70,637 matches
-
Căloiu Oana Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România ( "Noctura bibliotecilor" este noaptea albă a bibliotecilor. Evenimentul constă într-o serie de manifestații culturale și artistice și se bucură de participarea a numeroase instituții de profil din țară. Bibliotecile își vor deschide porțile în afara orelor programului de lucru și-și vor primi oaspeții cu experimente culturale în premieră
"Nocturna Bibliotecilor". Vezi ce biblioteci intră în circuitul nopții albe a bibliotecilor by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80767_a_82092]
-
impus identificarea unor soluții tehnice pentru menținerea lor în bune condiții de circulație. Din informațiile furnizate de către domnul viceprimar am mai reținut că, în acest an, municipalitatea a demarat o nouă modalitate de reabilitare a acestor străzi. Soluția tehnică utilizată constă în așternerea unui strat de balast, apoi împrăștierea unui strat de liant (ciment), urmat de frezarea și compactarea suprafeței rezultate; în final, pe suprafețele de carosabil se aplică un covor asfaltic subțire. În acest mod au fost reparate străzile Radu
Agenda2004-19-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282393_a_283722]
-
selecție, prevăzute la art. 16 alin. (3), iar în situația în care un membru al comisiei de interviu se află în stare de incompatibilitate, comandantul structurii responsabile cu organizarea interviului ia măsuri pentru înlocuirea acestuia. Articolul 37 (1) Interviul poate consta în probe orale, scrise și practice. (2) Structura și conținutul interviului se stabilesc de către comisia constituită în acest sens. ... (3) Pe timpul desfășurării interviurilor toți candidații susțin aceleași probe și răspund la aceleași întrebări, astfel încât rezultatele acestora să poată fi comparate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263818_a_265147]
-
serviciile aferente sunt identice cu ale campingurilor de aceeași categorie, cu excepția faptului că popasurile turistice nu dispun de teren de campare pentru amplasarea corturilor și/sau a rulotelor. 12. Spațiile de campare în gospodăriile populației sunt structuri de primire turistice constând din una sau mai multe (nu mai mult de 10) parcele de campare amplasate pe un teren bine delimitat în incinta curții sau grădinii aferente unei proprietăți din mediul urban sau rural. Mărimea parcelelor și echiparea sanitară sunt identice cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263781_a_265110]
-
Anexa 1.7 la normele metodologice Definiții și criterii minime obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare de tip apartamente de închiriat și camere de închiriat Apartamentele sau camerele de închiriat sunt structuri de primire turistice constând într-un număr limitat de spații, care oferă servicii de cazare și posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turiști. Se pot organiza și spații special amenajate pentru prepararea hranei destinate exclusiv turiștilor. Anexa 1.8 la normele metodologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263781_a_265110]
-
următoarele etape: "-"Împărțirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceștia primind câte o fișă de învățare numerotată de la 1 la 4. Fișele cuprind părți ale unei unități de cunoaștere; "-" Prezentarea succintă a subiectului tratat; "-" Explicarea sarcinii care constă în înțelegerea întregii unități de cunoaștere; "-" Regruparea elevilor, în funcție de numărul fișei primite, în grupul de experți: toți elevii care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup ș. a.m. d. În cazul în
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cornea Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1144]
-
nu sunt mai valoroase moral decăt una, un om bogat nu e mai valoros moral decăt unul sărac, uciderea unei persoane ieșirea în etern 100 nu e un rău moral mai mic decăt uciderea a zece persoane). Originalitatea lui Kant constă în faptul că numește bun numai ceea ce nu-și deține valoarea din afară, de la vreun scop oarecare, oricăt de superior ar fi el, ci o are originar în sine și de aceea nu o poate pierde niciodată. Totodată, Morală lui
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Nicolae Alexandru Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2291]
-
diferite aspecte: verbal și non-verbal. Disfuncția auditivă are consecințe defavorabile asupra dezvoltării psiho-fizice generale a copilului nu neapărat prin ea însăși, cât mai ales prin mutitate (consecință a surdității), ea constituind o tulburare funcțională determinată de efectul organic primar, ce constă în neînsușirea limbajului ca mijloc de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Considerații psiho-medicale asupra copilului cu deficit auditiv Auzul este critic pentru dezvoltarea vorbirii și a limbajului în general. De aceea este foarte important ca pierderea de auz
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
a venit îmbrăcat cu haine scumpe (împrumutate de la un prieten), după ce mai înainte, purtând haine sărace, nimeni nu-l băgase în seamă. Constatarea "toți privesc la haine" este o observație de natură psihosociologică pătrunzătoare. Nu-i nimic de condamnat. Răul constă în aceea că nu se acordă aceeași atenție și celui care o poartă, făcându-se inferențe stereotipe. Dar, privind haina, îți dai seama și despre om, despre poziția lui socială, despre inteligența și gustul lui estetic. Acesta este, din punctul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2008), precum și proiectul cercetătorilor de la Fashion Institute of Technology (New York), concretizat prin editarea unei enciclopedii în trei volume, Encyclopedia of clothing and fashion (2005), au încurajat abordarea acestui subiect în cadrul studiului de față. Următorul pas în logica acestei cărți a constat în legitimarea științifică a obiectului de studiu: fenomenul modei vestimentare. Prima tendință a fost aceea de localizare a subiectului în perimetrul istoriei și al semioticii, date fiind primele lucrări științifice apărute pe această temă. O vastă bibliografie istorică, interesată în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
perioada contemporană (F. Davis, 1984; P. Calefato, 2004; M. Carter, 2003a; Y. Kawamura, 2004; M. Barnard, 2007) nu citează în mod special scrierile antropologice și etnografice de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Formula cea mai întâlnită constă în enunțarea unor teorii timpurii, unanim recunoscute, care explică originile vestimentației. Este vorba de teoria comportamentului modest (modesty theory), teoria înfrumusețării (adornment theory) și teoria protecției (protection theory). Consider că, din punctul de vedere al obiectivului acestei lucrări, respectiv stabilirea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din cauza climei"; "îmbrăcămintea, ca și insigna, a fost în primul rând purtată pentru dorința de a fi admirat" (H. Spencer, 1897/1900, 180). Potrivit lui Herbert Spencer, evoluția vestimentației a cunoscut trei faze: trofeul, emblema și îmbrăcămintea. Caracteristica comună a acestora constă nu numai în faptul că pot fi grupate în aceeași familie de obiecte. Așa cum au fost ilustrate de Herbert Spencer, trofeul, emblema și îmbrăcămintea ar putea să explice comportamentele recurente într-un anumit tip de societate. Însă cea mai specifică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ornamentare sunt direct aplicate corpului; în societățile moderne, ornamentarea corpului se face prin intermediul vestimentației (W.M. Wundt, 1886/1897, 182). Două secvențe temporale sunt fundamentale în decursul evoluției practicilor de vestimentație și de înfrumusețare corporală, consideră Wilhelm M. Wundt. Prima constă în transferul ornamentării corpului de la bărbați la femei. Această modificare a dus la estomparea diferențelor între genurile sociale și la emanciparea femeii de sub statutul dominant al bărbatului. Câteva exemple din istoria costumului susțin afirmația lui Wilhelm M. Wundt: în societățile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
emanciparea femeii de sub statutul dominant al bărbatului. Câteva exemple din istoria costumului susțin afirmația lui Wilhelm M. Wundt: în societățile izolate, ornamentarea corpului cu marcării bunăstării și ai prestigiului social era o practică masculină, în timp ce caracteristica înfățișării fizice a femeilor consta într-un costum simplu, lipsit de ornamente. În societățile moderne însă, vestimentația masculină tinde către o tot mai mare simplitate, în timp ce hainele femeilor se remarcă prin varietatea culorilor și a podoabelor (idem, 186). Cea de a doua secvență ar fi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a explica apariția vestimentației. Este vorba de ideea înclinației naturale a oamenilor spre înfrumusețare și ideea atracției sexuale, ambele lansate sub influența lucrărilor lui Ernst Grosse (1862-1927) și a lui Edward Westermarck (1862-1939). Deoarece punctul comun al acestor două aserțiuni constă în conceptualizarea vestimentației și ornamentării corpului ca mijloace de împodobire care fie evidențiază frumusețea, fie amplifică impulsurile erotice, aceste au fost grupate în studiile despre moda vestimentară sub denumirea de teoria înfrumusețării (adornment theory). Etnologul german Ernst Grosse (1862-1927) a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
diferențe între indigenii prezentați de cercetătorii evoluționiști și indivizii societăților contemporane în modul de uzanță al vestimentației și în orientarea către schimbările modei, observație care permite să extrapolăm doar până la un punct concluziile desprinse din aceste scrieri. Caracteristica lumii primitive constă în schimbări lente, ireversibile ale stilurilor vestimentare, pe care le putem numi mai degrabă obiceiuri. Urmând raționamentul lui Umberto Eco (1967/2008, 41) cu privire la relațiile de semnificare, am putea vorbi de rolul social al hainelor doar din momentul în care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cărții The psychology of clothes (1930), John C. Flügel a fost invitat să acorde câteva interviuri în cadrul unor emisiuni radiofonice referitoare la rolul vestimentației în viața socială a individului. Cea de-a doua contribuție la fundamentarea științifică a subiectului a constat în elaborarea unui chestionar ale cărui rezultate vor fi publicate de John C. Flügel în studiul On the mental attitude to present day clothes: report on a questionnaire (1929) (apud M. Carter, 2003a, 101). În acest sens, John C. Flügel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Simmel analizează fenomenul modei mai mult în legătură cu dorința de distincție și asociere, specifică vieții sociale (G. Simmel, 1911/1989, 50). David Frisby, renumitul analist al biografiei și lucrărilor lui Georg Simmel, susține că una din trăsăturile distinctive ale sociologiei simmeliene constă în dimensiunea estetică a societății și a formelor de interacțiune, aspect care relevă influența filozofiei lui Immanuel Kant asupra scrierilor lui Georg Simmel. Kant und Gothe (1906); Rembrandt (1916); Philosophische Kultur (1919). Philosophie des Geldes (1900), afirmă David Frisby (1984
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Flügel, Thortein B. Veblen și Herbert Spencer, eroarea demersurilor acestor autori fiind, în concepția semioticianului francez, explicarea unui fapt social în termenii stărilor psihologice ale indivizilor care compun un anumit grup social (R. Barthes, 1957/1993, 744). Întrebarea fundamentală nu constă în a determina de ce oamenii poartă haine și dacă acestea îndeplinesc funcții protective, estetice și psihologice. Demersurile istorice și sociologice ar trebui direcționate către cercetarea modului în care comportamentele vestimentare constituie un sistem organizat, formal și normativ, recunoscut de membrii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Hebdige, John Hartley. Dintre aceștia, pentru discuția de față este relevantă contribuția sociologului englez Dick Hebdige (1979, 1983) la explicarea stilului vestimentar al grupurilor subculturale din Anglia anilor '70. Cartea lui Dick Hebdige din 1979 Subculture: The Meaning of Style constă într-o lectură semiotică a vestimentației subculturii punk, aceasta reprezentând, în viziunea autorului, o formă de rezistență simbolică (sign struggle) la ordinea socială dominată (D. Hebdige, 1979, 17). Am denumit intervalul de timp cuprins între anii 1960 și 1990 "perioada
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
timpului său. Astăzi, deși analiza modei nu constituie o temă predilectă în științele sociale, în opinia aceleiași cercetătoare (ibidem), putem totuși construi o abordare sociologică a modei prin structurarea analizei la nivel macro- și microsocial, ceea ce, în concepția autoarei, ar consta în apelul la tradiția sociologică a funcționalismului și interacționismului simbolic. O lucrare de referință a grupului de cercetători din domeniul studiilor culturale dedicate modei este editată în 2005 sub titlul Encyclopedia of Clothing and Fashion. Istoricul Valerie Steele, coordonatoarea acestei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în enciclopedie; teoria tricle-down este atribuită lui Thorstein B. Veblen, pentru ca ulterior, în volumul al treilea, aceasta să fie relaționată doar cu scrierile lui Georg Simmel. Am putea afirma, în acord cu Michael Carter (2003a, 5), că problema studiului modei constă tocmai în lipsa unor lucrări care să reconstituie traseul științific al fenomenului în sociologia clasică și contemporană. În acest sens, demersul prezentei lucrări de a repera acumulările teoretice relevante în analiza modei și de a le prezenta, pe cât posibil, în ordine
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a insistat asupra mecanismelor de interacțiune socială și de diferențiere, iar semiologia a exemplificat-o prin noțiunea de cod. 1.7.1. Gustul Când tradiția filozofică europeană a secolului al XVIII-lea lansa dezbaterea asupra gustului (taste), principala preocupare teoretică consta în a determina dacă aceasta reprezenta capacitatea de a evalua obiectele estetice, independent sau în funcție de sentimente și de scopuri (G. Hawkins, 2005, 340). Filozoful german Immanuel Kant (1790/1995, 45), susținea că judecata de gust se deosebește de judecata logică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
estetic și îngrijirea personală primează asupra modei. Așadar, ținuta în vogă nu este neapărat și cea mai elegantă: Regula de etichetă vestimentară cere o îmbrăcăminte corectă, în deplină armonie cu configurația corpului și împrejurările în care este purtată, în aceasta constând adevărata eleganță. A fi elegant nu înseamnă preocuparea exclusivă pentru numărul toaletelor, copierea fidelă a modei lansate de diferitele case de specialitate, ci preocuparea pentru alegerea unor materiale de bună calitatea și a unei croieli corespunzătoare (E. Manciur, 2002/2008
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un procent semnificativ al consumatorilor din magazinele de pe celebra arteră comercială americană Fifth Avenue, respectiv 41% comparativ cu 32% americani albi. Pornind de aici, autorii formulează ipoteza potrivit căreia consumul a devenit o formă de comportament colectiv a cărei normă constă în "a conduce o mașină scumpă, a bea cel mai bun scotch și a fi îmbrăcat îngrijit și după ultima modă" (ibidem). Cercetarea a revelat că, pentru majoritatea subiecților, consumul ostentativ reprezintă o formă de a câștiga aprecierea socială din partea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]