70,637 matches
-
urmând de fapt o modă care se instituise cu un veac în urmă, prin discuțiile de salon asupra naturii dragostei" (Girolamo de Michele, 2004/2005, 259). Aceasta ar fi faza de ascensiune a burgheziei care, în termenii lui Norbert Elias, constă în orientarea după stratul social dominant (nobilimea). Cetățeanul liber, acel citoyen al Revoluției Franceze, trebuia să fie o ființă a cărei "demnitate și ținută morală urmau să-i facă de rușine până și pe regi" (A.-W. Asserate, 2003/ 2005
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
gustul popular reprezentat aici de alegerile muncitorilor sau așa-numita "muzică ușoară" sau clasică mediatizată intens, cum ar fi Dunărea albastră, La traviata este caracteristic claselor muncitoare și variază invers proporțional cu capitalul educațional. A treia formă a capitalului cultural constă în practici corporale cum ar fi îmbrăcămintea, coafura, machiajul, menținerea siluetei. În ce mod gusturile vestimentare ale indivizilor sunt indicatori ai capitalului cultural și economic deținut de aceștia? În teoria lui Pierre Bourdieu, gustul reprezintă capacitatea de apropia (material și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca un capital", exprimând în primul rând "refuzul unei serii de alternative în care s-a închis știința socială (și, mai general, întreaga teorie antropologică): conștiință (sau subiect) vs. inconștient, finalism vs. mecanicism etc." (P. Bourdieu, 1992/2007, 242). Habitusul constă în modurile subiective de a înțelege diferențele de clasă și de a percepe lumea, în preferințele și gusturile pe care indivizii le au. Un habitus produce un stil de viață. De exemplu, el va influența modul de petrecere a timpul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
șase etape care contribuie succesiv la "costul produsului finit". Moda și teribilismele sunt tipuri de comportamente isterico-expresive care pot fi reperate chiar în domenii precum literatură, politică, artă, vestimentație, conversație, medicină. În termenii teoriei lui Neil Smelser, caracteristica tuturor acestora constă în faptul că mobilizarea pentru acțiune se face pornind de la o convingere pozitivă (wish-fulfilment belief) (idem, 170). Ca fenomen colectiv, teribilismele și moda se manifestă după logica pașilor unei acțiuni colective. Voi prezenta în continuare cele șase componente care generează
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este conturat prin existența caselor de modă și a designerilor. 2. Constrângerea structurală. În cazul modelor ne referim la constrângeri precum: rapiditatea ciclurilor instituționalizate, atributele temporare ale unicității unui articol vestimentar, oferta unor mărci mai ieftine. Constrângerea ar mai putea consta în incertitudinea pentru momentul în care trebuie abandonat un anumit stil al modei. Clasa de sus dorește o nouă modă de îndată ce nu se mai diferențiază de masa care o imită. Constrângerea rezultă, de asemenea, din incertitudinea noilor stiluri care vor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reviste de modă) Integrat social 32.3 30.2 37.5 Independent social 40.7 29.6 29.6 Dependent social 63 25.9 11.1 Izolat social 60.4 24 15.6 Un alt obiectiv al acestui studiu a constat în determinarea gradului de influență interpersonală al liderilor de opinie asupra receptorilor și a modului în care variabila "încredere în sine" corelează cu calitatea de liderii de opinie. Rezultatele au confirmat faptul că persoanele integrate social au mai multe relații
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
o posibilă sursă, ceea ce reconfirmă teoria clasică a selecției colective aparținând sociologului american Herbert Blumer (1900-1986), potrivit căreia există numeroase direcții care concurează la formarea și orientarea gusturilor colective ale indivizilor. O concluzie care se desprinde în urma analizei mișcării punk constă în faptul că anumite stiluri vestimentare devin un indice al resurselor colective. Sunt de acord cu Dick Hebdige (1983, 81) care, în analiza stilurilor vestimentare a subculturilor, postulează că, astăzi, mulțimile sunt codificate, și în acest sens vestimentația, prin funcția
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a studiului (N = 48), iar cel de-al treilea grup pentru etapa finală (N = 23). Etapele preliminare ale experimentului au stabilit materialul- stimul pentru faza finală a cercetării. Mai întâi, autorii au conceput 11 imagini denumite "ținte-semnal" și o "țintă-standard", constând într-un desen care prezenta o femeie cu parul șaten, de lungime medie, îmbrăcată într-o bluză albă cu mâneci lungi, în colanți, fustă de culoare maro, evazată, de lungime medie, cu curea și pantofi fără toc de culoare maro
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mod, etapele preliminare au stabilit indicatorii pozitivi, respectiv negativi, pentru fiecare din caracteristicile prezente în imagine, precum și distribuirea materialelor în funcție de dimensiunile sociabil vs. inteligent. Etapa finală a cercetării, desfășurată pe un număr de 23 de subiecți de sex feminin, a constat în evaluarea pe care aceștia o făceau asupra unui număr de 16 slide-uri. Sarcina constă în specificitatea relevanței unor atribute pentru 16 imagini-stimuli dintr-o listă de atribute care descriau variabila "sociabilitate" ("cald"; "agreabil"; "sociabil") și respectiv "inteligență" ("responsabil"; "respectabil
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
imagine, precum și distribuirea materialelor în funcție de dimensiunile sociabil vs. inteligent. Etapa finală a cercetării, desfășurată pe un număr de 23 de subiecți de sex feminin, a constat în evaluarea pe care aceștia o făceau asupra unui număr de 16 slide-uri. Sarcina constă în specificitatea relevanței unor atribute pentru 16 imagini-stimuli dintr-o listă de atribute care descriau variabila "sociabilitate" ("cald"; "agreabil"; "sociabil") și respectiv "inteligență" ("responsabil"; "respectabil"; "intelectual") pe o scală de tip Likert cu șapte trepte. Imaginile-stimuli ilustrau o persoană în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1997, 125) "bogate, boțite, caraghioase, ciudate, civilizate, cuviincioase, demodate, elegante, făloase, împopoțonate, luxoase, mândre, mohorâte, monotone, nepotrivite, nostime, obișnuite, sărăcăcioase, scumpe, sobre, solemne" -, ilustrează faptul că veșmintele sunt percepute în funcție de dimensiunile psihologice și contextuale. O altă limită a acestor cercetări constă în ignorarea factorilor sociali. Atitudinile noastre față de obiectele sociale și față de alți oameni depind și de contextul percepției. "A cerceta impactul hainelor în afara contextului social înseamnă a limita informația care este inferată" (M.L. Damhorst, 1990, 6) și a înregistra doar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reprezintă situații adevarate și li s-a cerut să-și folosească experiența managerială în evaluările profesionale. Designul cercetării a fost de tip 3 (regiuni geografice) X 2 (sexul subiecților) X 2 (înfățișarea managerială și non-managerială). A doua sarcină de experiment consta în deciziile unei femei manager în ceea ce privește angajarea și mobilitatea în cadrul ierarhiei firmei a unei persoane cu trei ani de experiență în postul de manager de vânzări și care aplica pentru o poziție similară într-o companie nouă, precum și acordarea unei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
respect față de companie și clienți (N.J. Rablot și M.F. Drake, 1985, 12). În acest scop, autorii au elaborat o scală de măsurare a variabilelor personale și situaționale care influențează ținutele vestimentare ale angajaților. Prima etapă în construirea acestei scale a constat în două focus-grupuri, în urma cărora au fost înregistrate atitudinile subiecților cu privire la importanța vestimentației în dezvoltarea carierei. Au fost reținute aproximativ 27 de enunțuri, care au compus patru scale: percepția asupra importanței ținutei profesionale (6 itemi), anxietatea la locul de muncă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care ne purtam cu deținuții. Uniformele cofereau gardienilor o identitate comună, la fel ca necesitatea ca deținuții să li se adreseze în mod abstract cu "domnule ofițer de corecție". Un alt palier de analiză a semnificației referențiale a uniformei ar consta în reliefarea contextului social-global, în sensul pe care Adrian Neculau (2003/ 2004, 287) l-a dat acestui concept ca "sistem de idei și credințe, norme și obiceiuri care constituie anturajul social și cultural în care evoluează individul la un moment
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
codul vestimentar în organizații; în schimburile interculturale, prin necesitatea însușirii normelor culturale, religioase și etnice privind îmbrăcămintea; în diplomație, prin respectarea codului vestimentar cerut de anumite acțiuni protocolare. Concluzia care se desprinde din cercetările psihosociologice prezentate în capitolul al treilea constă în faptul că semnificația hainelor este referențială. Sintetizând aspectele teoretice ale parcursului de față, consider că temele aduse în atenție de sociologia modei au fost generate de interesul teoretic privind schimbările sistemelor sociale (în special modificările structurale) și modul în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
elaborată de Paul Romer și Robert Lucas, avînd ca premisă faptul că acumularea de capital se asociază cu acumularea de cunoștințe, Întrucît În timp nu se produc mereu aceleași bunuri, ci se produc bunuri noi sau tehnologii noi. Ideea modelului constă În aceea că productivitatea unei activități economice este mai ridicată cînd se desfășoară În cadrul altor activități. Astfel, randamentul social este superior randamentului privat, ceea ce explică apariția unor externalități tehnologice pozitive, concretizate În creșterea productivității. Acestea provin din acumularea unui factor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
S. Kuznets, H. B. Chenery și a altor economiști, o creștere economică este imposibilă doar prin aplicarea unor instrumente macroeconomice. Politica ce ține cont de concordanța dintre efectele la nivel macroeconomic și microeconomice ar fi mult mai eficientă și ar consta din următoarele direcții: dezvoltarea unui mediu economic și investițional favorabil pentru realizarea modernizării și inovării economice a Întreprinderilor; ridicarea nivelului de calificare a forței de muncă și a numărului de personal calificat; accelerarea procesului de modernizare a fondurilor fixe; reformarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ale acestei școli au prevalat la Începutul anilor 90 ai secolului XX și În economia Republicii Moldova. Postulatul de bază al mercantilismului tîrziu (celei mai evoluate forme a mercantelismului) formulat de unul din reprezentanții de vază ale acestei școli T. Mann, constă În evidențierea factorului determinant de atragere a banilor - comerțul. În cazul În care costul mărfurilor exportate depășește costul mărfurilor importate, fondul monetar al țării va fi Într-o continuă creștere. Factorii de bază ai majorării acestui fond monetar, menționați de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
continuitatea sa În economia țărilor Înalt dezvoltate. Factorii determinanți de atragere a capitalui În viziunea școlii economice neoclasice au fost analizați de reprezentantul doctrinei economice neoclasice A. Marshal, În monografia sa Principiile economiei politice (1890). Perfecțiunea funcționării pieței de capital constă În faptul că În toate centrele ei, concomitent pentru același produs se va plăti un preț unic. Ca și orice piață, echilibrul pieței de capital se regăsește În balanța Între cererea și oferta de investiții . Factorul determinant al ofertei de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
procesul de formare a capitalului fictiv. O analiză deosebită este acordată modalității de transformare a capitalului monetar În cel industrial. Capitalul monetar devine fictiv, Însă proprietarii hîrtiilor de valoare pot În orice moment să-l transforme. Explicația lui R. Gilferding constă În următoarele: odată emisă acțiunea nu mai are nimic comun cu rotația capitalului real, necătînd la aceea că este o parte a acestuia. Un alt reprezentant al doctrinei neoclasice este Joseph Shumpeter (18831950). Cercetările sale, Shumpeter ca un adevărat adept
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
volumul În creștere a economiilor. Anume, componenta investițională a cererii efective joacă rolul dominant În cadrul determinării venitului național: <formula> Atît În viziunea doctrinei clasice, cît și În viziunea lui Keynes, investițiile au funcția de a absorbi volumul economiilor. Deosebirea principială constă În următoarele: școala clasică considera că economiile sunt automat absorbite de investiții, ceea ce conduce la atingerea echilibrului macroeconomic; pe cînd Keynes afirma că nivelul economiilor este determinat de nivelul venitului, iar volumul plasamentelor nu este influențat de volumul economiilor și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
teritorial pentru a avea posibilitatea de diversificare a operațiunilor, inclusiv și a celor bursiere. Funcțiile statului se conturează În concentrarea, stocarea, analiza și repartiția informației economice ce determină nivelul de dezvoltare economic și se ocupă de prognozele economice. Dezavantajul modelului constă În lipsa mecanismului de stimulare a Înclinației spre economisire și incapacitatea majorării rapide a economiilor. Modelul investițional japonez se axează pe nivelul Înalt de dezvoltare a sectorului privat și prezența unui aparat eficient al statului. Punctul forte al modelului Îl constituie
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
modelului este gradul Înalt al politizării procesului de planificare a investițiilor Însoțit de modificări nedorite a parametrilor monetari-creditari. Modelul investițional taiwanez - reprezintă o combinare a aspectelor din modelele american și japonez. Momentul forte al modelului Îl constituie funcția statului care constă În coordonarea deciziilor investiționale, implementarea mecanismelor de realizare a acestora și accesul egal al tuturor participanților la aplicarea tehnologiilor avansate. Nu statul Înaintează proiectele investiționale, ci companiile care nemijlocit activează În domeniul respectiv și care cunosc toate nuanțele afacerilor. În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sfîrșitului acestui secol, fiind o realitate ireversibilă care oferă oportunitatea unor piețe mai largi, posibilitatea producerii și comercializării unei game mai mari de bunuri și servicii, șanse sporite pentru atragerea de capitaluri și pentru schimbul de tehnologii avansate. Procesul globalizării constă În tendința firmelor de a-și stabili unități de producție În lumea Întreagă, adică oriunde piața este suficient de mare pentru a permite economii de scară. Aceasta conduce la creșterea numărului și a mărimii Întreprinderilor multinaționale. Trăsătura de bază a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
o industrie globală, afirmă M. Porter, o Întreprindere trebuie să se integreze În așa fel Încât să-și desfașoare activitatea pe o bază mondială. Cauza inițială sau impulsul inițial , după economistul român Gh. Postelnicu, spre crearea unei industrii globale a constat În oportunitățile create de relațiile transfrontaliere de reducere a costurilor de producție. În acest context, marile Întreprinderi s-au străduit să-și extindă activitatea pretutindeni unde costul forței de muncă, politica fiscală, sursele de aprovizionare, piața de desfacere și alte
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]