64,060 matches
-
Mustafa Kemal Atatürk a implementat un nou cod vestimentar în 1934 prin care a introdus portul hainelor moderne și a modei din vest, în locul valurilor și al turbanelor, considerând vesmintele tradiționale că pe niște simboluri ale unei societăți degenerate și învechite. Încurajarea adoptării modei vestimentare occidentale este unul dintre semnele laicității republicii kemaliste. În Turcia laicitatea reprezintă un
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
învechite. Încurajarea adoptării modei vestimentare occidentale este unul dintre semnele laicității republicii kemaliste. În Turcia laicitatea reprezintă un fundament al Republicii kemaliste, fiind înscrisă în Constituția din 1924 și de asemenea în Constituția din 1980. Acest concept fundamental pentru societățile moderne este în cazul Turciei chiar mai vechi decât revoluția kemalistă, avându-și originile în reformele (tanzimat) Imperiului Otoman din secolul al XIX-lea . Acest curent de gândire, care a marcat societatea modernă, constituie, în întreaga Europa, unul dintre factorii de
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
Constituția din 1980. Acest concept fundamental pentru societățile moderne este în cazul Turciei chiar mai vechi decât revoluția kemalistă, avându-și originile în reformele (tanzimat) Imperiului Otoman din secolul al XIX-lea . Acest curent de gândire, care a marcat societatea modernă, constituie, în întreaga Europa, unul dintre factorii de formare a statelor moderne. În Dicționarul explicativ al limbii române găsim următoarea definiție a laicității : „Mișcare anticlericala, de sorginte iluminista, susținând independența de gândire și acțiune față de autoritatea ecleziastica care se manifestă
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
Turciei chiar mai vechi decât revoluția kemalistă, avându-și originile în reformele (tanzimat) Imperiului Otoman din secolul al XIX-lea . Acest curent de gândire, care a marcat societatea modernă, constituie, în întreaga Europa, unul dintre factorii de formare a statelor moderne. În Dicționarul explicativ al limbii române găsim următoarea definiție a laicității : „Mișcare anticlericala, de sorginte iluminista, susținând independența de gândire și acțiune față de autoritatea ecleziastica care se manifestă cu preponderenta de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Astăzi, principiul neamestecului ierarhiei
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
Civil Elvețian și un Cod Penal inspirat din Codul Penal Italian. Secularizarea va fi completată prin suprimarea Ministerului Afacerilor Religioase și a Fundației Pioase și prin crearea unui sistem educațional național. Mustafa Kemal Atatürk a înțeles că bazele unui stat modern pot fi asigurate numai printr-o astfel de acțiune dramatică. El se va inspira din modelul francez , profund marcat de anticlericalism, în vederea constituirii unei republici omogene din punct de vedere etnic. În numele națiunii și al purității etnice, Atatürk va elimina
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
și l-a citit el însuși în public în 1932, desi Coranul poate fi lecturat numai în arabă în cadrul activităților religioase. Legislația Turciei în privința codului vestimentar începe în 1923 cu un decret legat de vestimentație și semnat de părintele Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk. Acesta va înlocui vechiul cod vestimentar emis de Mahmud al II-lea în timpul Imperiului Otoman. În 1925 apare Legea Fesului care introduce portul pălăriei vestice în locul fesului. În perioada noului conducător, apar în 1921 o serie de
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
plebei; ele vor avea libertatea să-și aleagă soții și practica pețirii va fi abolita, mânăstirile și lăcașele de cult vor fi închise, și banii lor adăugați bugetului educației, toate școlile teologice musulmane vor fi închise și noi institute tehnice, moderne literare vor fi deschise, turbanul, mantaua vor fi rezervate oamenilor cu certificări profesionale, religioase și interzise celorlalți”. Deși a întâmpinat multă oponenta din partea contemporanilor, Atatürk a înțeles importanța unei astfel de legi și a călătorit el însuși în Anatolia pentru
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
în Anatolia pentru a convinge populația să adopte noul Cod Civil. Iată cum înțelegea el acest nou stil vestimentar, în termenii unei revoluții pe plan social :„Văd pe cineva în spate purtând un fes care este total opusul unui aspect modern. Lumea civilizată va râde de noi, dacă vom continua să purtăm aceste haine necivilizate”. Legea privind Hainele Interzise apare în 1934 și introduce portul hainelor moderne, a costumelor modei din vest, în locul anticelor valuri sau turbane. Atatürk consideră aceste vesminte
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
Văd pe cineva în spate purtând un fes care este total opusul unui aspect modern. Lumea civilizată va râde de noi, dacă vom continua să purtăm aceste haine necivilizate”. Legea privind Hainele Interzise apare în 1934 și introduce portul hainelor moderne, a costumelor modei din vest, în locul anticelor valuri sau turbane. Atatürk consideră aceste vesminte tradiționale că pe niște simboluri ale unei societăți degenerate și învechite, de aceea a încurajat adoptarea modei vestimentare occidentale. Atatürk însuși, după cum îi era obiceiul, a
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
la hainele femeilor musulmane. În această privință subliniem, încă o dată, forma unică de secularism promovată de gândirea kemalistă. Atatürk s-a străduit prin demersurile sale și legile impuse să îmbunătățească statutul femeii din Turcia și să o integreze în lumea modernă. Secularismul sau îl ajută și l-a folosit că pe un instrument pentru a aduce femeile musulmane în viața publică. Această lipsă de drepturi a femeilor din Turcia a fost prezentată că una dintre caracteristicile cele mai evidente ale societății
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
aduce femeile musulmane în viața publică. Această lipsă de drepturi a femeilor din Turcia a fost prezentată că una dintre caracteristicile cele mai evidente ale societății turce de la acea dată. Iată cum înțelegea Atatürk problemă integrării femeilor în societatea turcă modernă, într-unul din pasajele jurnalului sau : „schimbarea socială poate să vină prin : Educarea mamelor capabile care au cunoștințe despre viața A da libertăți femeilor Un barbat poate să-și schimbe moralul, gândurile și sentimentele, ducând o viață comună cu o
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
o definiție: „cunoașterea legilor lui Dumnezeu care privesc acțiunile oamenilor care sunt datori să se supună legii, respectând ceea ce este cerut ("wăğib"), interzis ( "ḥarăm"), recomandat ("mandūb"), respins ("makrūh") sau neutru ("mubăḥ")", definiție în concordanță cu gândirile juriștilor. În limba arabă modernă, "fiqh" a ajuns să însemne "jurisprudență" în general, fie că e islamică, fie laică. Coranul oferă instrucțiuni clare asupra multor aspecte, precum ritualul de purificare de dinaintea fiecărei rugăciuni zilnice oblogatorii, dar cât despre alte aspecte, unii musulmani consideră că doar
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
islamice. Unele probleme nu își găsesc precedent în trecutul islamic timpuriu. În astfel de cazuri, juriștii musulmani încearcă să ajungă la o concluzie prin alte metode. Juriștii suniți se folosesc de consensul istoric al comunității (" iğmă῾"), o majoritate în epoca modernă folosește și analogia ("qiyăs") și cântărește beneficiile și prejudiciile problemelor nou apărute, iar un alt segment numeros utilizează preferința juridică. Concluziile atinse cu ajutorul acestor instrumente adiționale constituie un pachet de legi mai variat decât legea islamică și se numește "fiqh
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
aceasta ar trebui reînnoită și jurisprudența clasică ar trebui să-și piardă statutul special. Aceasta ar însemna că trebuie formulată o nouă jurisprudență, potrivită pentru lumea nouă, așa cum propun avocații conceptului de islamizare a cunoașterii, jurisprudență care ar înfrunta contextul modern. Această modernizare este contracarată de majoritatea ulemalelor. Învățații tradiționali susțin că legile sunt contextuale și consideră circumstanțe timpul, locul, cultura, iar principiile pe care se bazează sunt universale, precum justiția, egalitatea, respectul. Mulți învățați musulmani susțin ideea că, indiferent cât
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
mutat reședința la Palatul Să`ad Abad în partea de nord a Teheranului, Palatul Golestan fiind folosit numai pentru a găzdui oaspeții străini importanți. În timpul domniei sale, aproximativ trei sferturi din complexul Golestan au fost demolate pentru a face loc clădirilor moderne de birouri. Din fostul complex Golestan au supraviețuit numai „Imarat-e Takht-i Marmar”, sălile de audiență, „Shams al-Imarat”, „Imarat-e Badgir”, „Kakh-e Abyaz ”și „Talar-i Aaj”. Pe partea de sud a complexului, „Tekie-e Dowlat” a fost demolată în 1946, fiind construită
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
construit în locul lor. Între 1925 și 1945 o mare parte a clădirilor Palatului au fost distruse din ordinul lui Reza Shah, care era de părere că orașul nu trebuie să fie sufocat de clădiri vechi Qajare, lăsând loc unui oraș modern astfel încât în locul clădirilor vechi, în anii 1950 și 1960 au fost ridicate clădiri comerciale moderne. În forma sa actuală, Palatul Golestan este rezultatul unei continue construcții și renovări de aproximativ 400 de ani. În timpul erei Pahlavi, palatul Golestan a fost
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
distruse din ordinul lui Reza Shah, care era de părere că orașul nu trebuie să fie sufocat de clădiri vechi Qajare, lăsând loc unui oraș modern astfel încât în locul clădirilor vechi, în anii 1950 și 1960 au fost ridicate clădiri comerciale moderne. În forma sa actuală, Palatul Golestan este rezultatul unei continue construcții și renovări de aproximativ 400 de ani. În timpul erei Pahlavi, palatul Golestan a fost folosit pentru recepții regale oficiale, dinastia Pahlavi construindu-și propriul palat la Niavaran. Cele mai
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
din Irak este cea mai importantă din țară, nu numai din perspectivă numerică, ci și datorită faptului că a precedat islamul cu circa 600 de ani și a jucat un rol vital în dezvoltarea civilizației Abbaside, dar și a Irakului modern. Anterior celui de-al doilea război din Golf, creștinii constituiau circa 4-5% din populație (aproximativ un milion), dintre care 70% caldeeni, iar restul catolici sirieni, ortodocși sirieni, asirieni afliați Bisericii Răsăritene, precum și armeni, protestanți, greci de rit de ortodox și
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
același timp, munții ofereau, încă o dată, un refugiu pentru creștini, care conviețuiau pașnic alături de kurzi. Cele cinci secole de autoritate otomană au fost sinonime cu declinul continuu al Bisericii Răsăritene. În preajma perioadei prăbușirii Imperiului Otoman și a edificării statului turc modern, peste un milion de creștini, majoritar armeni, dar și adepți ai Bisericii Răsăritene, caldeeni, sirieni ortodocși și catolici au fost masacrați. După întemeierea statului modern irakian - în a cărui Constituție era înscrisă egalitatea între cetățeni indiferent de rasă sau religie
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
declinul continuu al Bisericii Răsăritene. În preajma perioadei prăbușirii Imperiului Otoman și a edificării statului turc modern, peste un milion de creștini, majoritar armeni, dar și adepți ai Bisericii Răsăritene, caldeeni, sirieni ortodocși și catolici au fost masacrați. După întemeierea statului modern irakian - în a cărui Constituție era înscrisă egalitatea între cetățeni indiferent de rasă sau religie -, până la căderea regimului Saddam Hussein, creștinii din Irak nu s-au confruntat cu persecuții majore. Dincolo de violențele care au afectat, după 2003, societatea irakiană în
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
calendar tabular islamic, care alternă luni de 30 și 29 de zile în fiecare an lunar, plus 11 zile bisecte la fiecare 30 de ani. Cu toate că nu a fost folosită nici de astronomii musulmani medievali, nici de oamenii de știință moderni pentru a determina epoca islamică, semiluna subțire ar fi devenit, de asemenea, vizibilă pentru prima dată (presupunând că norii nu au ascuns-o), la scurt timp după apusul soarelui precedent serii zilei de 15 iulie. Deși Patricia Crone și Michael
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
fost propuse interpretări diferite ale conceptului de "nasiʾ"(arabă: النسيء; lit. "amânare"). Unii oameni de știință, atât musulmani cât și vestici, susțin că acest calendar pre-islamic folosit în Arabia Centrală a fost un calendar pur lunar similar cu calendarul islamic modern. În conformitate cu acest punct de vedere "nasi"ʾ este legat de practicile păgâne ale arabilor din Mecca, prin care au modificat distribuția lunilor interzise într-un anumit an, fără să implice o manipulare a calendarului. Această interpretare este susținută de către istorici
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
cunoscuți drept almohazi (al-Muwahhidun), însemnând cei ce afirmă unitatea lui Dumnezeu. După ce s-a întors în Magreb în jurul anului 1117, Ibn Tumart a petrecut ceva timp în diferite orașe Ifriqiyan, o zonă care cuprinde regiunile de coastă din vestul Libiei moderne, Tunisia șiestul Algeriei, predicând și începând revolte împotriva magazinelor de băuturi alcoolice și a altor manifestări de lipsă de disciplină. El a dat vina pe dinastia almoravidă, pe care a acuzat-o de obscurantism și impietate. S-a opus sponsorizării
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
statului și să recunoască legăturile istorice dintre ținutul maronitilor și Liban. Aceasta a doua întruchipare obținea mai mult sprijin din parteea comunității maronite, inclusive din partea ierarhiei bisericii. La Versailles, patriarhul Hoyek și-a asigurat postul de preot fondator al Libanului modern, prin ounerea statului Libanez sub protective franceza. Odată cu anunțarea mandatului francez în Marele Liban în anul 1919, maronitii și-au luat drumul spre visul lor: un stat suveran independent. Din cauza opoziției musulmane asupra prezenței statului creștin, maronitii s-au bazat
Comunitatea maronită din Liban () [Corola-website/Science/331980_a_333309]
-
mai degrabă decât pe limbă, pe umanitate mai degrabă decât regulă și pe spirit mai degrabă decât literalitate, școala mahgar (de emiranți arabi) este considerată a fi fost un catalizator ce a grăbit literatura arabă din clasicismul prelungit în era modernă. Are ca scop promovarea drepturilor imigranților, servicii sociale la nivel de comunitate, materiale educaționale care să reflecte comunitatea și moștenirea să, să asigure toate benficiile cetățeniei asupra comunității Internațional, stabilirea de legături între SUA și țări arabe în toate domeniile
Comunități arabe din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/331995_a_333324]