6,731 matches
-
purificare și esențializare, subliniind evoluția de la aglomerarea barocă a primelor încercări, la dicția severă a versiunilor din urmă. În fine, există și narațiuni ale conflictului, care pun în scenă înfruntarea poetului cu normele reci ale versului, drumul torturant de la forma vidă la sens. Intrând în intimitatea unui cabinet de scriitor, ne-am obișnuit să vedem travaliul artistic greu, forma muncită, chinul. Antonio Patraș face, dimpotrivă, arheologia unei voluptăți. Traseul la care ne obligă deși articulat cronologic în ordinea scrierilor lui Lovinescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ca și arhitecți sau cercetători într-un domeniu științific. Și totuși nu există legături între activitatea de creație și starea sufletească. Maladiile psihice severe sunt însă incompatibile cu creația poetică. Ele pot determina tulburări de vorbire, de inspirație, cuvântul este vidat de conținut, metaforele se concretizează, expresiile se aplatizează. Nimic nu e romantic sau creativ în schizofrenie ori epilepsie. Subtilele armonii ale minții cedează tulburărilor șocante, distorsiunilor, lipsei de coeziune a versurilor. Ceea ce este interesant este faptul că multe poeme reflectă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
real și ireal, dintre timpul real și timpul mitic. Identitatea dintre viață și vis este o temă foarte circulată în cultura universală. Dramaturgul spaniol Pedro Calderon de la Barca își intinula una din operele sale, explicând viziunea de la bun început, La vida es sueño (Viața este vis). Visul a fost mereu confundat cu starea de adormire și interpretat ca opus stării de trezire. Omul are , pe calea visului, revelații, intuiții, descoperiri surprinzătoare. Visul este, neîndoielnic, un veritabil drum de cunoaștere. Se stinge
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
față de obiectul estetic e guvernat de alte idei, atenției particulare cu care privim obiectele estetice i se atribuie noi valori și i se pun la dispoziție noi instrumente. Admirarea omului sau a textului, sacralizarea sau monumentalizarea, aprecierea analitică sau extazierea vidă, sunt gesturi istorice, maniere colective prin care societatea legitimează angajarea într-un raport privilegiat de atenție. Close-reading-urile structuraliste presupun un alt stil al atenției față de, să zicem, focalizarea pe detalii din notele lui Ibrăileanu pe poemele eminesciene; după cum spațiul excesiv
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
citat, Présence des œuvres perdues (cele două capitole despre "fals": "Le faux: variations sur l'identité" și "Le faux: variations sur le temps"). 14 Se pot evoca aici numeroase contexte dintr-un text al lui Alecsandri: "Poeziile poporale sunt, precum videm, comori neprețuite... geniul poporului român, fie din orice provinție, este pretutindene bogat de poetice comori... a descoperi la lumină comorile de dulce poezie ce stau ascunse în sânul poporului român... Oricare român o va ceti în gazeta ta va avea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Minuit, Paris, 1972. Éperons. Les styles de Nietzsche, Flammarion, Paris, 1978. Droit, R.-P., Le culte du Néant, Le Seuil, Paris, 1987. Duque, F., Filosofía de la técnica de la naturaleza, Tecnos, Madrid, 1986. El mundo por de dentro. Ontotecnología de la vida cotidiana, Ediciones del Serbal, Barcelona, 1995. Il fiore nero. Satanismo e paganesimo alla fine della modernità, Lanfranchi, Milano, 1995. Faber, R., Roma Aeterna. Zur Kritik der "Konservativen Revolution", Königshausen und Neumann, Würzburg, 1981. Der Prometheus-Komplex. Zur Kritik der Politotheologie Eric
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Plata, 1971; Omagiu profesorului D. Găzdaru. Miscellanea din studiile sale inedite sau rare. I. Studii istorico-filologice, Freiburg im Breisgau, 1974. Repere bibliografice: Nydia G. B. de Fernández Pereiro, Dimitrie Gazdaru. Portraits, „Orbis” (Louvain), 1962, 1; Nydia G.B. de Fernández Pereiro, Vida y obra de un maestro: Dimitrio Gazdaru y bibliografia de sus publicaciones, Buenos Aires, 1972; Românii, 155-156; Dicț. scriit. rom., II, 339-344; Fănuș Băileșteanu, Personalități culturale românești din străinătate, București, 1999, 80-81; Manolescu, Enciclopedia, 328-329. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
morală, o deprimare sufletească apăsătoare ce imobilizează persoana. Tot aici sunt incluse grija, ca formă de neliniște, de frământare sufletească și morală, precum și plictiseala, care este o formă activă de tristețe, o existență inertă, goală, lipsită de sens, o conștiință vidă care caută ceva, fără să știe Însă precis ce vrea. dă Deprecierea, reprezentând forma care se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum decepția se opune, În același sens, mândriei. Deprecierea este generată de neîncrederea În sine, de sentimentul propriei
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o au alte elemente. O mulțime determinată în primul mod se zice că este dată sintetic, iar o mulțime determinată în al doilea mod , se zice că este dată analitic. Admitem o mulțime care nu are niciun element, numită mulțimea vidă, și se noteaza Ø. Exemple de mulțime vidă: • mulțimea frunzelor dintr-un copac, iarna • mulțimea fulgilor de zapada, vara. Relația de mulțime nu se va preda cu sensul de mult, deoarece o mulțime poate avea și un singur element. Mulțimile
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
primul mod se zice că este dată sintetic, iar o mulțime determinată în al doilea mod , se zice că este dată analitic. Admitem o mulțime care nu are niciun element, numită mulțimea vidă, și se noteaza Ø. Exemple de mulțime vidă: • mulțimea frunzelor dintr-un copac, iarna • mulțimea fulgilor de zapada, vara. Relația de mulțime nu se va preda cu sensul de mult, deoarece o mulțime poate avea și un singur element. Mulțimile de elemente se notează prin litere si alte
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
Venn Euler, intersecția mulțimilor A și B din exemplul dat, se face ca în figura de mai jos, unde porțiunea inchisă la culoare reprezintă intersecția celor două mulțimi: Dacă două mulțimi nu au niciun element comun, intersecția lor este mulțimea vidă și aceste mulțimi se numesc mulțimi disjuncte. Proprietățile intersecției: 1. Comutativitatea. Demonstrație: Deoarece intersecția a două mulțimi A și B este mulțimea elementelor ce aparțin lui A și B, ea nu depinde de ordinea în care sunt scrise aceste mulțimi
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
piesele mici în cercul verde” sau „Așezați toate triunghiurile în cercul roșu și toate discurile în cercul verde”. Astfel, în primul caz, toate piesele roșii vor ocupa un sector, toate piesele galbene un sector, piesele albastre alt sector, intersecția rămânând vidă, întrucât nu există piesă care să fie simultan roșie sau galbenă. 2.5. CONCEPTUL DE NUMĂR NATURAL 2.5.1.Corespondența biunivocă Noțiunea fundamentală cu care operează copiii în grădiniță o constituie noțiunea de număr natural. Introducerea acestei noțiuni se
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
lui Ioan Petru Culianu sau Noi, particula și lumea a lui Basarab Nicolescu la foarte recentul Mic tratat despre nimic al lui John Barrow. Cum arăta New Scientist, de la zeroul matematicienilor la spațiul gol al filosofilor, de la Shakespeare la mulțimea vidă, de la eter la vidul cuantic, de la existență și neant la creatio ex nihilo, există mult zgomot pentru ni-micul din esența lucrurilor. Complexitatea e una dintre caracteristicile lumii, evidențiată de la teoria universului multidimensional a lui Giordano Bruno la prin-cipiul incertitudinii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lui 2 și este identificat cu posibilitatea diviziunii la 2 (odată cu apariția fracțiilor și unitatea divizibilă la 2): 2, 1, 1/2, 1/4... Poseidonius afirmă că imparul deține două părți egale și are un termen median, parul o chora vidă fără stăpân și număr făcând astfel manifest caracterul deficient și incomplet al parului. Decada 7 este numărul perfect (; decas qui est perfectissimus numerus I, 6, 76), ea conține aceeași cantitate de numere pare și impare (1, 2, 4, 8, 1
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Gourmont s-ar fi numărat printre cititorii sau admiratorii lui, nici macar printre prietenii săi"8. Chiar dacă în perioada să pariziana scriitorul publică o nouă ediție a volumului Prosas profanas și redactează una dintre cărțile sale cele mai importante, Cantos de vida y esperanzas, nu i se publică nici un volum de poezii în franceză, ci din când în când un poem care nu trezește nici interes, nici comentarii din partea criticii. "Niciodată nu m-am simțit decât un străin printre oamenii aceștia", spune
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ne oprească din drum, pentru că "e un obstacol în calea absolutului"15. 1. CUNOAȘTEREA LUI DUMNEZEU "El hombre que pide a los dioses la muerte es un loco; no hay en la muerte nada tan bueno como la miseria de la vida." (Ernesto Sábato, Antes del fin)16 În Sfințenia și schimonoselile absolutului, Cioran se declară pesimist în ceea ce privește atingerea absolutului prin iubire, de femeie sau de Dumnezeu. Iubirea omenească ori divină nivelează ființele: a iubi o femeie sau a-l iubi pe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
junio 1979, pp. 39-48. El tango, Indice de Artes y Letras, Madrid, XV, n. 154-155-156, oct-nov. 1961, p. 143. Espana en los diarios de mi vejez, El Cultural, Madrid, 9.09.2004, pp..6-11. El más alto honor de mi vida (discursul de la primirea premiului Cervantes de Literatură în 1985), Cuadernos Hispanoamericanos, Madrid, n. 420, junio 1985, pp. 5-8. Los dos Borges, Indice de Artes y Letras, Madrid, XV, n. 150-151, junio-julio 1961, pp. 6-7. Los fantasmas de Flaubert, Lyra, Buenos Aires
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ou le dernier homme, Librairie José Corti, Leș Essais, Paris, 1990. KLUBACK W., FINKENTHAL M., Ispitele lui Emil Cioran, Univers, București, 1999, traducere și note de Adina Arvatu, C.D. Ionescu și Mihnea Moise . LIICEANU G., E.M. Cioran. Itinerarios de una vida. Los continentes del insomnio y Entrevista con E.M. Cioran, traducere în spaniolă de Eva Calatrava, Ed. Alfons el Magnanim, Barcelona, 1995. LIICEANU G., Itinerariile unei vieți. Apocalipsa după Cioran, Humanitas, București, 1995. LIICEANU G., Cioran sau filosofia că antifilosofie, în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
1965. DURÂND, G., Leș Structures anthropologiques de l'imaginaire, Paris, Dunod (1re edition) Paris, P.U.F. DURÂND, G., Le retour des dieux, articol apărut în revistă "Nouvelles clés", nr. 58, Spécial anniversaire, în secțiunea Entretiens. GREEN A., Narcisismo de vida, narcisismo de muerte, Ed. Amorrortu, Buenos Aires, 1986, traducere din engleză de Fernando Amarillo Sánchez. GRUZINSKI, S., Entre dos mundos: fronteras culturales y agentes mediadores, Instituto Nacional de Antropología e Historia, Mexico, 1994 HESS, R., Le tango. Que sais-je?, Presses Universitaires
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
en el Franquismo. América Latină: Giro Óptico, Puebla, México, Sec. Cultură, 2006. SĂLAȘ, H., Le tango, traduit de l'espagnol par Annie Morvan, preface d'Ernesto Sábato, Ed. Actes Sud, Arles, France, 1989. UNAMUNO, M. DE, Del sentimiento trágico de la vida, prólogo de Fernando Savater, Alianza Editorial, Madrid, 2007. VARGAS LLOSA, M., Articol intitulat Saludo al Margen din revista "Margen", Paris, nr. 1, 1966. VINAS, D., La mirada a Europa: del viaje colonial al viaje estético, în Literatura argentina y realidad
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Sábato, Antes del fin, p. 186. 8 Emil Cioran, Mon pays, pp. 19-20. 9 Ibid., p.19. 10 Silvia Garza și María Roșa Rojo, Charla con Ernesto Sábato, articol apărut în revistă "Epigramas argentinos", Buenos Aires, martie 1999. 11Ernesto Sábato, La vida se hace en borrador, articol publicat în revista "La Nación", Buenos Aires, 2.06.1998. 12 Ernesto Sábato, Antes del fin, p. 74. 13 Titlul ciclului de convorbiri cu Carlos Cătănia, reunite sub titlul Ernesto Sábato, entre la letra y la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
no sé lo que decía, que me he divertido mucho, y, en acordándome de mí, se me quiebran las alas pară decir cosa buena". 15 Idem. 16 Santa Teresa, ibid., p. 6: "Vivo sin vivir en mí / Y tan altă vida espero / Que muero porque no muero". 17 Emil Cioran, Convorbiri cu Cioran, p. 196. 18 Emil Cioran, Convorbiri cu Cioran, p. 197. 19 Norbert Dodille et Gabriel Liiceanu, Lectures de Cioran, Éditions L'Harmattan, 1997, p. 67. 20 Simona Modreanu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Ibid., p. 303. 47 Convorbiri cu Cioran, p. 159. 48 Obras y papeles de Soren Kierkegaard, Estudios estéticos ÎI, De la tragedia y otros ensayos, traducere de Demetrio G.Rivera, Ed.Guadarrama, Madrid, 1969, p. 254. 49 Henri Bergson, Memoria y vida: textos escogidos por Gilles Deleuze, Alianza Editorial, Madrid, 2004, p. 245. 50 Gina-Elena Afrăsinei, Cioran și exilul metafizic (eseu) http://agonia.ro/ index.php/ essay/ 218102/index.html. 51 Richard Reschika, Introducere în opera lui Emil Cioran, p. 41. 52
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Condiția umană, traducere și prefață de Irina Eliade, Rao, 2003, p. 17. 60 Emil Cioran, Caiete I, Humanitas, București, 1999, pp. 149-150. 61 Emil Cioran, Revelațiile durerii, Echinox, Cluj, 1990, p. 144. 62 Miguel de Unamuno, Del sentimiento trágico de la vida, Alianza Editorial, Madrid, 2007, p. 255. 63 Ibid., p. 187. 64 Emil Cioran, Caiete ÎI, p. 344. 1 Pascal Quignard, Sexul și spaimă, Univers, București, 2000, p. 128. 2 Emil Cioran, Caiete ÎI, p. 270. 3 Arthur Schopenhauer, Aforismos sobre
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Cătănia, Ernesto Sábato, páginas seleccionadas por el autor, p. 18. 109 Isabel Allende. 110 Idem. 111 A. Raskovsky, El psiquismo fetal, Ed.Paidós, Buenos Aires, 1960. 112 Ernesto Sábato, El escritor y sus fantasmas, p. 18. 113 A. Green, Narcisismo de vida, narcisismo de muerte, Ed. Amorrortu, Buenos Aires, 1986, p. 219. 114 Carlos Cătănia, Páginas de Ernesto Sábato, p. 17. 115 Nelly Martínez, Antología Ernesto Sábato. Estudio preliminar, Seix Barral, Barcelona, 1978, p. 65. 116 Personaje din cele trei române ale scriitorului
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]