6,708 matches
-
rare. Încadratura (sau facerea cadrului) suferă uneori în selectarea și delimitarea în spațiu a zonei corespunzătoare a imaginii din film (în tabloul „Țintuirea drapelelor” toată acțiunea se desfășoară în partea stângă a imaginii), dar are și elemente inspirate (la trecerea Vidului, confruntarea de pe pod ce a fost surprinsă în partea superioară a imaginii, se reflectă artistic în apă). Mișcările tactice ale trupelor conferă planului secund o mobilitate permanentă, rezultând frumoase compoziții de diagonală. Schițe de distribuție fuseseră alcătuite încă de la începutul
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
4). Piroliza substanțelor organice este una dintre cele mai importante căi de obținere a arenelor având drept materie primă lemnul dar mai mult cărbunele. Distilarea uscată a cărbunilor cuprinde procese complexe care au loc la temperaturi de 500-1200 °C, la vid, obținându-se următoarele fracțiuni: După temperatura la care are loc acest proces de piroliză se pot deosebi: În urma diferitelor procese rezultă un ulei de absorbție saturat cu hidrocarburi; acesta este încălzit la 135-140 °C iar apoi distilat cu abur supraîncălzit
Hidrocarbură aromatică () [Corola-website/Science/302478_a_303807]
-
contacte metalice la regiunile "p" și "n" și introdusă într-o capsulă din sticlă, metal, ceramică sau plastic. Regiunea " p" a joncțiunii constituie anodul diodei, iar joncțiunea "n" , catodul. Dioda semiconductoare se caracterizează prin conductivitate unidirecțională, ca și dioda cu vid: Principalele caracteristici ale diodelor, trecute în cataloage, sunt următoarele: VRRM - tensiunea inversă repetitivă maximă, este tensiunea maximă inversă la care poate rezista dioda, atunci când această tensiune este atinsă în mod repetat. Ideal, această valoare ar fi infinită. VR sau VDC
Diodă semiconductoare () [Corola-website/Science/302486_a_303815]
-
sisteme electrice industriale de comandă, control, măsură și la centralele electrice. Practic vorbind în viața modernă electronica este omniprezentă. Istoria electronicii pornește de la descoperirea lui Edison în 1883, care a observat că în anumite condiții curentul electric ar trece prin vid. A experimentat acest lucru folosind o lampă electrică vidată (bec) în care a introdus un electrod de metal (o placă metalică). Dacă electrodul devenea electric pozitiv față de filamentul lămpii, apărea un curent electric ce străbătea spațiul vid dintre filament și
Electronică () [Corola-website/Science/299461_a_300790]
-
ar trece prin vid. A experimentat acest lucru folosind o lampă electrică vidată (bec) în care a introdus un electrod de metal (o placă metalică). Dacă electrodul devenea electric pozitiv față de filamentul lămpii, apărea un curent electric ce străbătea spațiul vid dintre filament și electrod. Această eliberare a electronilor dintr-un material sub acțiunea căldurii se numește "emisie termoelectrică". În condiții de vid, electronii eliberați de filamentul încăzit și care nu pot fi captați de mediu formează un "nor" numit "sarcină
Electronică () [Corola-website/Science/299461_a_300790]
-
o placă metalică). Dacă electrodul devenea electric pozitiv față de filamentul lămpii, apărea un curent electric ce străbătea spațiul vid dintre filament și electrod. Această eliberare a electronilor dintr-un material sub acțiunea căldurii se numește "emisie termoelectrică". În condiții de vid, electronii eliberați de filamentul încăzit și care nu pot fi captați de mediu formează un "nor" numit "sarcină spațială". Aceast "nor" trebuie să fie cât mai dens; în acest scop se folosesc metale bogate în electroni liberi cum ar fi
Electronică () [Corola-website/Science/299461_a_300790]
-
ca un 6-tuplu M = (Q,Γ,s,b,F,δ), unde De notat că o mașină Turing cu k benzi nu este mai puternică decât o mașină Turing standard. Următoarea mașină Turing are un alfabet {'0', '1'}, cu 0 simbol vid. Ea așteaptă o serie de '1' pe bandă, cu capul inițial pe cel mai din stânga 1, și dublează simbolurile 1 punând un 0 între ele, de exemplu "111" devine "1110111". Mulțimea de stări este {s1, s2, s3, s4, s5} și
Mașină Turing () [Corola-website/Science/299502_a_300831]
-
a obedienței. În 1257, un descendent al lui Filip de Suabia, regele spaniol Alfonso X de Castilia, a fost ales împărat. Nu a putut obține recunoașterea, la fel ca și rivalul sau englez la tron, Richard, conte de Cornwall. În vidul de putere creat , clerul local și prinții au putut să își extindă influența. Un grup de prinți-Kurfursten, s-a ridicat treptat și a cerut privilegiul de a alege regele. După moartea lui Richard de Cornwall , la 1 octombrie 1273 a
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
în reactoare nucleare. Cesiul a fost descoperit de către doi chimiști germani, Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff în anul 1860 cu ajutorul liniei sale spectroscopice. Prima utilizare pe scară redusă a elementului a fost cea de "reducător" (sau "getter") în tuburi cu vid și în celule fotoelectrice. În 1967, perioada specifică de tranziție între cele două niveluri hiperfine ale stării fundamentale ale izotopului cesiu-133 a fost ales de către Sistemul internațional de unități la baza definirii etalonului pentru secunda. Încă de atunci, cesiul a
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
de vedere istoric, cele mai importante utilizări ale cesiului au fost în cercetarea științifică și în dezvoltare, mai ales în domeniul chimic. Câteva aplicații ale cesiului existau încă din anii 1920, când a început să fie folosit în tuburi cu vid, unde a avut două funcții: ca epurator (înlătura excesul de oxigen de după fabricare) și ca strat deasupra catodului de încălzire, pentru a crește conductivitatea electrică a acestuia. Cesiul nu a fost recunoscut ca un metal cu utilizări industriale înainte de anii
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
poate fi transportat, ca și sodiul, decât în hidrocarburi saturate uscate, ca de exemplu în uleiuri minerale. Mai poate fi păstrat și în atmosferele de gaze inerte, ca cea de argon, sau în fiole din sticlă de borsilicat sigilate cu vid. Când este păstrat în cantități mai mari de 100 grame, cesiul este sigilat în containere din oțel inoxidabil. Caracteristicile chimice ale cesiului sunt similare cu cele ale metalelor alcaline, dar mai degrabă, acestea se asemănă cu cele ale rubidiului, elementul
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
peroxid de cesiu (CsO). În afară de superoxidul și trioxidul de cesiu (CsO), au fost studiați și alți suboxizi viu culorați. Printre aceștia se numără CsO, CsO, CsO și CsO (negru-verzui ), CsO, CsO, precum și CsO. Cel din urmă poate fi încălzit sub vid pentru a genera CsO. Sunt cunoscuți, de asemenea, și compuși ai cesiului cu sulful, seleniul și telurul, dar sunt foarte puțin studiați și nu există date referitoare la aceștia. În total, se cunosc 39 de izotopi de cesiu ce oscilează
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
cu apă sau cu amoniac diluat () produce o soluție de clorură de cesiu. Această soluție poate fi evaporată pentru a se obține clorura de cesiu. Cesiul ar putea fi produs direct prin reducerea minereurilor cu potasiu, sodiu sau calciu în vid, dar această metodă nu este folosită. Majoritatea cesiului aflat în minereuri (sub formă de săruri) este convertit direct în fromatul de cesiu (HCOOCs), ce are anumite aplicații în uleiurile pentru forări. Pentru a suplimenta dezvoltarea pe piață, compania Cabot Corporation
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
izolat prin electroliza cianurii de cesiu (CsCN) în topitură. Cesiul foarte pur mai poate fi obținut prin descompunerea termic la 390 °C a nitrurii de cesiu , ce se produce prin reacția dintre sulfat de cesiu și nitrură de bariu. În vid, dicromatul de cesiu poate reacționa cu zirconiul formând cesiu metalic pur fără alți produși gazoși. Prețul cesiului de puritate 99,8% în 2009 era de aproximativ 10 dolari pe gram, însă, prețurile compușilor de cesiu sunt vizibil mai ieftine. Cea
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
USD per baril). Formații alcalini nu sunt periculoși și nu dăunează produsului finit, astfel metalele nu sunt supuse coroziunii. Generatoarele termoionice cu vapori de cesiu sunt generatoare cu putere slabă ce convertesc energia termică în energie electrică. În tuburile cu vid cu doi electrozi (ce au rolul de convertor), cesiul neutralizează spațiul de încărcare ce se adună în jurul catodului, iar în aceste fel se îmbunătățește fluxul de curent electric. Cesiul mai este important și pentru proprietățile sale foto-emisive, prin care energia
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
acestora. Vaporii de cesiu sunt larg utilizați în magnetometre. Elementul mai este folosit și ca standard intern în spectrofotometrie. Ca și toate metalele alcaline, cesiul are o oarecare afinitate pentru oxigen și este utilizat ca "getter" (reproducător) în tuburile cu vid. Printre alte utilizări ale metalului mai trebuie menționate aplicațiile în laserele de mare energie, în lămpile fluorescente și în redresoarele cu vapori. Datorită densității lor foarte ridicate, soluțiile de clorură de cesiu (CsCl), sulfat de cesiu () și acid trifluoroacetic () sunt
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
forță observabilă. Aristotel era conștient de această problemă și a propus ideea că aerul dislocat din calea proiectilului dădea forța necesară continuării mișcării acestuia. Această explicație implică faptul că aerul este necesar pentru deplasarea proiectilelor și că, de exemplu, în vid, niciun proiectil nu se mai mișcă după ce a fost propulsat inițial. Altă problemă cu această explicație este și că aerul opune rezistență mișcării proiectilelor. Aceste neajunsuri nu au fost complet explicate și corectate până în secolul al XVII-lea, la Galileo
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
adesea sub formă de vector radial formula 73 centrat într-un potențial cu simetrie sferică. Astfel de exemple sunt: Pentru gravitație: unde formula 90 este constanta gravitațională, iar formula 91 este masa obiectului "n". Pentru forțele electrostatice: unde formula 93 este permitivitatea electrică a vidului, iar formula 94 este sarcina electrică a obiectului "n". Pentru forțele elastice: unde formula 66 este constanta elastică a resortului. În anumite contexte fizice, forțele nu pot fi modelate ca fiind datorate gradientului unui potențial. Aceasta se datorează adesea considerațiilor macrofizice în
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
alte reguli ortografice. Definirea amperului se face prin două moduri: electromagnetic (electrodinamic) și electrolitic. ul este intensitatea unui curent electric constant care, menținut în două conductoare paralele și rectilinii de lungime infinită, de secțiune transversala circulară neglijabila și plasate în vid la distanță de un metru unul de celălalt, produce între aceste conductoare o forță egală cu 2×10 newton pe fiecare metru de lungime. Amperul electrolitic este definit pe baza legii electrolizei. Amperul internațional a fost definit în funcție de efectele electrolitice
Amper () [Corola-website/Science/303521_a_304850]
-
scopurilor acestei directive, se înțelege prin: a) "cărnuri": toate părțile proprii consumului uman, de la animalele domestice din speciile bovine (inclusiv speciile Bubalis bubalis și Bison bison), porcine, ovine, caprine precum și solipede domestice; b) "cărnuri proaspete": cărnuri, inclusiv cărnurile condiționate sub vid sau în atmosferă controlată, care nu au fost supuse nici unei prelucrări, alta decât prin frig, făcută în scopul asigurării conservării; c) "cărnuri separate mecanic": cărnuri separate mecanic de oasele cu carne, cu excepția oaselor capului, extremităților membrelor sub articulațiile carpiene și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85162_a_85949]
-
ideea să acționeze frânele cu aer comprimat generat de compresoare și pompe acționate cu abur și care de obicei sunt montate în partea laterală a cazanului sau în fața camerei de fum. Alternativa frânelor cu aer era reprezentată de frâna cu vid, în care este folosită o mașină cu abur pentru a crea vid și a elibera frânele. O altă pompă de vid e folosită pentru a menține vidul în sistem în ciuda unor posibile scăpări din sistem. Locomotivele cu abur sunt aproape
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
acționate cu abur și care de obicei sunt montate în partea laterală a cazanului sau în fața camerei de fum. Alternativa frânelor cu aer era reprezentată de frâna cu vid, în care este folosită o mașină cu abur pentru a crea vid și a elibera frânele. O altă pompă de vid e folosită pentru a menține vidul în sistem în ciuda unor posibile scăpări din sistem. Locomotivele cu abur sunt aproape întotdeauna prevăzute cu cutii de nisip. Din aceste cutii nisipul este trimis
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
în partea laterală a cazanului sau în fața camerei de fum. Alternativa frânelor cu aer era reprezentată de frâna cu vid, în care este folosită o mașină cu abur pentru a crea vid și a elibera frânele. O altă pompă de vid e folosită pentru a menține vidul în sistem în ciuda unor posibile scăpări din sistem. Locomotivele cu abur sunt aproape întotdeauna prevăzute cu cutii de nisip. Din aceste cutii nisipul este trimis pe șine pentru a îmbunătății aderența și a face
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
în fața camerei de fum. Alternativa frânelor cu aer era reprezentată de frâna cu vid, în care este folosită o mașină cu abur pentru a crea vid și a elibera frânele. O altă pompă de vid e folosită pentru a menține vidul în sistem în ciuda unor posibile scăpări din sistem. Locomotivele cu abur sunt aproape întotdeauna prevăzute cu cutii de nisip. Din aceste cutii nisipul este trimis pe șine pentru a îmbunătății aderența și a face posibilă frânarea la timp în prezența
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
elemente fluorescente sau fosforescente. Aceste elemente sunt montate pe un suport metalizat care este acoperit cu substanțe fluorescente ori cu săruri fosforescente ce produc lumină când sunt bombardate cu electroni ex 8540 89 00 92 Tub de afișaj fluorescent cu vid 0 ex 8540 91 00 31 Tun electronic, pentru utilizare în fabricarea tuburilor catodice color de la 0 subpoziția 8540 40 00, cu o măsură a diagonalei ecranului de 34 cm sau mai mare, dar fără să depășească 39 cm (a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]