626,589 matches
-
Telescopul său binocular este precursorul binoclului. Există două povești diferite cu privire la primii ani de viață ai lui Rheita. Relatarea cea mai populară susține că el este de origine cehă, fiind născut în 1597. Potrivit acestei relatări, el era preot și membru al ordinului călugărilor capucini din Rheita, Boemia, de unde provine și numele său. La izbucnirea Războiului de Treizeci de Ani în 1618, el a părăsit ordinul și s-a stabilit în Belgia. Relatarea cealaltă, mult mai probabilă, susține că Schyrleus s-
Anton Maria Schyrleus de Rheita () [Corola-website/Science/336685_a_338014]
-
au participat la Jocurile Olimpice din 2008 de la Beijing au fost rugați să semneze clauze prin care li se interzicea dreptul lor de a face declarații politice, dar că aceștia au refuzat. Într-un discurs ținut în la , Akaash Maharaj, un membru al și căpitan al echipei de echitație a Canadei, a declarat că „în acel moment, Tommie Smith, Peter Norman și John Carlos a devenit vii întruchipări ale idealismului Olimpic. De atunci, au fost surse de inspirație pentru generații de sportivi
Salutul Black Power de la Jocurile Olimpice din 1968 () [Corola-website/Science/336681_a_338010]
-
muncă într-un ierbar din oraș. Acolo a documentat multe sute de plante. În același timp a început să se ocupe cu un nou sistem de clasificare a familiilor de plante. Deja la vârsta de 20 de ani a devenit membru al Asociației de Fizică și Științe Naturale din Geneva ("Société de Physique et d'Histoire naturelle de Genève") (SPHN). În 1807 Augustin a fost numit profesor de botanică la facultatea de medicină al universității din Montpellier, iar, trei ani mai
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
universitatea de acolo (până în 1834). Tot în 1817 a fondat grădina botanică a orașului ("Jardin botanique des Bastions"). Între anii 1830 și 1832 a fost rectorul universității din Geneva. Dar Candolle a fost și un om politic. Astfel a fost membru al parlamentului cantonal genevez din 1816 până la moartea sa. În anul decesului său, a instituit "Prix de Botanique" (Premiul de botanică, astăzi "Prix Augustin-Pyramus de Candolle") care este destinat să recompenseze un autor sau coautor al celei mai bune monografii
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
systematic revision of Chaetanthera Ruiz & Pav. and the reinstatement of Oriastrum Poepp. & Endl. (Asteraceae: Mutisieae)" (2012). Marele savant a fost înmormântat în "Cimetière des Rois" din Geneva, unde se află și mormântul lui Jean Calvin. În 1818 a fost ales membru al Academiei de Științe Leopoldina și în 1827 membru corespondent al Academiei Regale Prusace de Științe din Berlin. În 1826 a devenit membru corespondent, iar din 1835 membru de onoare al Academiei Ruse de Științe în Sankt Petersburg.<ref>Academia
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
of Oriastrum Poepp. & Endl. (Asteraceae: Mutisieae)" (2012). Marele savant a fost înmormântat în "Cimetière des Rois" din Geneva, unde se află și mormântul lui Jean Calvin. În 1818 a fost ales membru al Academiei de Științe Leopoldina și în 1827 membru corespondent al Academiei Regale Prusace de Științe din Berlin. În 1826 a devenit membru corespondent, iar din 1835 membru de onoare al Academiei Ruse de Științe în Sankt Petersburg.<ref>Academia Rusă de Științe] Tot din anul 1826, el a
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
des Rois" din Geneva, unde se află și mormântul lui Jean Calvin. În 1818 a fost ales membru al Academiei de Științe Leopoldina și în 1827 membru corespondent al Academiei Regale Prusace de Științe din Berlin. În 1826 a devenit membru corespondent, iar din 1835 membru de onoare al Academiei Ruse de Științe în Sankt Petersburg.<ref>Academia Rusă de Științe] Tot din anul 1826, el a fost numit membru corespondent (mai târziu membru străin) al Institut de France și decorat
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
se află și mormântul lui Jean Calvin. În 1818 a fost ales membru al Academiei de Științe Leopoldina și în 1827 membru corespondent al Academiei Regale Prusace de Științe din Berlin. În 1826 a devenit membru corespondent, iar din 1835 membru de onoare al Academiei Ruse de Științe în Sankt Petersburg.<ref>Academia Rusă de Științe] Tot din anul 1826, el a fost numit membru corespondent (mai târziu membru străin) al Institut de France și decorat cu Ordinul Legiunii de Onoare
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
Academiei Regale Prusace de Științe din Berlin. În 1826 a devenit membru corespondent, iar din 1835 membru de onoare al Academiei Ruse de Științe în Sankt Petersburg.<ref>Academia Rusă de Științe] Tot din anul 1826, el a fost numit membru corespondent (mai târziu membru străin) al Institut de France și decorat cu Ordinul Legiunii de Onoare în rang de Comandor. În anul 1833, i-a fost acordată distincția importantă Royal Medal pentru lucrările lui despre fiziologia plantelor de către Royal Society
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
Științe din Berlin. În 1826 a devenit membru corespondent, iar din 1835 membru de onoare al Academiei Ruse de Științe în Sankt Petersburg.<ref>Academia Rusă de Științe] Tot din anul 1826, el a fost numit membru corespondent (mai târziu membru străin) al Institut de France și decorat cu Ordinul Legiunii de Onoare în rang de Comandor. În anul 1833, i-a fost acordată distincția importantă Royal Medal pentru lucrările lui despre fiziologia plantelor de către Royal Society din Londra, cărui membru
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
membru străin) al Institut de France și decorat cu Ordinul Legiunii de Onoare în rang de Comandor. În anul 1833, i-a fost acordată distincția importantă Royal Medal pentru lucrările lui despre fiziologia plantelor de către Royal Society din Londra, cărui membru a fost. Mai departe a fost membru al [[Academia Regală Suedeză|Academiei Regale Suedeze precum președinte al Societății des Arte ale Elvetiei și al Societății Elvețiene de Științe Naturale. După el au fost denumite, între altele, speciile "[[Stylidium alsinoides|Candollea
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
decorat cu Ordinul Legiunii de Onoare în rang de Comandor. În anul 1833, i-a fost acordată distincția importantă Royal Medal pentru lucrările lui despre fiziologia plantelor de către Royal Society din Londra, cărui membru a fost. Mai departe a fost membru al [[Academia Regală Suedeză|Academiei Regale Suedeze precum președinte al Societății des Arte ale Elvetiei și al Societății Elvețiene de Științe Naturale. După el au fost denumite, între altele, speciile "[[Stylidium alsinoides|Candollea alsinoides]]", [[Stylidium crassifolium|Candollea crassifolia]]", "[[Stylidium lepidum
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
februarie]] [[Categorie:Decese în 1841]] [[Categorie:Decese pe 9 septembrie]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Botaniști elvețieni]] [[Categorie:Briologi]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Pteridologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Franceze de Științe]] [[Categorie:Membri străini ai Royal Society]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg]] [[Categorie:Membri ai Academiei Regale Suedeze]] [[Categorie:Comandori ai Legiunii de onoare
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
pe 9 septembrie]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Botaniști elvețieni]] [[Categorie:Briologi]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Pteridologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Franceze de Științe]] [[Categorie:Membri străini ai Royal Society]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg]] [[Categorie:Membri ai Academiei Regale Suedeze]] [[Categorie:Comandori ai Legiunii de onoare]] [[Categorie:Laureați ai Royal Medal]] [[Categorie:Oameni
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Botaniști elvețieni]] [[Categorie:Briologi]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Pteridologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Franceze de Științe]] [[Categorie:Membri străini ai Royal Society]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg]] [[Categorie:Membri ai Academiei Regale Suedeze]] [[Categorie:Comandori ai Legiunii de onoare]] [[Categorie:Laureați ai Royal Medal]] [[Categorie:Oameni din Geneva]]
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Botaniști elvețieni]] [[Categorie:Briologi]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Pteridologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Franceze de Științe]] [[Categorie:Membri străini ai Royal Society]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg]] [[Categorie:Membri ai Academiei Regale Suedeze]] [[Categorie:Comandori ai Legiunii de onoare]] [[Categorie:Laureați ai Royal Medal]] [[Categorie:Oameni din Geneva]]
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
Categorie:Botaniști elvețieni]] [[Categorie:Briologi]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Pteridologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Franceze de Științe]] [[Categorie:Membri străini ai Royal Society]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg]] [[Categorie:Membri ai Academiei Regale Suedeze]] [[Categorie:Comandori ai Legiunii de onoare]] [[Categorie:Laureați ai Royal Medal]] [[Categorie:Oameni din Geneva]]
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
Arte Frumoase din München. Împreună cu Max Slevogt, Ludwig Dill și Lovis Corint a înființat Societatea Artiștilor Plastici (în germană "Verein Bildender Kiinstler") cunoscută și ca Secesiunea müncheneză. Mai târziu, von Uhde s-a alăturat Secesiunii berlineze. Uhde a fost ales membru de onoare al academiilor din München, Berlin și Dresda. El a fost primul președinte al Secesiunii müncheneze avansând pe stilul naturalismului, ajungând în final să-și dezvolte propriul stil neacademic. Fritz von Uhde a provocat o schimbare radicală în pictura
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
anul 1990, Corneliu Antim în calitate de artist plastic, a expus grafică și sculptură la diverse expoziții de profil. A realizat un film documentar despre sculptorul Dimitrie Paciurea, documentar care a fost premiat la Festivalul filmului de artă de la Berlin. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România în cadrul secției de critică de artă. De asemenea a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A susținut artiștii plastici din România pentru înființarea Asociației Filială de Artă Plastică și Religioasă și Restaurare de pe lângă Uniunea
Corneliu Antim () [Corola-website/Science/336710_a_338039]
-
A realizat un film documentar despre sculptorul Dimitrie Paciurea, documentar care a fost premiat la Festivalul filmului de artă de la Berlin. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România în cadrul secției de critică de artă. De asemenea a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A susținut artiștii plastici din România pentru înființarea Asociației Filială de Artă Plastică și Religioasă și Restaurare de pe lângă Uniunea Artiștilor Plastici din România. A fost ales în anul 2014 în funcția de președinte de onoare al
Corneliu Antim () [Corola-website/Science/336710_a_338039]
-
Unele surse susțin că Divizia a 9-a număra până la 6.000 de militari, în timp ce altele consideră că a fost vorba de 6.000 - 7.000 de oameni. Alături de germani, la Arnhem luptau și olandezi pronaziști. Printre aceștia se aflau membri ai „Nationaal-Socialistische Beweging”, dar și persoane condamnate, forțate să se înroleze. Unitățile olandeze erau incorporate în cadrul marilor unități germane. La Arnhem, „SS Wachbattalion 3” format din olandezi era atașat la „Kampfgruppe Von Tettau”, iar Batalionul al 3-lea al Diviziei
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
care nu s-au mai întors în patrie a fost publicată de abia în septembrie 1945. Cinci dintre participanții britanici la luptele de la Arnhem au primit cea mai înaltă distincție militară pentru vitejie - Crucea Victoria. Patru dintre ei au fost membri ai forțelor aeropurtate, iar unul al RAF. Drapelele de luptă a șase unități militare britanice au fost decorate pentru participarea la bătălia de la Arnhem în cadrul unor ceremonii din anii 1956, 1957 și 1958. După eliberarea Olandei, funcționarii Armatei a 2
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
niciodată vinovați. Această piatră este mărturia admirației noaste pentru marele dumneavoastră curaj, amintind în special de femeile care ne-au îngrijit răniții. În iarna lungă care a urmat familiile dumneavoastră și-au riscat viețile adăpostind soldații și piloții aliați, în vreme ce membrii Rezitenței i-au condus pe mulți în locuri sigure.”
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
influent în activitatea didactică de profesor decât a fost ca artist. Creația sa nu a fost prea numeroasă dar ca profesor a influențat pictorii care au activat în tabăra de creație artistică intitulată Școala de pictură de la Baia Mare, al cărui membru fondator a fost împreună cu pictorii István Réti, János Thorma și Károly Ferenczy în anul 1896. Activitatea lor la Baia Mare a fost una semnificativă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Muzeul Național al Ungariei a
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
spunea, se abținea să ucidă el însuși.Până ce albii s-au organizat, răsculații, care, spre dezamăgirea lui Turner, nu au depășit numărul total de 70, au reușit să semene teroare, omorând 55 de albi - inclusiv femei și copii.3000 de membri ai milițiilor albilor au fost antrenați în eforturile de represie a revoltei. În cursul represaliilor, albii au omorât circa o sută de sclavi care nuerau implicati în revoltă. Turner a izbutit să fugă și s-a ascuns vreme de șase
Nat Turner () [Corola-website/Science/336721_a_338050]