6,525 matches
-
cea măruntă Să văz suind un păstrov și lostrița căruntă, Mai iuți decât săgeata, pe piatra de metal. S-ascult la păsări triste ce noaptea se deștept; S-ascult tempeste negre departe-ntărîtate, Și prăvălind copacii, torente-nfuriate, Și văile să urle de un potop ce-aștept. Și trăsnete în cremeni izbind neîncetat Să umple tot eterul de aburi de pucioasă, Să surpe în prăpăstii o stâncă scorburoasă, Să zbiere pe ea ursul de groază spăimântat. Poetul dezvăluie o artă decorativă de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
n-are drum, Nici adăpost, nici zare. Din când în când un ostenit Mort cade, părăsit! În urma lor și pe-mprejur, Cazaci, baskiri sălbatici Cu suliți lungi, cu ochi de ciur Alerg pe cai sburdatici, Și-n zarea sură stă urlând, Urlând lupul flămând. O mare parte din activitatea sa Alecsandri o consacră teatrului, care convenea spiritului său critic, bonom, și aspirației lui la succesul imediat. În bună măsură a localizat. Ginerele lui Hagi Petcu este Le gendre de Mr. Poirier
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
are drum, Nici adăpost, nici zare. Din când în când un ostenit Mort cade, părăsit! În urma lor și pe-mprejur, Cazaci, baskiri sălbatici Cu suliți lungi, cu ochi de ciur Alerg pe cai sburdatici, Și-n zarea sură stă urlând, Urlând lupul flămând. O mare parte din activitatea sa Alecsandri o consacră teatrului, care convenea spiritului său critic, bonom, și aspirației lui la succesul imediat. În bună măsură a localizat. Ginerele lui Hagi Petcu este Le gendre de Mr. Poirier a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În Calul, excurs liric asupra utilității nobilului animal (cu documentație fantastică), remarcabilă e viteza prozodică: Moartea iarăși scofâlcită Și-nvelită În lințolu-i infernal, Cu o coasă la spinare Fuge tare, Fuge tare tot pe cal! Când fantastic zbiară surle, Și să urle, Face munții, ape, mal, Noaptea-n selba cea obscură, Mi se-ncură Riga Elfilor pe cal! Depărățeanu e un bucolic în stilul Salvator Rosa, cu tablouri imense, fără sălbăticii, poiene mari cu aburi ce se strâng sub lună, în ruină
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să-mbătrînească. Poetul începea să aibă mirajul Extremului-Orient. Rondelurile Senei și Rondelurile de porțelan, conținând momente tipice ale Occidentului și Orientului, alcătuiesc infernul și paradisul lui Macedonski, atât de obsedat de Divina Comedie. Parisul luat ca exponent al Occidentului e "iad, urlând de răutate", e infernul dantesc, cu un Styx, Sena, pe care trec cadavre de înecați, cu o populație de apași și femei pierdute, cu o veselie factice îndărătul căreia "e groaznic orice trai", amenințat de zgomotul tunului, cu instituții șubrede
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plouă cu frunze, bolnavii isterizați răcnesc la ploaie, vitele rag, răcnesc și nebunii și înnebunesc oamenii normali, cetățenii delirează, vorbesc singuri pe drum și râd în neștire, cuprinși de un răget intern asemeni osândiților din cercul al treilea infernal care urlă în bătaia ploaiei. Ca supreme condensări ale teroarei de umid sunt de citat Lacustră, halucinație a unui diluviu ce izbește cu valuri de apă pe adormit: De-atîtea nopți aud plouând, Aud materia plângând... Sunt singur, și mă duce-un gând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Monsiro Dimpo stabiliți pe undeva prin sudul Moldovei, dar bucu- ria victoriei și aburii beției au pierit în fața frigului care l-au îndurat dormind sub cerul liber. Cum aveau și ceva glagorie în tărtăcuță nu s-au făcut de rîs urlînd la lună. L-a trimis în solie pe scumpul Cozon la sciții cei mișei din cetatea Gramio iar el va veni din urmă să cerceteze oarecare pricini și să hotărască pe loc precum un om plin de înțelepciune. Tăblița 46
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
om tînăr și deprins să învingă greutăți mari. Când și-a revenit, nu și-a dat seama că se află într-un mormânt, că deasupra lui este pământ. S-a întors cu fața-n jos. A gemut, a strigat, a urlat. Eforturile lui au fost zadarnice. N-a putut nici să spargă sicriul nici să ridice în spate pământul carel acoperea. A stat inconștient mai bine de două ore fără să mai facă eforturi. Prin pământul aruncat, răvășit, primea puțin aer
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
trupurile celor 14 cadavre și au fost zărite amestcate cu pământ și umezeală trupurile martirizate, s-a distins trupul lui Corneliu, iar Ion Zelea Codereanu ulând ca o fiară înnebunită a strigat puternic, cu glasu fioros, peste vacarmul celor care urlau ca și el „unde-i Iorga să-mi vadă fiul iubit”? Câțiva din glata care nu mai știau pe ce lume se află, au reținut cumplita întrebare și șiau adus aminte de scrisaore în care, cel ros de vitriol îi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că exista un loc anume pe pajiștile din Redcliffe unde îi plăcea să se așeze, de unde avea o vedere panoramică a bisericii și uneori privea către ea parcă adîncit în transă; la un moment dat ar fi spus aici: [T]urla de colo a fost lovită de fulger; acela e locul unde odinioară jucau piese de teatru. (apud Noel 1886: 41) Pentru Chatterton lumea sa imaginară îi era probabil la fel de reală ca lumea fizică: "Recunoașterea față de sine și față de ceilalți că
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
din vremea lui. Ethelgar, A Saxon poem / Ethelgar, un poem saxon (4 martie 1769) - "nori negri" "răzbubuind cu tunet" "pe munții morții", "nori suri", "zvîrliți de vînturi șuierînd", "sărind peste șuvoaiele ce se rostogolesc", plutind peste "pădurea cea străbună"; lupul urlînd, "groaznic ca glasul rîului Severn"; "planta morții" tămăduind "rana sabiei"; cînd "marea de suferință și necaz" copleșește sufletul, omul trebuie să privească la Domnul, și atunci va rămîne "în picioare ferm în zilele ispitei, precum semețul deal al lui Kinwulf
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
acest vis ardea în pieptul meu dorul urcușului tot mai sus, chemare cerească. Acum, împovărat de greul anilor mulți și ostenit, nu mai pot surâde revărsărilor sufletești de altădată și privesc înapoi. Decepție-o lume infamă care bate din palme, urlă și așteaptă. Forța idealului creștin s-a alterat de mult și speranțele luptei noastre gem neîmplinite. Trăim zile amare. Căldura frățească nu o mai întâlnim nici în biserică. Poruncile divine se mistuie în tăcere. Totul e fard, dosire și mașinal
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legionarofobie. Dacă cei ce ne lovesc nu se pot înălța cu fapte, atunci să-i coborâm noi pe ei, legionarii, la micimea noastră, revărsând valuri de otravă. Să nu ne autodemobilizăm de la lupta noastră, de la crezul nostru. „Dușmanul, las să urle, las să geamă și să drapene cu gheara, nouă nu ne este teamă atunci când țara ne cheamă.” „Legionarii sunt arhangheli cu spadă de foc și stau Bisericii pază și Neamului nostru noroc”, motiv de fobie pentru comuniștii dărâmători de altare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
colonie. Să fim vrednici și încrezători în puterile noastre, să nu ocolim munca și să ne rugăm Domnului. Credința și munca ne vor asigura continuitatea noastră în istorie ca neam. Să nu ne lăsăm copleșiți de șuvoaiele de nedreptăți care urlă necontenit ca valurile apelor tulburate de furtuni. Să fim români, descendenții neînduplecați ai vajnicilor noștri străbuni care au îndurat veacuri de jafuri și devastări, azi tăcute morminte, câmpii cu holde bogate și pământuri pe care nelegiuiții „administratori” de azi, prin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o evaluare corectă a problemelor reale sau Ia posibile compromisuri. Mai mult. generează certuri aprinse și-i face pe oameni să-și piardă respectul mutual ('încerc să-l conving cu argumente, dar el tot ce găsește de făcut este să urle. Nu cred că are ceva materie cenușie în cap!") și respectul față de ei înșiși ("De ce i-am spus asta? Acum chiar o să creadă că nu-mi pasă de ea Ce neghiob am fost!*1). Având în vedere că toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
murdar! Tipătescu: Ei! Nu S-alege! Pristanda: Nu s-alege! Tipătescu: Cu toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui... degeaba! Să-mi rază mie mustățile! Pristanda: Și mie! Tipătescu: Dar în sfârșit, las-o asta! Lasă-l să urle ca un câine! Pristanda: Curat ca un câine! Tipătescu: Începuseși să-mi spui istoria de aseară. (șade.) Pristanda: Cum vă spuneam coane Fănică (se apropie), aseară, ațipisem nițel după masă, precum e misia noastră, că acuma dumneavoastră știți că bietul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din partea grupului.) Farfuridi: (izbucnind) Ia scutește-mă cu mofturile d-tale! Onest d-ta? Pe de o parte "Răcnetul Carpaților", pe de altă parte chiverniseala confraților; pe de o parte opoziție la toartă, pe de altă parte teșcherea la buzunar!... Urlă târgul, domnule... Brânzovenescu: (trăgându-l de mânecă) Tache! Tache! Farfuridi: (smucindu-se) Ia lasă-mă-n pace, să mă răfuiesc odată cu domnul... Ce adică, noi nu știm, nu vedem, orbi suntem? D-ta ești candidatul prefectului... Cațavencu: (râzând) Eu sunt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nimic, nimic, nimic. Nimic n-am recunoscut... Pe dumneavoastră v-au bătut În timpul anchetelor? Era o masă uite așa, cum e asta, și Într-un colț era o sirenă, Îți aprindea două proiectoare În față, dădea drumul la sirenă să urle și Începea să te bată. Ne-o pus la curent de picam jos pe beton... În subsolul ăsta, de la vila Daniel. Da’ nu m-o ținut mult, că dimineața ne-o mutat cu o dubă la Sibiu, pe toți câți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bătut, deci că sigur ne-am văzut unul pe altul... Ei, și comandantu’ nou, Dumitrescu sau Constantinescu, ne-a adunat pe toți și a ținut primul discurs pe care l-am auzit eu În pușcărie... că altfel auzeai numai cum urlau la tine când intrau sau pe vizetă. La Gherla ați fost vreodată la izolare? Am avut o perioadă, Între 14 ianuarie și 14 august 1964, când am stat și la izolare. Nu mi-au spus de ce, dar am aflat când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
erau de cauciuc, ca să mai facă un pic de amortizare, erau de lemn și numa’ rupe. Și te punea să numeri până la 25. Dacă ai ajuns până la 15, 16 și n-ai mai putut suporta, o trebuit să strâgi, să urli. „Câte ți-am dat, mă?” „Nu mai știu.” „O luăm de la Început.” Serios vă spun. „O luăm de la Început.” Vi s-a Întâmplat să primiți bătăi din astea? Nu, fiindcă eu am fost de un principiu... Acolo o fost bine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ai lăsat galenții!”. Și-apoi le mai da câte una peste spate cu botele alea pe care ducea hârdaiele. O fost teroarea mare atunci... Bătăi extraordinare, și-n fiecare duminică era bătaie de la ora opt și până pă la 12. Urla celularul! P-un fost coleg, Victor Orha, l-o dus În pavilionul doi, și cică i-o dat 25 la fund. Și asta pentru că un gardian i-o dat ordin să mute o piatră mare și el avea un necaz
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că el a intervenit ca Securitatea să nu treacă la acțiuni de represiune În ’89... M-am dus și eu atunci aici În fața primăriei și În fața prefecturii și pă urmă m-am dus și la Securitate. Era lume multă. Strigau, urlau... La ei nici o mișcare. Vă mulțumesc. Ioan Șt. Popatc "Ioan Șt. Popa" S-a născut În 1935. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: Facultatea de Filozofie, secția ziaristică. Profesia: profesor. A fost arestat În 1959 și condamnat latrei ani. A executat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Să vie c... al conului Alecu. Și chelnerul aduce pe o farfurioară o prăjitură atât de bine imitând... miza, încât conul Alecu, deși era un om inteligent, se înșală. Furios, ia farfuria cu prăjitură, o aruncă în mijlocul cafenelei și pleacă urlând: — Sunteți niște mitocani! Am făcut rău că v-am dat nas! Etc. etc. Bucureștiul nu avea pe vremea aceea nici un club. Erau câteva case de joc și atât. Era un fel de club în casele Török216, unde se întâlneau și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai descriu explozia lui Crețeanu. Seara, vine să prânzească la Hugues. În galantar, ce să-i vadă ochii? Un miel. Pe vremea aceea un miel în luna lui ianuarie era lucru extraordinar, aproape nu se vedea. Cum îl văzu, Crețeanu urlă: — Să-mi puie o ciosvârtă la frigare numaidecât! Să fie de la rinichi. Chelnerul-șef se apropie politicos: Nu putem, coane Nicule, mielul nu este al nostru, l-a adus domnul Negro... — ...ponte! Iar Negroponte?! Toată viața o să mă persecute Negroponte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dezgust ș-amară căire Iată ce ți se dă azi! O să cazi! — O să cazi! Ieri trecea din gură-n gură Ca o tainică murmură De acorduri îngerești: — Să trăiești! — Să trăiești! Însă... un vânt din pustie C-o teribilă urgie Urlă și mugește azi: O să cazi! — O să cazi! 19 cum cântă neamțul în românia Chind la min aiș fenit, Avut bondoloni zdrimt Și ușor te me lua vânt, O ia, muter ia! O ia, fater ia! Tar cum io zlanin mungat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]