7,322 matches
-
organizație. Pe 25 decembrie 1991, Gorbaciov, înfrânt, și-a anunțat demisia din funcția de președinte al unei țări care încetase să mai existe. Steagul roșu cu secera și ciocanul a fost coborât de pe catargul Kremlinului și a fost înlocuit cu steagul tricolor al Rusiei. La exact șase ani după ce Gorbaciov l-a numit pe Elțin în fruntea comitetului orășenesc de partid din Moscova, acesta din urmă devenea președintele celui mai întins stat succesor al Uniunii Sovietice. Colapsul Uniunii Sovietice, pe care
Tentativa sovietică de lovitură de stat din 1991 () [Corola-website/Science/303807_a_305136]
-
în perioada interbelică în Harkov. Uzina de tancuri s-a reîntors în oraș după război, continuând producția unora dintre cele mai bune tancuri din lume. În timpul Euromaidanului, în februarie 2014, susținătorii acestuia au arborat drapelul Uniunii Europene pe catargul pentru steag al Consiliului Local din . Protestatarii rusofoni din oraș l-au înlocuit cu steagul Rusiei. Harkovul este împărțit în nouă raioane: Printre atracțiile turistice ale orașului se află: clădirea Gosprom, Complexul Memorial, Piața Libertății, monumentul lui Taras Șevcenko, Catedrala Uspenski, Muzeul
Harkiv () [Corola-website/Science/303837_a_305166]
-
după război, continuând producția unora dintre cele mai bune tancuri din lume. În timpul Euromaidanului, în februarie 2014, susținătorii acestuia au arborat drapelul Uniunii Europene pe catargul pentru steag al Consiliului Local din . Protestatarii rusofoni din oraș l-au înlocuit cu steagul Rusiei. Harkovul este împărțit în nouă raioane: Printre atracțiile turistice ale orașului se află: clădirea Gosprom, Complexul Memorial, Piața Libertății, monumentul lui Taras Șevcenko, Catedrala Uspenski, Muzeul Miliției, Catedrala Pokriv, Parcul T. Șevcenko, funicularul din Harkiv, calea ferată cu ecartament
Harkiv () [Corola-website/Science/303837_a_305166]
-
Banat, Iscovescu a fost considerat ca fiind primul pictor român care a înfățișat un țăran român. Toată literatura de specialitate care a avut ca subiect pe Barbu Iscovescu a considerat, punându-se oarecum la unison, că acesta ar fi pictat steagul Revoluției române de la 1848 și ar fi scris cuvintele slogan ale revoluției: "Dreptate și Frăție". Din analiza scrierilor despre acest episod controversat, a rezultat concluzia că autorii biografiei pictorului s-au lansat în fel și fel de supoziții, toate lipsite
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
surse credibile, care fie că țin cont de afirmațiile predecesorilor, aducând date noi, fie sunt contradictorii sau absolut noi ca abordare. Concluzia care rezultă într-un mod fără echivoc, este că nu se știe dacă Iscovescu ar fi pictat primul steag tricolor românesc. De asemenea, există o unanimitate de păreri a biografilor vieții lui Iscovescu cum că acesta ar fi purtat steagul în data de 11 iunie 1848 când mulțimea a înconjurat palatul lui Bibescu Vodă, fără ca vreunul dintre ei să
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Concluzia care rezultă într-un mod fără echivoc, este că nu se știe dacă Iscovescu ar fi pictat primul steag tricolor românesc. De asemenea, există o unanimitate de păreri a biografilor vieții lui Iscovescu cum că acesta ar fi purtat steagul în data de 11 iunie 1848 când mulțimea a înconjurat palatul lui Bibescu Vodă, fără ca vreunul dintre ei să menționeze vreo sursă primară sau secundară care să afirme așa ceva. De aceeași incertitudine suferă și afirmațiile privind toate activitățile de revoluționar
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
membri și aceștia nu se cunoașteau între ei, decât strict cei care aveau legătură. Ionel Jianu a considerat că este de necontestat faptul că Iscovescu a fost membru al "Frăției" deoarece i s-ar fi încredințat sarcina de a picta steagul revoluționar cu deviza "Dreptate - Frăție", steag pe care Iscovescu l-ar fi purtat el însuși în fruntea mulțimii care a împresurat palatul lui Bibescu în data de 11 iunie 1848. În cadrul Frăției, Barbu Iscovescu l-a cunoscut și pe Niță
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
între ei, decât strict cei care aveau legătură. Ionel Jianu a considerat că este de necontestat faptul că Iscovescu a fost membru al "Frăției" deoarece i s-ar fi încredințat sarcina de a picta steagul revoluționar cu deviza "Dreptate - Frăție", steag pe care Iscovescu l-ar fi purtat el însuși în fruntea mulțimii care a împresurat palatul lui Bibescu în data de 11 iunie 1848. În cadrul Frăției, Barbu Iscovescu l-a cunoscut și pe Niță Magheru, cel care s-a urcat
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Avram Iancu numit "Brutus" în mod sigur nu avea cum să fie așa. Totuși, se poate identifica gestul eroului de îmbărbătare cu sabia scoasă a trupelor de țărani ce pot fi văzuți îndărătul lui cu tobe, puști și lănci și steaguri tricolore. Ca o concluzie indubitabilă rezultată din curgerea timpului, portretul-izvod care a supraviețuit în memoria poporului român este cel realizat de Barbu Iscovescu. De-a lungul timpului, anul nașterii lui Barbu Iscovescu a fost disputat între cei care au analizat
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
condițiile în care niciunul nu a adus vreo sursă în acest sens. Dan Grigorescu s-a rezumat la evidența datărilor pe care artistul le-a făcut schițelor de peisaje de la Craiova din anul 1847. Asupra realizării pentru prima dată a steagului tricolor al revoluției de la 1848 pe care s-a scris deviza Frăției - "Dreptate - Frăție", planează anumite incertitudini legate de fondul documentar care ar certifica fără echivoc faptul că autorul lui ar fi Barbu Iscovescu. Există o unanimitate de păreri a
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
deviza Frăției - "Dreptate - Frăție", planează anumite incertitudini legate de fondul documentar care ar certifica fără echivoc faptul că autorul lui ar fi Barbu Iscovescu. Există o unanimitate de păreri a biografilor vieții lui Iscovescu cum că acesta ar fi purtat steagul în data de 11 iunie 1848 când mulțimea a înconjurat palatul lui Bibescu Vodă, fără ca vreunul dintre ei să menționeze o sursă autentică. Astfel, Marin Nicolau a amintit că Iscovescu ar fi primit comanda realizării drapelului de la prietenul lui Gârleșteanu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
fi primit comanda realizării drapelului de la prietenul lui Gârleșteanu, pe care l-a cunoscut cu trei ani în urmă la Viena, fără a preciza sursa informației. Mai departe, Nicolau a specificat clar că nu se știe cum a conceput artistul steagul, deoarece astfel de stindarde erau o obișnuință a acelor vremuri, fiecare organizație negustorească având așa ceva. Nicolau mai precizează că deviza a fost ceva special, fiind specifică momentului și indică sursa lui Grigore Zossima. Tot Nicolau a mai amintit că steagul
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
steagul, deoarece astfel de stindarde erau o obișnuință a acelor vremuri, fiecare organizație negustorească având așa ceva. Nicolau mai precizează că deviza a fost ceva special, fiind specifică momentului și indică sursa lui Grigore Zossima. Tot Nicolau a mai amintit că steagul a fost distrus după o lună de zile, la venirea lui Omer Pașa. Marin Nicolau a făcut și ipoteza că în lucrarea cu steagul revoluției a pictorului Costache Petrescu s-ar vedea clar cum l-ar fi conceput Barbu Iscovescu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
special, fiind specifică momentului și indică sursa lui Grigore Zossima. Tot Nicolau a mai amintit că steagul a fost distrus după o lună de zile, la venirea lui Omer Pașa. Marin Nicolau a făcut și ipoteza că în lucrarea cu steagul revoluției a pictorului Costache Petrescu s-ar vedea clar cum l-ar fi conceput Barbu Iscovescu, făcând referire la Academia Română, direcția de stampe (probabil la lucrarea lui Petrescu - n.r.). Ionel Jianu a argumentat apartanența lui Iscovescu la societatea conspirativă Frăția
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
cum l-ar fi conceput Barbu Iscovescu, făcând referire la Academia Română, direcția de stampe (probabil la lucrarea lui Petrescu - n.r.). Ionel Jianu a argumentat apartanența lui Iscovescu la societatea conspirativă Frăția prin faptul că cineva i-ar fi comandat pictarea steagului revoluției, fără să aducă vreo sursă în acest sens. Mai mult, el a considerat că tot cineva din conducerea Frăției i-ar fi trasat sarcina de a purta stindardul în fruntea maselor revoluționare. Referitor la aceste informații, Dan Grigorescu a
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
acest sens. Mai mult, el a considerat că tot cineva din conducerea Frăției i-ar fi trasat sarcina de a purta stindardul în fruntea maselor revoluționare. Referitor la aceste informații, Dan Grigorescu a menționat faptul că Barbu Iscovescu era purtătorul steagului pe care singur l-a conceput, fără să specifice că cineva i-ar fi trasat această sarcină. În informațiile lui Grigorescu apare un Iscovescu entuziast care singur și-ar fi făcut stindardul pe care l-a fluturat mulțimii. El era
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Nicolau din moment ce o amintește ca referință în alte comentarii și sigur a citit biografia realizată în anul 1954 de Ionel Jianu care este lapidară vis-a-vis de acest subiect, înseamnă că, renunțând la specificarea precizărilor făcute de Nicolau în privința misiunii realizării steagului tricolor de către Barbu Iscovescu, afirmațiile acestora din urmă nu au o bază documentară credibilă. Ipoteza acțiunii personale și entuziaste a lui Iscovescu emisă de Grigorescu, deși nu are nicio referință bibliografică și este improbabilă din moment ce există o astfel de divergență
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
a Partidului Federalist (TAMF) cu Partidul "Müsavat", el a fost ales președintele formațiunii noi, care de fapt era cea mai mare forța politică din Azerbaidjan. Principiile esențiale ale noului "Müsavat" erau ""Turcicizare, Europenizare, Islamizare"" ceea ce și-a găsit reflectare în steagul Republicii Azerbaidjan. La Congresul Popoarelor Musulmane din Imperiul Rus, ținut la Moscova, 1917, Rasulzade lansează ideea federalizării Rusiei după elementul național ce a fost susținut de participanți. În noiembrie a avut loc revoluția bolșevicilor și deputații caucazieni au format Sejm-ul
Mammad Emin Rasulzade () [Corola-website/Science/303972_a_305301]
-
șrapnele. Strategia și pregătirea militară erau tratate ca științe, care puteau fi studiate și perfecționate; soldaților le erau testate abilitățile de a folosi arme și capacitățile lor atletice. Trupele erau instruite să respecte standardele de semnal pentru a avansa fluturând steagurile și să se oprească la sunetul clopoțeilor și al tobelor. Marina Song a fost de mare importanță în timpul consolidării imperiului, în secolul al X-lea; în timpul războiului împotriva statului Tang de Sud marina Song a folosit tactici precum apărarea marilor
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
unde azerii erau majoritari. La 30 mai despre proclamarea statului a fost anunțate Istanbul, Berlin, Paris, Londra, București, Roma, Washington, Moscova, Tokio etc. La 27 iunie statul proaspăt născut a botezat limba azeră ca limba de stat și a stabilit steagul provizoriu, care s-a definit la 9 septembrie în forma de tricolor albastru, roșie, verde și o semilună cu stea optunghiulara. Cele trei culori din steagul național simbolizează "„cultura națională turcică, democrația europeană modernă și civilizația islamică”" (M.E.Rasulzade). Însă
Republica Democratică Azerbaidjan () [Corola-website/Science/303970_a_305299]
-
statul proaspăt născut a botezat limba azeră ca limba de stat și a stabilit steagul provizoriu, care s-a definit la 9 septembrie în forma de tricolor albastru, roșie, verde și o semilună cu stea optunghiulara. Cele trei culori din steagul național simbolizează "„cultura națională turcică, democrația europeană modernă și civilizația islamică”" (M.E.Rasulzade). Însă problema esențială rămânea chestiunea de viabilitate republicii. La 12 iunie 1918, conform ordinul lui S.Șaumian, trupele militare ale Sovietului din Baku au început un atac
Republica Democratică Azerbaidjan () [Corola-website/Science/303970_a_305299]
-
vîrfuri de munte. 1818 orașul primește o noua stemă, un trifoi înconjurat de o ramură verde de stejar care a rămas 100 de ani. În anul 1939 ramura de stejar a fost eliminată. În același timp s-a introdus un steag alb cu două dungi verzi, în partea verde de sus introdusă stema. Mai târziu, steagul a fost simplificat la culoriile verde (sus), alb (jos). În evul mediu și la începutul epocii moderne, din cauza războaielor, epidemiilor și foametei în Fürth populația
Fürth () [Corola-website/Science/304233_a_305562]
-
verde de stejar care a rămas 100 de ani. În anul 1939 ramura de stejar a fost eliminată. În același timp s-a introdus un steag alb cu două dungi verzi, în partea verde de sus introdusă stema. Mai târziu, steagul a fost simplificat la culoriile verde (sus), alb (jos). În evul mediu și la începutul epocii moderne, din cauza războaielor, epidemiilor și foametei în Fürth populația crescuse foarte lent. În Războiul de Treizeci de Ani orașul a pierdut aproximativ jumătate din
Fürth () [Corola-website/Science/304233_a_305562]
-
fostei închisori, simbol al absolutismului regal, distrusă la 14 iulie 1789, odată cu declanșarea Marii Revoluții franceze. În centrul pieței s-a ridicat Coloana din Iulie, având în vârf Statuia Libertății. Îmi imaginez mulțimea agitată, cu cocarde în piept și purtând steaguri tricolore, ce înainta bezmetic spre zidurile înnegrite ale Bastiliei, sub ploaia de gloanțe... Sângele cald șiroind din pieptul unui combatant, cu fruntea lividă și ochii larg deschiși peste care, în câteva clipe, se vor așterne aburii morții... soarele dogoritor, transpirația
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
modificări și adăugiri. La extremitatea de est a Catedralei se găsește Capela lui Henric al VII-lea, capodoperă arhitecturală, denumită și Capela Ordinului Jartierei, unde cavalerii renumiți prin fapte de vitejie primeau această înaltă distincție. Se mai păstrează și astăzi steaguri ale cavalerilor cruciați care stârnesc interesul specialiștilor și încântarea publicului. Catedrala a servit și de necropolă pentru familia regală, aici avându-și mormintele Henric al III-lea, Henric al VII-lea, Maria Stuart, Elisabeta I, Carol al II-lea ș.a.
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]