6,816 matches
-
fost zidită după același tipic ca și Trei Ierarhii și nu întâmplător,dacă ținem seama de ce spune Virgil Drăghiceanu: „din camerier al lui Vasile Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia acestui voievod”. În timp ce spuneai acestea, eu mi-am adus aminte de spusa lui Ion Neculce cronicarul, în „Letopisețul Țării Moldovei”, despre Gheorghe Duca voievod. Și cam ce spune cronicarul? „Că el (Duca vodă) să ține și vorove în casa
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mi-i feleșagul. De-amu nu m-oi schimba, pentru că îi greu să înveți calul bătrân să tragă în ham - a răspuns Pâcu, spre hazul celor din jur... Când soarele a destrămat vălul de ceață de deasupra Coșcovei, eliberându-și strălucirea subțire, șirul de sănii se pierdea deja în lungul șleaului... Costache crâșmarul își făcea de lucru prin curte privind din când în când în urma lor...” S-au dus... dar vor reveni!” părea să spună privirile lui... După atâta iarnă au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de Mihai Eminescu, și Povestea lui HarapAlb, de Ion Creangă, vom constata îndată diferența față de basmul popular, datorată disponibilităților creatoare ale autorilor: preponderenta descrierilor de factură romantică, superbe, comparabile cu marile viziuni ale poeziei, în cazul lui Eminescu; abundența și strălucirea dialogului, creator de tipuri și de atmosferă, la Creangă, adică tocmai ceea ce reproșa, dintr-o regretabilă neînțelegere, Jean Boutiere, ca fiind în plus în text. În câteva povești, cu o epică mai simplă, Soacra cu trei nurori, Punguța cu doi
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
cu Artistul, pentru că toți zâmbesc. Măiastra dă din aripi, se înalță până aproape de curcubeu, apoi se lasă în jos, spre râul culorilor, ca să se alăture în cele din urmă Inventicii, care pășește ca prin vis, fermecată de culori și de strălucirea Castelului. O urmează Inventatorul cu lacrimile uscate pe obraz. Dar el acum tocmai s-a oprit, cercetează îndeaproape stâlpul porții și felul în care sunt prinse balamalele. Iată că îl interesează și balamalele, nu doar „mortăciunile” care aleargă pe drumuri
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
După aia vezi o străfulgerare imensă, urmată de Încă o bubuitură. Apoi o auzi pe Rhona cum scoate un mic scheunat, aidoma unui cățeluș care a fost călcat pe lăbuță, te Întorci și vezi cum preț de o clipă o strălucire electrică o Învăluie cînd e lovită de un fulger. Alergi cei vreo cincizeci de metri care sînt pînă la ea prin semi-Întuneric, cu ploaia biciuindu-te. Nu poți auzi decît hohotul strangulat de plîns din pieptul tău și nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
focul și Îl aprind. Se Întețește rapid. Stau jos hipnotizat de flăcările clipocitoare care dau singura lumină din cameră, pe lîngă o mică străfulgerare enervantă de pe bufetul de lîngă mine, care Îi conferă o nuanță scîrboasă roșiatică și lipsită de strălucire fotografiei lui Stacey. Pornesc robotul să-mi ascult mesajele. — Bruce, Bunty. Sună-mă te rog. Bip. — Bruce, Bunty. Îmi fac griji pentru tine dragă. Mi-au zis că ești bolnav. Te-am sunat, dar nu erai acasă. Sună-mă. Bip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
N-am citit niciodată o carte despre această iubire/fericire. Poate fi ea scrisă ? Cine știe ? Poate mai târziu, când Copilul mic va fi doar acolo, departe, strălucitor în aburii denși ai Nostalgiei. O carte despre Frumusețea mică și despre Strălucirea măruntă care-ți sfâșie inima, despre Lucrurile mici, 166 despre Veselia ca o sorcovă (veselă!), despre Frica de care nu ți-e frică, despre Oboseala care curăță lucrurile, despre cum se schimbă lumea și despre cum se tot schimbă Copilul
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
Lui, printre toate popoarele minunile Lui; 25. Căci Domnul este mare și foarte vrednic de laudă; El este de temut, mai presus de toți dumnezeii; 26. căci toți dumnezeii popoarelor sunt idoli, dar Domnul a făcut cerurile; 27. Măreția și strălucirea sunt înaintea Feței Lui, tăria și bucuria sunt în locașul Lui; 28. Familii de popoare, dați Domnului, dați Domnului slavă și cinste! 29. Dați Domnului slavă pentru Numele Lui! Aduceți daruri și veniți înaintea Lui, închinați-vă înaintea Domnului cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
profunde cunoașteri a complexelor probleme sociale. Romanele sunt fundamentate pe filozofia căutării absolutului, fiind construite modern: fac parte din opera literară "un dosar de existențe". Camil Petrescu își susține opera printr-o combativă teoretizare, iar talentul său scriitoricesc îi dă strălucire și trăinicie. Deși pare variată, opera prezintă unitate sub trei aspecte: al problematicii, al spiritului polemic și al facturii artistice. Novator în arta romanului, Camil Petrescu reușește, în primul rând, o literatură de certă autenticitate asigurată nu de elementele reale
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
La început la ei ar fi fost știința! Dar nu știința despre ceva anume, ci știința așa, în general și, întrucît nu putea fi cuprinsă, a trebuit luată drept ceva divin... Zeul a instituit apoi Ordinea, a separat negurile de străluciri, solidul de lichid, iar steaua centrală a sistemului a alcătuit-o după ce făurise planeta lor atît de specială! Apoi Demiurgul a creat virușii, plantele și animalele; ei sînt cică încununarea creației! Mai întîi a desăvîrșit un el. Acest model original
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
a sufletului uman vei afla mâine seară și În zilele următoare... ― Abia aștept revederea eroilor, domnule profesor. ― Și, pentru ca mâine să ne putem pregăti cum se cuvine pentru eveniment, contravizita o vom face mai devreme... Un apus de soare cu strălucire de jar poleia ferestrele Iașilor, dându-ți senzația că te afli la gura sobei, privind cărbunii Încinși În serile de povești din iernile copilăriei... Tata Toader, cu mama Maranda, erau de multă vreme gata pentru Întâlnirea din acea seară. Și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
targa oboseau, treceau În spatele șirului, urmând „la ham” alți doi cercetași... Toader gemea continuu de durere. Nu-l puteam ajuta cu nimic, decât cu o gură de rom și grabă În deplasare... Când am ajuns la ieșirea din crăpătura gârlei, strălucirea soarelui pe albul zăpezii ne-a orbit... Am Închis ochii, lăcrimând pentru un timp. ― Bietul tata Toader - l-a căinat Maria. ― Așa i, da’ el nu se dădea cu una cu două. „Păpădie și Undiță, mergeți cel puțin cinci sute
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
sicriul. Mai este un argument: evreul Steinhardt a făcut aceeași închisoare ca și românul din Boteni-Muscel, Petre Țuțea, cu aceeași demnitate. Țuțea a refuzat să vorbească despre chinurile celor 13 ani de tortură. N-a vrut s-o facă "pentru strălucirea poporului român". Cum să fi recunoscut că iubiții lui români l-au bătut și l-au scuipat? Nicu Steinhardt s-a convertit la ortodoxie în celulă și s-a stins ca monah de Rohia, în pofida cristofobilor. O, Steinhardt e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
începe să se debaraseze de încremenirea de peste iarnă și să se trezească la viață. Observ direct evoluția în timp a unor pomi fructiferi. Mugurii închirciți și retrași în alveolele lor încep să crească de la o zi la alta, în funcție de intensitatea strălucirii astrului zilei, să explodeze în mii și mii de flori promițătoare de belșug și mulțumire pentru cel ce s-a obosit sădind pomii respectivi. Am un zarzăr minunat care face fructe mari, aspectuoase, apetisante. Când înflorirea lui a atins apogeul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
voluminosul pachet pe masa de la bucătărie. Era un substanțial set de vase de bucătărie inox de cea mai bună calitate - să tot gătești cu așa ceva!! A trecut ceva vreme până a întins pe masă obiectele ce ți luau văzul de strălucire - ce să mai zic? în casa mea venise grăbit un adevărat „Moș Crăciun”. După ce termină, urându-mi să mă bucur sănătos de asemenea obiecte, îmi spune cam pe ocolite... că, deoarece vin cu avionul direct de la Budapesta, că s-au
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai mult convingerea, că Ina era deosebit de sensibilă, înzestrată cu un simț al umorului dublat de unul pragmatic și că avea un real talent de a descrie lucruri ce puteau fi socotite ca banale, dar sub condeiul ei dobândeau o strălucire nebănuită. Fiecare însemnare din jurnal era datată doar cu unele atribute ale anotimpurilor: Cireșii tatei și-au pus cercei la urechi!; Iarna nu vrea să plece, dar ghioceii au despicat zăpezile cu paloșele lor și iarna a fost învinsă!; Au
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Oana Sîrbu, clasa a VII-a Școala Gimnazială Nr.24 Timișoara, județul Timiș profesor coordonator Sîrbu Simona De ce nu ne-a fost dat să fim stele, pioni ai universului, trăind la distanță? Stelele ar putea fi confundate cu metafore cu strălucire albă, metafore născute în naivul timp al paleoliticului când un om alb ca lumina stelei a zărit o floare ce colora chipul unei fecioare, undeva la malul unui lac împânzit cu calm. De ce nu ne-a fost dat să fim
ANTOLOGIE:poezie by Oana Sîrbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_688]
-
zi geroasă de noiembrie; erau vreo zero grade afară și pe străzile lăturalnice se vedeau crâmpeie de pământ acoperite de gheață alunecoasă. Dar soarele era sus pe cer și Împrăștia acea intensă lumină hibernală din cauza căreia ochii Încă neobișnuiți cu strălucirea puternică Îți lăcrimează și clipesc, și simțeam cum aerul curat și rece Îmi pătrunde În plămâni. Am mers tot drumul cu geamurile deschise, ascultând muzica din filmul Almost Famous la casetofon. Am reușit să-mi prind cu o mână părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cei nouă ani de când ne cunoșteam, nu Își dădea seama. Ea, ca și toți ceilalți prieteni ai mei, se amuza ascultând poveștile mele aiurite despre serviciu pe care le acumulasem În cele câteva săptămâni de muncă - toată acea bârfă și strălucire -, dar nu-și dădea de fapt seama cât de grea era fiecare zi petrecută acolo. Nu-și dădea seama că motivul pentru care continuam să mă prezint acolo zi după zi nu erau hainele primite gratis, nu-și dădea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
la The New Yorker Într‑o bună zi. Vorbele mele au părut a‑i capta din nou atenția care era pe punctul să‑i scape și m‑a privit din nou. — De ce vrei să faci așa ceva? E total lipsit de strălucire, doar chestii anoste. Nu mi‑am dat seama dacă Întrebarea era retorică, așa că am gândit că e mai bine să‑mi țin gura. Mai aveam vreo douăzeci de secunde Înainte ca timpul pe care Îl aveam la dispoziție să expire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
tuturor celor vii, ci pentru ca să se dea împăratului tîlcuirea ei, și să afli ce-ți dorește inima să știi. 31. Tu, împărate, te uitai, și iată că ai văzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare, și de o strălucire nemaipomenită. Stătea în picioare înaintea ta, și înfățișarea lui era înfricoșătoare. 32. Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul și brațele îi erau de argint; pîntecele și coapsele îi erau de aramă; 33. fluierele picioarelor, de fier; picioarele, parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
El face ce vrea cu oastea cerurilor și cu locuitorii pămîntului, și nimeni nu poate să stea împotriva mîniei Lui, nici să-I zică: "Ce faci?" 36. În vremea aceea, mi-a venit mintea înapoi; slava împărăției mele, măreția și strălucirea mea mi s-au dat înapoi; sfetnicii și mai marii mei din nou m-au căutat; am fost pus iarăși peste împărăția mea, și puterea mea a crescut. 37. Acum, eu, Nebucadnețar, laud, înalț și slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
împărăției!" 17. Daniel a răspuns îndată înaintea împăratului: "Ține-ți darurile, și dă altuia răsplătirile tale! Totuși, voi citi împăratului scrierea, și i-o voi tîlcui. 18. Împărate, Dumnezeul cel Prea Înalt dăduse tatălui tău Nebucadnețar: împărăție, mărime, slavă și strălucire; 19. și din pricina mărimii pe care i-o dăduse, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau și tremurau înaintea lui. Căci împăratul omora pe cine voia, și lăsa cu viață pe cine voia; înălța pe cine voia, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
fi mîntuit, și anume oricine va fi găsit scris în carte. 2. Mulți din cei ce dorm în țărîna pămîntului se vor scula: unii pentru viața veșnică și alții pentru ocară și rușine veșnică. 3. Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului, și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac și în veci de veci. 4. Tu, însă, Daniele, ține ascunse aceste cuvinte, și pecetluiește cartea pînă la vremea sfîrșitului. Atunci mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
privirii. Urina este densă, ruginie, de o alcătuire corpusculară foarte ciudată; când urinez dimineața, simt o usturime insuportabilă, e o arsură ce taie În carne ca un ciob de sticlă. Marmora din baie pe care picură se descompune, Își pierde strălucirea și culoarea din cauza acizilor tari concentrați În lichid. Ceva acru și iute Îmi lovește nările, făcându-mă să-mi duc degetele la nas. Acum Înțeleg de ce eremiții se ascund În pustiu, ca să nu fie văzuți și auziți; cred că strigătele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]