15,959 matches
-
ține de cuvânt (http://www.tion.ro). (56) O să văd dacă pot veni. (57) Vreau să văd dacă focul e stins. (58) Hoții văd dacă e cineva acasă. Selecția complementizatorului dacă după a vedea se explică prin natura semantică a verbului. În acest sens, Ocheșanu (1961: 154) subliniază ideea că interogativele indirecte apar ca subordonate ale unui verb de informare, prin care "se exprimă sau se cer informații", sau ca subordonate ale verbelor dubitandi, valori actualizate și de verbul a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
dacă focul e stins. (58) Hoții văd dacă e cineva acasă. Selecția complementizatorului dacă după a vedea se explică prin natura semantică a verbului. În acest sens, Ocheșanu (1961: 154) subliniază ideea că interogativele indirecte apar ca subordonate ale unui verb de informare, prin care "se exprimă sau se cer informații", sau ca subordonate ale verbelor dubitandi, valori actualizate și de verbul a vedea în contextele de mai sus. Solidar cu această idee, Vulpe (1980: 100) observă că, în textele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a vedea se explică prin natura semantică a verbului. În acest sens, Ocheșanu (1961: 154) subliniază ideea că interogativele indirecte apar ca subordonate ale unui verb de informare, prin care "se exprimă sau se cer informații", sau ca subordonate ale verbelor dubitandi, valori actualizate și de verbul a vedea în contextele de mai sus. Solidar cu această idee, Vulpe (1980: 100) observă că, în textele de dacoromână vorbită, prezența verbului a vedea cu sensurile "a se informa", "a afla", "a verifica
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semantică a verbului. În acest sens, Ocheșanu (1961: 154) subliniază ideea că interogativele indirecte apar ca subordonate ale unui verb de informare, prin care "se exprimă sau se cer informații", sau ca subordonate ale verbelor dubitandi, valori actualizate și de verbul a vedea în contextele de mai sus. Solidar cu această idee, Vulpe (1980: 100) observă că, în textele de dacoromână vorbită, prezența verbului a vedea cu sensurile "a se informa", "a afla", "a verifica", selectând un complement propozițional introdus prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care "se exprimă sau se cer informații", sau ca subordonate ale verbelor dubitandi, valori actualizate și de verbul a vedea în contextele de mai sus. Solidar cu această idee, Vulpe (1980: 100) observă că, în textele de dacoromână vorbită, prezența verbului a vedea cu sensurile "a se informa", "a afla", "a verifica", selectând un complement propozițional introdus prin dacă, este foarte mare. Consultarea unui corpus de română vorbită furnizează aceleași date, confirmând observația că sensul actualizat preponderent de verbul a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vorbită, prezența verbului a vedea cu sensurile "a se informa", "a afla", "a verifica", selectând un complement propozițional introdus prin dacă, este foarte mare. Consultarea unui corpus de română vorbită furnizează aceleași date, confirmând observația că sensul actualizat preponderent de verbul a vedea în structura [a vedea + GCompldacă] este "a cerceta, a analiza vizual/mental", în unele contexte verbul fiind chiar coocurent cu a analiza (62): (59) bietu emil s-a dus <J numai biet să nu fie↓ vorba aia↑> să
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
introdus prin dacă, este foarte mare. Consultarea unui corpus de română vorbită furnizează aceleași date, confirmând observația că sensul actualizat preponderent de verbul a vedea în structura [a vedea + GCompldacă] este "a cerceta, a analiza vizual/mental", în unele contexte verbul fiind chiar coocurent cu a analiza (62): (59) bietu emil s-a dus <J numai biet să nu fie↓ vorba aia↑> să vadă dacă avem alceVA (ILVRA: 44). (60) al doilea ca să văd dacă: <R ei se percep>. m: față de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
să vedem dacă rapid trăDEAză OBOseala după deplaSArea și jocul totuși greu de la# paris (IVRLA: 257) (62) B: îl analizează # vedem dacă e da bun sau nu # dacă se aprobă sau nu Structura [a vedea + GCompldacă] se blochează în prezența verbului a vedea cu trăsăturile [+Perfectiv] [+Afirmativ]: (63) *A văzut dacă era cineva acasă. vs (63') Nu a văzut dacă era cineva acasă. 4.2.3. A vedea, cu obiect direct realizat ca propoziții non-finite Verbul a vedea admite, restrâns, realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
GCompldacă] se blochează în prezența verbului a vedea cu trăsăturile [+Perfectiv] [+Afirmativ]: (63) *A văzut dacă era cineva acasă. vs (63') Nu a văzut dacă era cineva acasă. 4.2.3. A vedea, cu obiect direct realizat ca propoziții non-finite Verbul a vedea admite, restrâns, realizarea obiectului direct ca propoziție infinitivală cu marca analitică a (a-inf.). Tiparul [a vedea + a-inf.] 101 se limitează, în limba actuală, la două contexte mai frecvente, când verbul la infinitiv este a fi predicativ sau copulativ
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedea, cu obiect direct realizat ca propoziții non-finite Verbul a vedea admite, restrâns, realizarea obiectului direct ca propoziție infinitivală cu marca analitică a (a-inf.). Tiparul [a vedea + a-inf.] 101 se limitează, în limba actuală, la două contexte mai frecvente, când verbul la infinitiv este a fi predicativ sau copulativ (ori sinonime ale acestuia) sau a avea (ori perifraze care conțin verbul a avea)102. Foarte frecvent, subiectul infinitivului, diferit de cel al verbului din matrice, este așezat în poziție postverbală (64-65
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
marca analitică a (a-inf.). Tiparul [a vedea + a-inf.] 101 se limitează, în limba actuală, la două contexte mai frecvente, când verbul la infinitiv este a fi predicativ sau copulativ (ori sinonime ale acestuia) sau a avea (ori perifraze care conțin verbul a avea)102. Foarte frecvent, subiectul infinitivului, diferit de cel al verbului din matrice, este așezat în poziție postverbală (64-65); alteori este avansat în poziția inițială a enunțului, trecând peste nodul verbal regent (66). În toate contextele de acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
limba actuală, la două contexte mai frecvente, când verbul la infinitiv este a fi predicativ sau copulativ (ori sinonime ale acestuia) sau a avea (ori perifraze care conțin verbul a avea)102. Foarte frecvent, subiectul infinitivului, diferit de cel al verbului din matrice, este așezat în poziție postverbală (64-65); alteori este avansat în poziția inițială a enunțului, trecând peste nodul verbal regent (66). În toate contextele de acest tip, verbul a vedea nu mai are valoare perceptuală, glisând către domeniul cognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a avea)102. Foarte frecvent, subiectul infinitivului, diferit de cel al verbului din matrice, este așezat în poziție postverbală (64-65); alteori este avansat în poziția inițială a enunțului, trecând peste nodul verbal regent (66). În toate contextele de acest tip, verbul a vedea nu mai are valoare perceptuală, glisând către domeniul cognitiv - a vedea "a considera": (64) Sunt abia pe la jumătatea cărții, însă nu văd [PInf a fi [ceva imoral]s în ea]. (65) Eu unul nu văd [PInf a fi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fcsteaua.ro) În aceste tipare, infinitivul este concurat de conjunctiv, folosit mult mai frecvent în toate registrele limbii: (64') Sunt abia pe la jumătatea cărții, însă nu văd [să fie [ceva imoral]s în ea]. Actualizarea configurației este posibilă doar dacă verbul din matrice are trăsătura semantică [+Negativ]. Structuri ca cea de mai jos, cu verb la formă afirmativă, nu sunt reperate în română: (67) *Văd a fi o soluție la această problemă. Verbul a vedea admite realizarea obiectului direct ca propoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în toate registrele limbii: (64') Sunt abia pe la jumătatea cărții, însă nu văd [să fie [ceva imoral]s în ea]. Actualizarea configurației este posibilă doar dacă verbul din matrice are trăsătura semantică [+Negativ]. Structuri ca cea de mai jos, cu verb la formă afirmativă, nu sunt reperate în română: (67) *Văd a fi o soluție la această problemă. Verbul a vedea admite realizarea obiectului direct ca propoziție gerunzială 103, exprimând percepția directă a unui eveniment în desfășurare: (68) Văd [căzând frunzele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în ea]. Actualizarea configurației este posibilă doar dacă verbul din matrice are trăsătura semantică [+Negativ]. Structuri ca cea de mai jos, cu verb la formă afirmativă, nu sunt reperate în română: (67) *Văd a fi o soluție la această problemă. Verbul a vedea admite realizarea obiectului direct ca propoziție gerunzială 103, exprimând percepția directă a unui eveniment în desfășurare: (68) Văd [căzând frunzele]OD. 4.2.4. A auzi, cu obiect direct realizat printr-un GN Spre deosebire de verbul a vedea, verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
la această problemă. Verbul a vedea admite realizarea obiectului direct ca propoziție gerunzială 103, exprimând percepția directă a unui eveniment în desfășurare: (68) Văd [căzând frunzele]OD. 4.2.4. A auzi, cu obiect direct realizat printr-un GN Spre deosebire de verbul a vedea, verbul prototipic percepției auditive, a auzi, impune mai multe constrângeri selecționale asupra complinirilor sale nominale: complementele verbului de percepție auditivă a auzi se pot realiza doar prin nume din clasa semantică "sunet" ca în exemplele (69)-(71), sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Verbul a vedea admite realizarea obiectului direct ca propoziție gerunzială 103, exprimând percepția directă a unui eveniment în desfășurare: (68) Văd [căzând frunzele]OD. 4.2.4. A auzi, cu obiect direct realizat printr-un GN Spre deosebire de verbul a vedea, verbul prototipic percepției auditive, a auzi, impune mai multe constrângeri selecționale asupra complinirilor sale nominale: complementele verbului de percepție auditivă a auzi se pot realiza doar prin nume din clasa semantică "sunet" ca în exemplele (69)-(71), sau prin nume cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
eveniment în desfășurare: (68) Văd [căzând frunzele]OD. 4.2.4. A auzi, cu obiect direct realizat printr-un GN Spre deosebire de verbul a vedea, verbul prototipic percepției auditive, a auzi, impune mai multe constrângeri selecționale asupra complinirilor sale nominale: complementele verbului de percepție auditivă a auzi se pot realiza doar prin nume din clasa semantică "sunet" ca în exemplele (69)-(71), sau prin nume cu referință concretă, ca în exemplul (72), în care proprietățile [+Sonor]/[+Emisie de sunete] se exprimă prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nesimțitului, în CLRA) (72) Aud clopotele./ Aud vioara./ O aud pe Ioana (" Se aud clopotele bătând"; Se aude sunetul/muzica produs(ă) de vioară"; Se aude Ioana vorbind") 4.2.5. A auzi, cu obiect direct realizat propozițional prin GCompl Verbul a auzi poate primi, asemenea verbului a vedea, complemente propoziționale construite cu complementizatorii că, să, dacă. Fiecare tip de construcție se poate actualiza în prezența unor constrângeri aspectuale sau de polaritate [+Negativ]/[+Afirmativ] care acționează asupra verbului de percepție din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Aud vioara./ O aud pe Ioana (" Se aud clopotele bătând"; Se aude sunetul/muzica produs(ă) de vioară"; Se aude Ioana vorbind") 4.2.5. A auzi, cu obiect direct realizat propozițional prin GCompl Verbul a auzi poate primi, asemenea verbului a vedea, complemente propoziționale construite cu complementizatorii că, să, dacă. Fiecare tip de construcție se poate actualiza în prezența unor constrângeri aspectuale sau de polaritate [+Negativ]/[+Afirmativ] care acționează asupra verbului de percepție din matrice. 4.2.5.1. Tiparul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
propozițional prin GCompl Verbul a auzi poate primi, asemenea verbului a vedea, complemente propoziționale construite cu complementizatorii că, să, dacă. Fiecare tip de construcție se poate actualiza în prezența unor constrângeri aspectuale sau de polaritate [+Negativ]/[+Afirmativ] care acționează asupra verbului de percepție din matrice. 4.2.5.1. Tiparul [a auzi +Gcomplcă] Verbul a auzi poate primi drept complinire o subordonată introdusă prin complementizatorul că. Percepțiile exprimate în astfel de structuri cu verbul a auzi în matrice sunt percepții directe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
propoziționale construite cu complementizatorii că, să, dacă. Fiecare tip de construcție se poate actualiza în prezența unor constrângeri aspectuale sau de polaritate [+Negativ]/[+Afirmativ] care acționează asupra verbului de percepție din matrice. 4.2.5.1. Tiparul [a auzi +Gcomplcă] Verbul a auzi poate primi drept complinire o subordonată introdusă prin complementizatorul că. Percepțiile exprimate în astfel de structuri cu verbul a auzi în matrice sunt percepții directe, ca în contextul (73), sau mediate 104, ca în exemplele (74)-(75), în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de polaritate [+Negativ]/[+Afirmativ] care acționează asupra verbului de percepție din matrice. 4.2.5.1. Tiparul [a auzi +Gcomplcă] Verbul a auzi poate primi drept complinire o subordonată introdusă prin complementizatorul că. Percepțiile exprimate în astfel de structuri cu verbul a auzi în matrice sunt percepții directe, ca în contextul (73), sau mediate 104, ca în exemplele (74)-(75), în care se redă indirect un mesaj verbal, o informație preluată ("aud spunându-se/vorbindu-se"): (73) Aud [că bate la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
actorii "Naționalului"]. Am fi curioși să te auzim și noi! (Băjenaru, Cișmigiu&Comp., în CLRA) (75) Domnu' Simion, am auzit [că dumneata faci minuni, e adevărat]? (Cimpoeșu, Simion liftnicul, în CLRA) În contextele în care se exprimă percepții mediate, preluate, verbul a auzi nu mai desemnează percepția auditivă, ci un act de cunoaștere - a auzi "a afla". 4.2.5.2. Tiparul [a auzi + Gcomplsă] Tiparul este condiționat de apariția în matrice a verbului cu trăsătura [+Perfectiv] la formă negativă, o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]