7,897 matches
-
mașină. (3) First, Parfum etern. observăm trei tipuri de denumiri: un nume de marcă ("Lancia"), niște nume de categorie de produs ("mașină", "salată", "parfum") și un nume de produs ("First"). Numele de marcă Numele de marcă este un tip de substantiv propriu. Spre deosebire de numele de persoane (pot exista mai mulți "Pierre" sau "Dupont"...), dar la fel ca și numele de țări ("China", "Brazilia"), el nu trebuie să desemneze decît o singură entitate. El se referă la un agent colectiv, o întreprindere
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se detașează din ce în ce mai mult de statutul de fabricant de produse pentru a deveni un principiu abstract, un producător de discursuri care investesc produsele sale cu un anumit număr de valori specifice: seriozitatea, tinerețea etc. Numele de categorie Se exprimă cu ajutorul substantivelor numite în mod tradițional "comune", care se referă la clase cărora le putem asocia determinanți de tipul acest sau un, cu o dublă interpretare specifică și generică (vezi cap. 16). Se poate întîmpla ca un nume de marcă să devină
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
tipul acest sau un, cu o dublă interpretare specifică și generică (vezi cap. 16). Se poate întîmpla ca un nume de marcă să devină un nume de categorie ("frigider" etc.) Numele de produs Ca și cel de marcă, este un substantiv propriu ("Clio", "Polo") care se distinge de cel ce desemnează ființe umane, mărci sau opere de artă (titluri de tablouri, de romane...) prin faptul că el nu desemnează un individ unic, ci un număr a priori nelimitat de mărfuri identice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la aceste constrîngeri generice; cît despre opțiunea (3), ei îi revine misiunea să definească un nou gen discursiv, să modifice oarecum regulile jocului. 3. Marca și discursul său Imagine de marcă și discurs de marcă Numele de marcă este un substantiv propriu. În această calitate, el permite identificarea în mod direct a referentului său (vezi cap. 16); pentru a ști la ce se referă Renault, co-enunțiatorul trebuie să recurgă la competența sa enciclopedică, care conține eventual informația că este vorba de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
16); pentru a ști la ce se referă Renault, co-enunțiatorul trebuie să recurgă la competența sa enciclopedică, care conține eventual informația că este vorba de o întreprindere și că ea vinde cutare tip de produse. Numele unei mărci, ca orice substantiv propriu, este asociat unui ansamblu variabil de reprezentări sedimentate de-a lungul timpului, o "imagine de marcă" asupra căreia întreprinderea trebuie să acționeze permanent. Evoluția imaginii respective depinde în mare măsură de discursurile pe care întreprinderea le emite și le-
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de mezeluri "Justin Bridou" a fost inventat sau dacă a existat, într-adevăr, un fondator care se numea astfel... Limba și numele de marcă Chiar dacă un nume de marcă este, din punct de vedere fonic și ortografic, identic cu un substantiv din lexic sau cu un grup nominal ("La Redoute") sau adverbial ("Comme ça des Halles"), prin schimbarea statutului, el capătă noi proprietăți, cele ale unui substantiv propriu. Să analizăm numele de marcă pentru cosmeticele "Clinique". Spre deosebire de substantivul comun care îi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nume de marcă este, din punct de vedere fonic și ortografic, identic cu un substantiv din lexic sau cu un grup nominal ("La Redoute") sau adverbial ("Comme ça des Halles"), prin schimbarea statutului, el capătă noi proprietăți, cele ale unui substantiv propriu. Să analizăm numele de marcă pentru cosmeticele "Clinique". Spre deosebire de substantivul comun care îi corespunde, numele de marcă se utilizează scris cu majuscule, fără articol, nu variază în număr și ia trăsăturile unui agent uman ("Clinique a inventat o nouă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
identic cu un substantiv din lexic sau cu un grup nominal ("La Redoute") sau adverbial ("Comme ça des Halles"), prin schimbarea statutului, el capătă noi proprietăți, cele ale unui substantiv propriu. Să analizăm numele de marcă pentru cosmeticele "Clinique". Spre deosebire de substantivul comun care îi corespunde, numele de marcă se utilizează scris cu majuscule, fără articol, nu variază în număr și ia trăsăturile unui agent uman ("Clinique a inventat o nouă gamă"). El își poate chiar schimba genul: "Clinica 59 doctorului Dupont
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de statut a unităților lexicale care devin nume de marcă este și mai remarcabilă atunci cînd este vorba de grupuri de cuvinte: "Le Tanneur", "Le Bon Marché" sau "La Blanche Porte" funcționează ca un tot, la fel ca și un substantiv patronim de tipul "Leblond" sau "Lenoir". În acest caz, se utilizează articolul hotărît (și nu articolul nehotărît sau un determinant demonstrativ) pentru că acesta permite referința la o entitate unică, deja instalată în universul de cunoaștere al consumatorilor; multe nume de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
discursul specific al fiecărei mărci. Aceste desemnări se împart în două categorii: - desemnările neologice, care pun în circulație nume noi; - desemnările deturnate, adică acelea care exploatează valorile semantice ale unor unități aflate deja în circulație, fie că este vorba de substantive proprii sau de cuvinte din limbă. Desemnările neologice pot fi construite în nenumărate moduri. Un termen ca "Yoplait" combină un cuvînt din lexic ("lait"/lapte) care indică categoria de produs vîndut și un element fără valoare referențială, deci care nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Dar în acest domeniu depindem adesea de conjuncturi, căci un asemenea nume evocă unități lexicale variate și este conceput tocmai pentru a stîrni imaginația. Desemnările deturnate sînt cele mai frecvente. Ele utilizează semnificatul atașat unei unități existente, care pot fi substantive care țin de competența lingvistică ("Clinique") sau substantive proprii (istorice, geografice...), care țin de competența enciclopedică ("Atena"). Strategia de desemnare are avantajul de a se sprijini pe termeni care au deja o încărcătură semantică puternică. Dar mai trebuie ca încărcătura
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
căci un asemenea nume evocă unități lexicale variate și este conceput tocmai pentru a stîrni imaginația. Desemnările deturnate sînt cele mai frecvente. Ele utilizează semnificatul atașat unei unități existente, care pot fi substantive care țin de competența lingvistică ("Clinique") sau substantive proprii (istorice, geografice...), care țin de competența enciclopedică ("Atena"). Strategia de desemnare are avantajul de a se sprijini pe termeni care au deja o încărcătură semantică puternică. Dar mai trebuie ca încărcătura respectivă să convină produselor vîndute și ca discursul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un nume propriu, care poate fi: - o siglă, în special pentru artefactele tehnice care asociază, în proporții variabile, sigle și cifre: HP720, 125XR (imprimante), ZX (automobil); - o desemnare neologică: "Canigou" (hrană pentru cîini), "Elysemat" (fond de ten); - o deturnare de substantiv comun sau propriu: "Cristal", "Trésor/ Comoară" (parfumuri), "Corynthe" (ceasuri), "Montblanc" (stilouri). Comportamentul lingvistic al acestor nume depinde de categoria de produs la care se referă. Mașinile sînt tratate de locutori ca niște substantive care pot fi numărate: "Am cumpărat o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Elysemat" (fond de ten); - o deturnare de substantiv comun sau propriu: "Cristal", "Trésor/ Comoară" (parfumuri), "Corynthe" (ceasuri), "Montblanc" (stilouri). Comportamentul lingvistic al acestor nume depinde de categoria de produs la care se referă. Mașinile sînt tratate de locutori ca niște substantive care pot fi numărate: "Am cumpărat o GTI (mașină)", "Thompson-urile sînt frumoase (televizoarele)". În acest caz, genul est dat de categoria de produs: "Am un GTI (camion)", "Am o GTI (mașină)". Desemnări neologice Pentru a atribui un nume propriu unui
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
text, cît și de numele de categorie "ten fluid". Se exploatează, de asemenea, expresia idiomatică care permite crinului să metaforizeze tenul ideal ("a avea un ten de crin"). Ceea ce asigură tranziția spre MAT, explicitat în text de către derivatul său rar, substantivul "matitate", care se referă și el la calitățile pe care produsul le conferă tenului: neted și mat. Desemnări deturnate Deturnarea unităților lexicale existente poate afecta atît cuvinte din lexic, cît și substantive proprii. Să numești "Trésor"63 un parfum al
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
MAT, explicitat în text de către derivatul său rar, substantivul "matitate", care se referă și el la calitățile pe care produsul le conferă tenului: neted și mat. Desemnări deturnate Deturnarea unităților lexicale existente poate afecta atît cuvinte din lexic, cît și substantive proprii. Să numești "Trésor"63 un parfum al mărcii Lancôme înseamnă, a priori, să operezi o operație metaforică și să transferi produsului anumite trăsături semantice ale unității lexicale, în special trăsătura "prețios". Dar numai studiul textelor publicitare permite identificarea trăsăturilor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
doua, cea mai deschisă; începutul său este omofon cu "cri", "Cristos" etc. Discursul publicitar trebuie să-și croiască drum prin această constelație de valori virtuale pentru a pune de acord valorile asociate mărcii cu cele asociate categoriei de produs. Pentru substantivele proprii, nu putem vorbi de semnificat la fel ca și în cazul cuvintelor din lexic. Referentul lor evocă un ansamblu deschis de contexte istorice, geografice, iar semnificantul lor, constituenții lor sonori (silabe, foneme) sau ortografici eliberează conotații. Publicitatea deja menționată
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sinceritate (lege) 37 situație de enunțare 125, 132, 169, 183 slogan 207, 234, 258 specifică (referință) 231, 232 specifică (scenografie) 107 stabil (enunț) 89, 99, 100 standard (utilizare) 191, 192 stil scris vs vorbit 93, 115, 281 subînțeles 33, 76 substantiv propriu 131, 222, 224, 226, 237, 261, 265, 274 subversiune 210 T testimonială (funcție) 256 text vs enunț 23, 65, 81, 92, 96 timp 23, 24, 129, 138 tip de desemnare 272, 273 tip de discurs vs gen 72 tipologie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Ecstasy, SUNY Press, New York. Becoña, E. (1999), Bases Teóricas que Sustentan los Programas de Prevención de Drogas (Madrid: Plan Nacional sobre Drogas, http://www.pnsd.msc.es/Categoria 2/ publica/pdf/Bases cientificas.pdf. Bell, Robert R. (1976), Social Deviance. A Substantive Analysis (ediție revăzută), The Dorsey Press, New Jersey. Bennett. J. (1981), Oral History and Delinquency: The Rhetoric of Criminology, University of Chicago Press Chicago, IL. Bercheșan, V., Pletea C. (1998), Drogurile și traficanții de droguri, Editura Paralela 45, Pitești. Bernard
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în parte, în concordanță cu nivelul și modul de viață (obiceiuri, rutine). În ceea ce privește domeniul cognitiv și limbajul, obiectivul general poate presupune creșterea abilităților cognitive și a limbajului expresiv și receptiv prin obținerea a 80% din următorii itemi: - identificarea a 40 substantive folosind cuvinte, imagini și obiecte, și generalizarea lor în medii diferite, potrivirea termenului cu obiectul, numirea verbală a obiectului;recunoașterea și identificarea a 30 de acțiuni folosind cuvinte, imagini și mișcări, potrivirea termenului cu imaginile ce cuprind acțiuni, identificarea acțiunii
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
în proporție de 75%; - creșterea capacității de a spune ce a făcut în cadrul unei activități folosind indicii vizuale, orale și scrise; - creșterea capacității de a răspunde când sunt folosite cartonașele cu indicii vizuale, arătând și el cartonașul corespunzător, ce cuprinde substantive, persoane, animale sau acțiuni;realizarea comunicării începând cu părinții și profesorii și folosind sistemul PECS (picture exchange communication system), prin utilizarea a 20 de simboluri reprezentând activități, alimente, cuvinte de control în situații diferite, în relația cu colegii,. Toate aceste
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
primele cuvinte cu sens au fost schițate la vârsta de 3 ani, după revenirea în mediul familial. Progresele se înregistrează la început numai pe latura înțelegerii limbajului până la 4 ani și 9 luni și numai a simbolurilor cu corespondent concret (substantive concrete). Repertoriul lexic totalizează aproximativ 20 de cuvinte utilizate rhinolalic până la neinteligibilitate. În cadrul terapiei logopedice face mari progrese pe latura fonoarticulației, în paralel cu structurarea sintactică, cuvintele de legătură fiind integrate în utilizarea și înțelegerea limbajului spre vârsta de 6
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
urmate de 1-2 complemente; expresii adverbiale de diferență sub formă adjectivală și adverbială (din față, din spate); ideea de prezență sau absență; motivația, adjectivele la gradele de comparații, verbe abstracte, ideea de așezare sus - jos, întrebări: cum? de ce? pentru ce? Substantive derivate, aspecte ce ridică gradul de dezvoltare lingvistică. Copiii rhinolalici dau răspunsuri într-un timp mai lung, fiind necesare revenirile la întrebare, și mai cum, ce mai vezi? Privitor la exprimare, întâlnim frecvente omisiuni de articol, folosirea articolului nehotărât pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fiind necesare revenirile la întrebare, și mai cum, ce mai vezi? Privitor la exprimare, întâlnim frecvente omisiuni de articol, folosirea articolului nehotărât pentru cel hotărât, desemnări cu cuvinte dislalice și rhinodislalice. Organizarea frazelor se face de obicei prin acumulare de substantive, eliptice, de cuvinte de legătură și verbe. Dovada motivației în particular a pus în evidență distanța care există între nivelul de înțelegere și cel de realizare; răspund pozitiv la problemă prin alegerea imaginii preferate dar nu poate face nici o interpretare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a investigației "expresiilor fixe", care folosește doar pentru a delimita sfera acestei categorii (prin gradul de opacitate al construcției) și care e abandonat apoi (în stadiul clasificării și al analizei propriu-zise) în favoarea unui criteriu pur gramatical (acela al substitutelor morfologice: substantive compuse; determinanți compuși; locuțiuni verbale, adjectivale, adverbiale, prepoziționale și conjuncționale). Faptul că această marginalizare a semanticului nu reprezintă o excepție, ci o adevărată "regulă" a frazeologiei franceze contemporane e confirmat de însăși tema amplului colocviu internațional organizat de către École Normale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]