8,805 matches
-
pornind de la aceleași evenimente, între cele două versiuni, între Napoleon cel Mare și Căpcăunul din Corsica nu există decît opoziția lumină-umbră: din aureola gloriei sau din întunericul unor umbre sinistre se dezvăluie în cele din urmă același profil. Originea sa stranie, ascensiunea rapidă, amploarea dezastrelor e tot ceea ce într-un caz contribuie la modelarea imaginii măreției sale, în celălalt caz îi marchează infamia. Referințele tematice sînt aceleași, dar tonalitățile afective și morale sînt deodată inversate. Dincolo de ambivalență, dincolo de fluiditate, există totuși
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
colegul, cu siguranță populația nu are nimic de a face cu circumferința cercului". În mod natural, suntem înclinați să zâmbim la abordarea simplistă a colegului de clasă. Și, totuși, atunci când am auzit această povestire a trebuit să recunosc un simțământ straniu, deoarece, cu siguranță, reacția colegului de clasă trăda doar bunul simț obișnuit. Am fost și mai confuz când, nu după multe zile, cineva a venit la mine exprimându-și nedumerirea [Remarca ce urmează a fi citată a fost făcută de
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
să le prezint din mai multe unghiuri de vedere. În primul rând, utilitatea extraordinară a matematicii în științele naturale este ceva ce se învecinează cu misterul, și nu există nicio explicație rațională pentru asta. În al doilea rând, tocmai această stranie utilitate a noțiunilor matematice ridică întrebări asupra unicității teoriilor noastre fizice. Pentru a stabili primul aspect, acela că matematica joacă în mod irezonabil un rol important în fizică, ar fi util să precizez câteva lucruri în legătură cu această chestiune: "Ce este
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
altă conexiune similară. Nu este în intenția prezentei discuții să respingă acuzația că fizicianul este o persoană oarecum iresponsabilă. Poate că este. Totuși, este important să subliniem că formularea matematică a experienței, adeseori neprelucrate, a fizicianului conduce într-un număr straniu de cazuri la o descriere uimitor de exactă a unei clase mari de fenomene. Acest lucru arată că limbajul matematic este mai mult decât singurul limbaj pe care-l putem vorbi; el arată că este, într-un sens foarte real
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
oi fac 13 oi; că 6 pietre plus 7 pietre fac 13 pietre? Pentru mine, acest lucru este unul din cele mai puternice exemple ale irezonabilei eficiențe a matematicii. Într-adevăr, găsesc că acest lucru este, în același timp, și straniu, și inexplicabil. În dezvoltarea numerelor, ajungem apoi la faptul că aceste numere, care calculează întregii, au fost folosite cu succes pentru a măsura de câte ori poate fi folosită o lungime standard pentru a epuiza lungimea de măsurat dorită. Dar acest lucru
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
funcții bizare care par să se forțeze să semene cât mai puțin posibil cu funcțiile oneste care sunt bune la ceva. Mai multă continuitate, sau doar continuitate, dar fără derivate etc. Mai mult, din punct de vedere logic, aceste funcții stranii sunt cele mai generale, cele pe care le întâlnești fără să le fi căutat nu apar decât ca un caz particular. Nu le mai rămâne decât un mic colțișor. Altădată, când inventam o funcție nouă, aveam în vedere un scop
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
reprezintă decât nevoia de magistru, nevoia de lampadofór. Abandonați spațiului virtual, copiii au întâlnit aici magistrul, ghidul care să-i însoțească și să fie alături de ei în momentele cheie; intuind reticența părinților în a-și urma copiii în acest tărâm straniu, creatorii de jocuri au născocit magistrul virtual (întâlnit pentru prima dată în Pokemoni), acela care să le ofere sfaturi și alinare, care să-i îndemne și să-l recompenseze atunci când situația o impunea. De notat că tutorele virtual nu oferea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
se realizează pe două căi: una a difuzării în exces a violenței, cealaltă a promovării unui consumism generalizat, aflat la îndemâna oricui, dar care se dovedește inaccesibil pentru cei mai mulți, în absența mijloacelor financiare adecvate. Se produc astfel frustrări, dar și sentimentul straniu că în numele plăcerii totul este permis, chiar punerea în practică a unor acte de agresiune; în acest context, poate că ar trebui să reamintim că lumea de astăzi nu se mai învârte în jurul producției, ci în jurul consumului, ceea ce înseamnă că
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
valoare informațională și sunt funcționale în procesarea informației, iar culorile adaugă o valoare similară". (Veen/Vrakking, 2011, p. 64) Liniștea solicitată în sala de clasă le trezește copiilor o stare de anxietate: lipsesc zumzetul familiar, apelurile telefonice, intervențiile colegilor, lumina stranie a monitorului sau tabletei, pianotarea inaudibilă a degetelor pe tastatura smartphonului etc. Dacă mediul extrașcolar încorporează tot mai mult tehnologiile de perturbare a atenției (reclame, firme luminoase, sunete intermitente, un fond sonor acaparant și obsesiv de obicei muzică house sau
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
că hemodinamica (mișcarea prin vase a acestei suspensii de elemente figurate care este sângele) ar fi implicată în generarea leziunilor parietale vasculare nu a mai putut fi niciodată trecută cu vederea, chiar dacă, uneori, mecanismul de acțiune al hemodinamicii a fost straniu interpretat (vezi teoria Texon, 1960 care atribuia mecanismul aterogen “sucțiunii” pe care coloana de sânge în mișcare o exercită asupra peretelui vascular). În acest sens tot mai numeroși autori consideră “mediul mecanic” în care evoluează celulele endoteliale cheia modulării funcției
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
carte "faimoasă", printre cele mai "îndrăznețe și coerente din literatura germană"47. Dar caracterul excentric și marginalizarea lui Stirner au făcut ca morbul anarhico-individualist în acea vreme să fie un fenomen izolat. Stirner a căzut în uitare, ca un autor straniu, iar scrierile sale s-au pierdut. Cel care a inaugurat căutarea de indicii la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost John Henry Mackay scriitor german de origine scoțiană, unul din premergătorii revendicării dreptului la homosexualitate. Acesta i-a găsit
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
privilegiate pentru a interpreta, dacă putem spune astfel, latura nocturnă a Occidentului. Menționarea aparent ocazională a lui Nietzsche în celebrul discurs despre Autoafirmarea universității germane, despre care s-a vorbit mai sus, semnalează întrepătrunderea acestor două motive. În acest context, straniu, dar semnificativ, Heidegger amintește sentența nietzscheană despre moartea lui Dumnezeu, propunându-și să o gândească până la capăt și să și-o asume în termeni filozofici. Într-adevăr, în cursurile din aceeași perioadă, acesta va acorda o atenție din ce în ce mai mare experienței
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Ștefan etc.). Majoritatea eroilor sfârșesc prin a muri, autorul pregătind într-un fel prin aceste morți succesive pe cea a protagonistului. Se creează o anticipare gradată a finalului care va fi declanșat printrun nou artificiu: Ștefan Viziru, condus de un straniu impuls interior, se urcă tocmai în autocarul ce ducea spre Royaumont și o găsește, după lungi căutări, pe Ileana. Tematic, finalul se situează într-un raport de simetrie cu debutul romanului. Moartea celor doi (Ștefan și Ileana) se produce într-
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
pana corbului, lung și lucios. Ca să nu vă obosesc cu o descriere prea palidă, am să vă spun numai că fiecărui cusur îi răspundea o calitate, care se vedea poate și mai mai mult prin contrast. Era de o frumusețe stranie și sălbatică, o figură care te uimea la început, dar pe care n-o mai puteai uita. Ochii ei, mai ales, aveau o căutătură pofticioasă și aprigă, așa cum n-am mai întîlnit de atunci în nicio privire omenească. Ochii de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de mecanicism, conform căreia obiectul cunoașterii ar putea fi construit de către un subiect care s-ar fi detașat sau separat de el printr-un protocol de obiectivare, nu corespunde decât artefactului unui model, și nu expresiei adevărului. Anticipând în mod straniu constatările unor savanți ca Bohr sau Heisenberg, care formulează pentru mecanica cuantică interdicția intrinsecă la adresa modurilor aproximative de abordare a naturii, inaugurate în Renaștere, Berkeley afirmă bipolaritatea spiritului și a ideilor, ca două corelate inseparabile. Pentru el lumea este sens
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ultimei frunze ispită...” (Frunze târzii); gândind la „melodia ofilită, / străină parcă și uitată”, în relația frunze - picăturile de ploaie: „Vă nu mai vezi... să nu mai crezi... / să nu mai speri...” (E oarăși toamnă); gândind la jocul ritmicității, acea muzicalitate stranie creată de caligramele poeziei Dangăne: „Vin / din / lin / de senin / ca un toi / de apoi / dangăne, / dangăne, / plin suspin, / un amin / pentru noi / amândoi...” sau la trecutul, obsesie a durerii, care impune „zvon durut de cântec al chemării” (Popas) sau
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
întru perfectăși nestăvilită armonie. Ce sugerează incipitul baladesc din Nunta neagră? „Pe poteci, se-nalță vuiet / Izvodit de frunze moi / Când cu ochii plini de patimi / Mă îndrept spre ea, strigoi...” Iată prefigurarea unei fantastice povești de iubire cu impulsuri stranii, pline de suspens. Intuiție crescândă. „Când scrii despre iubire, sentimentul te invadează, toate iubirile tale pierdute tresar (tresaltă), revin în memorie, se infiltrează în spiritul, în inima, chiar în trupul tău...” - rostește Liviu Antonesei. și astfel imaginarul poetic traversează timpi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
influență malefică. în acest mod s-ar explica și reacția „violentă” a acestora. O subtemă abordată cu generozitate de Vlad Zografi este stranietatea acestui „animal” modern: calculatorul și nocivitatea exercitată mai ales asupra neinițiaților, bineștiind că „lumea virtuală” imprimă o „stranie armonie” de natură psihopatologică. Concluzia? „Evadarea din real și plonjarea în virtual, conduce la un soi de autism”. Neimplicarea - rațional și conștientizat - a tineretului la realitatea imediată („extra muros”), la problemele majore ale societății pot avea repercursiuni catastrofice. și iată
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
creația lui Ioan Petru Culianu: Râul Seleneiși Noi și iraționalul, texte aflate în arhiva familiei Culianu, texte care aparțin perioadei exilului italian (1972-1976). în aceste povestiri recunoaștem aceeași tentă confesivă, ca în multe din textele din Arta fugii, același vizionarism straniu , „evenimentele... se petrec înăuntru cu mult înainte...”( Pază bună) și, cum „nimic nu e întâmplător”, multe „coincidențe premonitorii..., dacă vrem să preluăm afirmația psihologului Robert e. Hopcke. Parcurgându-i scrierile (atât cât s-a publicat în românește), vom constata că
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
schimbe nu numai soarta uneia dintre cele mai importante țări ale lumii moderne dar, prin aceasta, însăși evoluția ulterioară a omenirii. Înșiruirea even ime ntelor care au condus la acea cotitură a istoriei a avut la ba ză întâmplări foarte stranii, rămase ascunse înțelegerii umane până în zilele noastre. Totul a început într o grădină din satul francez D omremi; acolo tânăra Jeanne D’Arc a devenit subit interlocutoarea unor ființe miraculoase, care aveau să o contacteze în dife rit e momente
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
alt cunoscut cent ru de pelerinaj al țării. Cu un impact deosebit de mare în lumea credinci oși lor a fost și continuă să fie și acum evenimentul de la Fatima - din Portugalia - unde s a produs un întreg șir de apariții stranii . Prima manifestare a avut loc în duminica din 13 mai 1917, hipersensibilitatea recunoscută a copiilor fiind din nou mijlocul preferat de comunicare al entităților strălucitoare cu pământenii. În după-amiaza acelei zile, fetița Lucia Dos Santos - 10 ani - și verii ei
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
ia Divină. După ’89, într un ziar nou apărut atunci, ,,Zig - Zag“ era o rubrică mai deosebită: ,,Ne Vorbesc Morții.” Până atunci mai citisem despre lucruri enigmatice, totuși acum se trata un fenomen foarte bine definit și susținut de întâmplări stranii. La un moment dat îmi spuneam că totul nu este d ecâ t un fals, așa cum mai făcuseră comuniștii timp de 45 de ani și că această rubrică are menirea de a-i mai alina pe cei care au pierdut
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
a primit numeroase mesa je din partea Creatorului, pentru a fi îndrumat de către acesta pe drumul cel bun. Începând doar cu venirea lui Isus ca și sol al lui Dumnezeu, putem continua cu alte semne venite dintr-un univers paralel. Întâmplări stranii care au intervenit în viața uno r oameni și le-a schimbat cursul (Edgar Cayce și Brian Weiss la care am făcut referire ), sunt o mărturie în acest sens . De asemenea întâmplări care au rămas în istorie ca miracole: Juan
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
acest tip. De la începutul povestirii, tărîmul pe care îl descoperă Sindbad-cel-de-pe-țărm este descris ca o grădină paradisiacă (adiere dulce, concert instrumental și voci etc.). Insulele pe care Sindbad marinarul le va întîlni în călătoriile sale se aseamănă toate în mod straniu. Insulele din prima și a cincea călătorie sînt descrise după același model: (5) [...] și ajunserăm, călăuziți de ursită, la o insulă tare frumoasă, plină de copaci mari, cu belșug de poame, bogată în flori, răsunînd de cîntece de păsări, udată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de axa chrono-diegetică, admite o altă axă, "aspectuală, durativă, formată dintr-o serie schimbătoare de staze: descrierile" (R. Barthes, 1970, p. 216). Mult timp acestea își păstrează totuși un statut de eterogenitate textuală care se traduce printr-o tematică a straniului ce poate fi găsită, de exemplu, în mod spectaculos, în descrierea grădinii din scrisoarea XI, partea a IV-a din Noua Heloiză: La intrarea în ceea ce părea a fi mai degrabă o livadă, rămasei uimit de adierea răcoroasă care venea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]