62,624 matches
-
repertoriul fiind și el grăitor și convingător prin diversitate: “Vedeta cu sute de fani”, “Când părinții nu-s acasă”, “Să fim prieteni”, “Toate șogorițele”, “Ministarul din cartier”, “Rock, numai rock”, “Nu răspund la întrebări”, “Vamos a Mamaia” (Maria Sabina Simionică), “Muzica-i pasiunea mea”, “ Nu ne place locul doi”, “Samba de Janeiro”, “Tu și eu” (Șimi Project), “Muzică e viața mea”, “Vreau o minune” (Isabela Badea), “Ave Maria”, “Latino lover”, “My heart will go on” (Ștefana Butnaru). La mijlocul lunii iunie, Șimi
Prospe?ime si talent by Xenia RADU () [Corola-other/Journalistic/83696_a_85021]
-
-s acasă”, “Să fim prieteni”, “Toate șogorițele”, “Ministarul din cartier”, “Rock, numai rock”, “Nu răspund la întrebări”, “Vamos a Mamaia” (Maria Sabina Simionică), “Muzica-i pasiunea mea”, “ Nu ne place locul doi”, “Samba de Janeiro”, “Tu și eu” (Șimi Project), “Muzică e viața mea”, “Vreau o minune” (Isabela Badea), “Ave Maria”, “Latino lover”, “My heart will go on” (Ștefana Butnaru). La mijlocul lunii iunie, Șimi Project, Maria Sabina Simionică și Ștefana Butnaru au fost punctul de atracție la spectacolul pentru copii desfășurat
Prospe?ime si talent by Xenia RADU () [Corola-other/Journalistic/83696_a_85021]
-
finala organizată de ISJ, Sc. I. Ghica și Colegiul național de artă “O. Băncilă”, acesta din urmă găzduind de altfel concursul în sala proprie. Șimi Project a cules aplauze cu tradiționalele sale hit-uri “Nu ne place locul 2” și “Muzica-i pasiunea mea”. Grupul “Floare de colț” a dat viața pieselor “Bundița” și “Toate șogorițele”, orchestrate de Cristian Simionică, fiind apreciat în cel mai înalt grad în confruntarea cu formațiile venite de la Hîrlău, Pașcani, Tg. Frumos, Hălăucești.
Prospe?ime si talent by Xenia RADU () [Corola-other/Journalistic/83696_a_85021]
-
o sută de ani în urmă (3 ianuarie 1913) în localitatea cunoscută prin exploatările miniere, Moldova Nouă din sudul Banatului montan dar a urmat Gimnaziul real german la Timișoara și tot în perioada respectivă se conturează direcția dezvoltării sale ulterioare; muzica. Astfel va frecventa Academia de muzică din Cluj care i-a asigurat baza profesării sale ca dascăl de muzică vocală dar și instrumentală, ca dirijor de cor sau ansamblu vocal-orchestral, recte operetă. A predat obiectul muzica la școli de predare
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
3 ianuarie 1913) în localitatea cunoscută prin exploatările miniere, Moldova Nouă din sudul Banatului montan dar a urmat Gimnaziul real german la Timișoara și tot în perioada respectivă se conturează direcția dezvoltării sale ulterioare; muzica. Astfel va frecventa Academia de muzică din Cluj care i-a asigurat baza profesării sale ca dascăl de muzică vocală dar și instrumentală, ca dirijor de cor sau ansamblu vocal-orchestral, recte operetă. A predat obiectul muzica la școli de predare în limba germană, mai întâi la
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
Banatului montan dar a urmat Gimnaziul real german la Timișoara și tot în perioada respectivă se conturează direcția dezvoltării sale ulterioare; muzica. Astfel va frecventa Academia de muzică din Cluj care i-a asigurat baza profesării sale ca dascăl de muzică vocală dar și instrumentală, ca dirijor de cor sau ansamblu vocal-orchestral, recte operetă. A predat obiectul muzica la școli de predare în limba germană, mai întâi la Timișoara, înainte de război la „Banatia” iar după ce a fost concentrat în armata română
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
direcția dezvoltării sale ulterioare; muzica. Astfel va frecventa Academia de muzică din Cluj care i-a asigurat baza profesării sale ca dascăl de muzică vocală dar și instrumentală, ca dirijor de cor sau ansamblu vocal-orchestral, recte operetă. A predat obiectul muzica la școli de predare în limba germană, mai întâi la Timișoara, înainte de război la „Banatia” iar după ce a fost concentrat în armata română, la viitorul liceu „Lenau”, evidențiându-se mai ales prin activitatea corală susținută cu ardoare. Nu e de mirare
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
activ în compartimentul viorilor secunde și nu ocolea nici participarea în formații camerale ce completau efervescența concertistică în orașul de pe Bega. De la începutul anilor ‘60, Franz Stürmer se mută definitiv la Reșița unde își desfășoară în continuare activitatea didactică predând muzica la diferite școli dintre care și la viitorul Liceu „Diaconovici-Tietz” dar și vioara la Școala de muzică și desigur nu nglijează nici latura dirijorală a preocupărilor sale. Pe lângă corurile din școlile în care predă a mai condus Formația de
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
în orașul de pe Bega. De la începutul anilor ‘60, Franz Stürmer se mută definitiv la Reșița unde își desfășoară în continuare activitatea didactică predând muzica la diferite școli dintre care și la viitorul Liceu „Diaconovici-Tietz” dar și vioara la Școala de muzică și desigur nu nglijează nici latura dirijorală a preocupărilor sale. Pe lângă corurile din școlile în care predă a mai condus Formația de cameră al profesorilor școlii de muzică, Corul Bisericii romano-catolice și Corul Ansamblului german de operetă la care
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
și la viitorul Liceu „Diaconovici-Tietz” dar și vioara la Școala de muzică și desigur nu nglijează nici latura dirijorală a preocupărilor sale. Pe lângă corurile din școlile în care predă a mai condus Formația de cameră al profesorilor școlii de muzică, Corul Bisericii romano-catolice și Corul Ansamblului german de operetă la care se adaugă desigur colectivul orchestral. Cu acest ansamblu a prezentat o seamă de spectacole dintre care reținem titluri ca: Susana cea inocentă de J.Gilbert, Contesa dansului și Dans
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
ca: Susana cea inocentă de J.Gilbert, Contesa dansului și Dans spre fericire de R.Stolz, La calul bălan de R.Benatzky sau Contesa Maritza de E.Kalman. Tot în această perioadă cântatul la vioara îl îndrumă spre serile de muzică organizate de monseniorul paroh Paul Lackner, unde muzica de cameră era practicată cu asiduitate. Fiind dirijor de cor și simțind acuitatea lipsei de repertoriu pentru concertele prezentate de formațiile pe care le conducea Franz Stürmer se apropie și de compoziție
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
dansului și Dans spre fericire de R.Stolz, La calul bălan de R.Benatzky sau Contesa Maritza de E.Kalman. Tot în această perioadă cântatul la vioara îl îndrumă spre serile de muzică organizate de monseniorul paroh Paul Lackner, unde muzica de cameră era practicată cu asiduitate. Fiind dirijor de cor și simțind acuitatea lipsei de repertoriu pentru concertele prezentate de formațiile pe care le conducea Franz Stürmer se apropie și de compoziție, prelucrând folclorul german din Banat și scriind câteva
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
nocturnă, solistica a adus la rampă alt instrumentist de valoare: Marc- Olivier Broillet în Concertul pentru trompetă în Mi bemol major, impecabil pe tot parcursul muzical. Epuizantă performanță! Imaginea de ansamblu a tuturor este aceea a bucuriei de a face muzică, atât de importantă la Haydn. Întrebat de ce și muzica sa de cult este luminoasă, compozitorul a răspuns; „...pentru că de câte ori scriu, mă gândesc la Dumnezeu și mă cuprinde veselia...” Christian Zacharias și-a rezervat pentru sine și apariții ca pianist solo
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
valoare: Marc- Olivier Broillet în Concertul pentru trompetă în Mi bemol major, impecabil pe tot parcursul muzical. Epuizantă performanță! Imaginea de ansamblu a tuturor este aceea a bucuriei de a face muzică, atât de importantă la Haydn. Întrebat de ce și muzica sa de cult este luminoasă, compozitorul a răspuns; „...pentru că de câte ori scriu, mă gândesc la Dumnezeu și mă cuprinde veselia...” Christian Zacharias și-a rezervat pentru sine și apariții ca pianist solo și concertist în fiecare dintre seri: în ordine, cu
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
am pe un CD și am fost foarte mulțumit să aud că ei sunt foarte talentați și apreciați în România. D. N.: Ce compozitori se află cel mai des în repertoriul dvs.? M.V.: Îmi extind repertoriul de la clasicii timpurii până la muzica modernă. Nu fac nicio restricție. Dar în această perioadă mă axez pe marile simfonii și pe compozitorii simfonici ca Beethoven, Brahms, Șostakovici, Ceaikovski, Mahler, Rahmaninov, Prokofiev, (aceasta este zona principală de lucru) alături, bineînțeles de Mozart și Schubert. D. N.
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
Dar în această perioadă mă axez pe marile simfonii și pe compozitorii simfonici ca Beethoven, Brahms, Șostakovici, Ceaikovski, Mahler, Rahmaninov, Prokofiev, (aceasta este zona principală de lucru) alături, bineînțeles de Mozart și Schubert. D. N.: Ca violonist ați interpretat și muzică contemporană (Rodion Schedrin, Benjamin Yusupov chiar v-au dedicat lucrările). Ca dirijor intenționați acest lucru? M. V.: Da, deja dirijez și studiez muzică contemporană. Acum pregătesc pentru un festival o lucrare a compozitorului francez Francois Rousseau, care a avut premiera anul
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
este zona principală de lucru) alături, bineînțeles de Mozart și Schubert. D. N.: Ca violonist ați interpretat și muzică contemporană (Rodion Schedrin, Benjamin Yusupov chiar v-au dedicat lucrările). Ca dirijor intenționați acest lucru? M. V.: Da, deja dirijez și studiez muzică contemporană. Acum pregătesc pentru un festival o lucrare a compozitorului francez Francois Rousseau, care a avut premiera anul trecut la Bordeaux. D. N.: În lumea muzicală sunt doar câțiva artiști care, fiind foarte buni instrumentiști, au și o carieră dirijorală
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
Pe mine m-a inspirat ca dirijor înainte de toate, și abia apoi l-am cunoscut ca violoncelist. A fost deasemenea un profesor deosebit și m-a inspirat să predau și să fiu eu însumi profesor. A fost mentorul meu în muzică. D. N.: Se știe căm după ce ați încetat să cântați la vioarăm v-ați dedicat timpul carierei dirijorale. Veți reapărea pe scenă ca violonist? M. V.: Nu am încetat să cânt la vioară, dar este un pic ”răcoare” în cariera mea
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
daca vreau să am aceleași rezultate cum am avut ca violonist, trebuie să acord la fel de mult timp și dirijatului; de aceea am renunțat pentru un timp și la orele pe care le aveam ca profesor colaborator la Academia Regală de Muzică din Londra. Așa că atunci când o să mă întorc la vioară, sunt sigur că o să fie diferit în multe privințe. Nu o să mai am concerte așa cum obișnuiam, ca o rutină, ci o să am mai puține concerte ca violonist deoarece va trebui să
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
voi încerca să combin dirijatul cu vioara. D. N.: După experiența ca dirijor cântați la vioară diferit? M. V.: Bineînțeles, tot ce am învățat în viață, pe lângă vioară, m-a format ca muzician. Vioara nu este decât o singură expresie a muzicii. De exemplu, după ce am început să cânt la violă, am descoperit un sunet mult mai profund la vioară; când am început să predau am fost din nou influențat iar această profesie m-a făcut să descopăr o altă dimensiune a
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
Dumitru AVAKIAN Indiscutabil, concertele de muzică românească pe care le-a găzduit recenta formulă a Festivalului enescian s-au dovedit a fi revelatoare în ce privește potența artistică a multora dintre creatorii noștri; cei de azi, cei de ieri. Avem de-a face cu un veritabil tezaur de
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
azi, cei de ieri. Avem de-a face cu un veritabil tezaur de valori componistice, creații ce ni se dezvăluie - iată! - la nivelul cel înalt al performanței instrumentale și vocale. Iar aceasta atât în cazul evenimentelor proprii spațiilor tradiționale de muzică, dar și a acelora ce s-ar cuveni a se petrece într-un spațiu deschis, eventual stradal, accesibil marelui public. Nu mai suntem impresionați să constatăm o imensă varietate de stiluri, de atitudini componistice, de posibilități privind etalarea creativității. Dinamica
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
dar și a acelora ce s-ar cuveni a se petrece într-un spațiu deschis, eventual stradal, accesibil marelui public. Nu mai suntem impresionați să constatăm o imensă varietate de stiluri, de atitudini componistice, de posibilități privind etalarea creativității. Dinamica muzicii actuale de la noi se integrează firesc dinamicei mari, europene. Și la noi ca și în alte părți există un public special, cel al concertelor de muzică actuală. E drept, pe alte meridiane ale culturii, ale artei, există și mijloace dinamice
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
o imensă varietate de stiluri, de atitudini componistice, de posibilități privind etalarea creativității. Dinamica muzicii actuale de la noi se integrează firesc dinamicei mari, europene. Și la noi ca și în alte părți există un public special, cel al concertelor de muzică actuală. E drept, pe alte meridiane ale culturii, ale artei, există și mijloace dinamice Pro Contemporania de difuzare, mijloace pe care creatorii noștri le dețin, deocamdată, în restrânsă măsură. Referindu-mă la muzica propriu-zisă, se poate vorbi chiar de o
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
un public special, cel al concertelor de muzică actuală. E drept, pe alte meridiane ale culturii, ale artei, există și mijloace dinamice Pro Contemporania de difuzare, mijloace pe care creatorii noștri le dețin, deocamdată, în restrânsă măsură. Referindu-mă la muzica propriu-zisă, se poate vorbi chiar de o salutară solidaritate a muzicienilor performeri cu muzicienii creatori. Mulți dintre compozitori conduc grupuri instrumentale camerale - cum se spune astăzi- „de geometrie variabilă”, formații instrumentale în programele cărora, alături de lucrările colegilor, sunt promovate propriile
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]