" a prospecțiunilor, pe durata a 15 zile, în cuprinsul celor două ținuturi, prin porunci speciale transmise autorităților locale de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dispoziție un număr de patru-șase lucrători, cu uneltele și materialele necesare (cazmale, drugi și pene de fier, ciocane etc.), precum și un car sau două, pentru transportul probelor de rocă la Iași. În propria-i opinie, profitul economic realizat prin "descoperirea stâncilor mai compacte în apropierea capitaliei" i se înfățișa cu atât mai sigur și mai mare cu cât și materialul rezidual rezultat din cioplirea pietrelor de pavaj putea fi utilizat "pentru înființarea șoselelor mai trainice, care acum <sunt acoperite> din pietre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lui Milo lângă Poiana Cârnului de la ținutul Vaslui, oferind propriile considerații de natură tehnică și economică 11. Între altele, relata că la Codăești, în câteva locuri nominalizate (Capu Dealului sau dealul Ulmii, dealul Arie ș.a.), puteau fi văzute vârfuri de stânci de calitate asemănătoare celor de la Movila lui Purcel, cu dimensiuni cuprinse între 50-60 de palme pe lungime și circa 4-8 palme grosime, a căror duritate le putea spori și diversifica utilizarea. În afara altor temeiuri "montanistice", aspectul exterior al Movilei sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aspectul exterior al Movilei sau forma ei ascuțit-piramidală, îl îndreptățeau să creadă că material de aceeași structură și dimensiune se afla din belșug, dar acoperit cu pământ, invocând drept argument științific că "numai dealuri al căror trup se compune din stânci au asemine formă, dealurile aluviare nefiind ascuțite, ci lărgite". Pietre sau stânci de aceeași calitate și bogăție mai descoperise în satele Brădicești, Delenii-Ciortești ori, mai aproape de Iași, la Slobozia lui Milo, lângă Dobrovăț. Aici, preciza el, "în coada Pocreacăi, dealul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că material de aceeași structură și dimensiune se afla din belșug, dar acoperit cu pământ, invocând drept argument științific că "numai dealuri al căror trup se compune din stânci au asemine formă, dealurile aluviare nefiind ascuțite, ci lărgite". Pietre sau stânci de aceeași calitate și bogăție mai descoperise în satele Brădicești, Delenii-Ciortești ori, mai aproape de Iași, la Slobozia lui Milo, lângă Dobrovăț. Aici, preciza el, "în coada Pocreacăi, dealul Dobrovăț, se văd de asemenea câteva vârfuri de stânci, de o calita
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lărgite". Pietre sau stânci de aceeași calitate și bogăție mai descoperise în satele Brădicești, Delenii-Ciortești ori, mai aproape de Iași, la Slobozia lui Milo, lângă Dobrovăț. Aici, preciza el, "în coada Pocreacăi, dealul Dobrovăț, se văd de asemenea câteva vârfuri de stânci, de o calita foarte bună, care, prin vederată năruire pe costișul dealului, se par a fi rupte din lăuntrul dealului". Chiar și mai departe de acolo, la aproximativ 1.200 stânjeni depărtare de dealul Dobrovăț, în pârâul Nemțoaicii, afirma el
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la aproximativ 1.200 stânjeni depărtare de dealul Dobrovăț, în pârâul Nemțoaicii, afirma el că s-ar fi aflat "straturi de piatră de o calita vârtoasă", de mare preț pentru trăinicia șoselelor; este drept că din cauza "vârtoșimii cei mari", prelucrarea stâncilor în vederea obținerii pietrelor cubice era destul de anevoioasă, dar că, prin spor de atenție și de exercițiu, altfel spus, profesionalism, puteau fi obținute formele dorite "pentru o paveluire trainică", superioară aceleiași operațiuni realizată cu pietre aduse de la Bistrița. Spre a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
destul de anevoioasă, dar că, prin spor de atenție și de exercițiu, altfel spus, profesionalism, puteau fi obținute formele dorite "pentru o paveluire trainică", superioară aceleiași operațiuni realizată cu pietre aduse de la Bistrița. Spre a fi mai convingător, Hodocin nota că stânci de aceeași structură sau duritate se mai aflau lângă Cernăuți și Lemberg, de unde fuseseră extrase și prelucrate de un băieș, apoi vândute pentru paveluirea târgului Cernăuți cu prețul unui stânjen cubic (cuprinzând aproximativ 300 de pietre) de 24 florini, echivalentul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dispoziție probele adunate din locurile cercetate, spre a fi verificate prin mijlocirea tăietorilor de piatră experți și, desigur, spre a fi comparate cu cele utilizate anterior în domeniu, exprimându-și totodată opinia că și "aproape de Cotnari" se aflau astfel de stânci "în mare câtime și vârtoșime mai însămnată decât acele de la Tarcău, care se pot întrebuința atât pentru paveluirea capitaliei, cât și pentru o șosea trainică de la Târgu Frumos spre Iași"12. Cam în aceeași vreme, mai precis la 23 iulie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de 4 și adânc de 6 parmace 13, făcut cu despărțituri pentru fiecare mineral, având capac și încuietoare"14. Revenind însă la observațiile și sugestiile sale cuprinse în raportul de la sfârșitul lui mai, același an, se pare că mostrele de stâncă aduse la Iași și expertizate de un "cioplitor de piatră", desemnat de Departament, au determinat și opțiunea autorităților pentru începerea exploatării în cariera de piatră de la Movila lui Purcel, unde montanistul a și fost trimis în vara anului următor, 1857
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de altfel convingerea transmisă aidoma în cuprinsul unui raport din 4 august, același an, pe adresa Departamentului 15 că, în afara cantității mai mult decât suficientă pentru a asigura materialul necesar pavării străzilor capitalei, "se poate zice cu temei că aceste stânci sunt de zece ori mai tari decât acele de la Tarcău". Pentru deschiderea pietrăriei și pentru realizarea obiectivului propus, el cerea să i se pună la dispoziție nu simpli salahori, recrutați în mod obișnuit din rândul locuitorilor din zonă (în contul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]