63,386 matches
-
să-și riște capitalul În astfel de țări: perspectiva unor profituri substanțiale era umbrită de absența cronică a unui cadru legislativ pentru protejarea investițiilor. În alte țări din Europa Centrală soarta le era favorabilă investitorilor străini, fie și numai pentru că perspectiva aderării la UE accelera toate reformele instituționale și legislative. Chiar și În aceste condiții, o mare parte din volumul inițial al privatizărilor În Ungaria sau Polonia a constat fie În convertirea În afaceri legale a activităților de pe piața neagră a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
muncă. șomajul a rămas În multe locuri ridicat - iar odată cu pierderea slujbei, dispăreau și facilitățile ieftine și alte beneficii asociate În mod tradițional cu locul de muncă În aceste țări. Cum prețurile creșteau neîntrerupt, fie din cauza inflației 17, fie În perspectiva intrării În Uniunea Europeană, oricine avea un venit fix sau pensie de stat (adică exact profesorii, doctorii și inginerii, care fuseseră odată mândria socialismului) avea motive Întemeiate să evoce trecutul cu nostalgie. Mulți oameni din Europa de Est - Îndeosebi cei trecuți de 40
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de ani mai devreme. Dar, ca armistițiu În războiul de o sută de ani al Irlandei, acordul promitea un răgaz durabil. Cum s-a mai Întâmplat și În alte părți, radicalii de la vârful insurgenței Îmbătrâneau și au fost seduși de perspectiva funcțiilor oficiale. Iar Republica Irlanda, care a suferit În anii ’90 o transformare socioeconomică fără precedent, nu mai semăna nici pe departe cu bătrâna „Eire” din plăsmuirile naționaliste. Într-un Dublin Întinerit și absorbit de noua sa ipostază de escortă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să obțină acces la noi piețe ori ajutor străin, să stabilizeze politica internă, să se lege pe vecie de „Vest” sau doar să prevină pericolul unei recăderi În comunismul național -, toți noii lideri, de la Tallinn până la Tirana, priveau spre Bruxelles. Perspectiva aderării la UE, cu promisiunile ei de afluență și securitate, era fluturată tentant În fața electoratelor eliberate din Europa postcomunistă. „Nu vă Încredeți În cei care vă zic că era mai bine Înainte”, li se spunea. „Chinurile tranziției nu sunt zadarnice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
contribuabile la buget. În 2004, după extindere, 19 dintre țările membre au primit de la Uniune mai mult decât au dat. Costurile Uniunii Europene sunt suportate În practică de șase state: Marea Britanie, Franța, Suedia, Austria, Olanda și Germania. Semn rău pentru perspectivele Uniunii, toate șase au petiționat În 2003 Comisia pentru reducerea pe viitor a contribuției naționale la bugetul UE, de la 1,24% din PNB la doar 1%. Bugetul Uniunii, minuscul chiar și față de bugetul celui mai mic stat membru și cheltuit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nici faptul că beneficiile comerțului liber se distribuiau inegal la nivel global - mai ales În condițiile În care, la sfârșitul secolului XX, ca și Înainte de 1914, sistemele de comerț internațional favorizau interesele celor puternici și bogați. Privirile Însă dintr-o perspectivă europeană, recentele transformări din economia mondială se deosebeau Într-un aspect important. La sfârșitul secolului al XIX-lea, sfera de influență a statelor europene abia Începuse să crească: cu timpul, multe aveau să dețină, să conducă și să reglementeze sectoare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
flamura luptei de clasă nu mai existau: nu Întâmplător, Frontul Național a avut cele mai bune rezultate În districte care erau odinioară fiefurile Partidului Comunist Francez. Faptul că În mijlocul populației majoritare creștea o minoritate vizibilă, cu trăsături culturale străine - și perspectiva că tot mai mulți străini se vor năpusti la troaca asistenței sociale sau asupra slujbelor „noastre” când se vor deschide stăvilarele dinspre Est - a Însemnat pentru noua dreaptă cireașa de pe tort. Decretând că „barca e plină” sau acuzând faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe plan intern, o mai mare productivitate economică și o dezvoltare constantă a comerțului exterior), care au primit numele „Europa”. Însă după 1989 Europa de Vest postpolitică stătea din nou față În față cu geamăna ei de la răsărit, iar „Europa” trebuia regândită. Perspectiva abandonării coconului nu a fost, cum am văzut, primită cu entuziasm general; Jacek Kuroñ nu se Înșela când opina În jurnalul polonez Polityka din martie 1993 că „unele figuri politice din Occident regretă Uniunea Sovietică și vechea ordine mondială”. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
puteau fi plauzibile sau nu), ci Împotriva istoriei și geografiei. Eliberate În pripă din imperiul moscovit, statele postimperiale orfane Își Îndreptau acum privirile spre o altă capitală „imperială”: Bruxelles 4. Cu ce sperau aceste națiuni periferice să se aleagă din perspectiva Îndepărtată a includerii În noua Europă este mai puțin important decât ce aveau de pierdut dacă erau lăsate pe dinafară. Consecințele excluderii erau deja vizibile În primii ani ai noului mileniu chiar și pentru vizitatorul cel mai indiferent. Dacă existase
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
5. Identificarea cu Europa nu ținea de un trecut comun, dispărut acum fără urmă. Era revendicarea (oricât de nefondată și nerealistă) a unui viitor comun. țările de pe continent nu erau singurele care se temeau că vor rămâne În afara Europei. Din perspectiva moldovenilor vorbitori de română, vecinii lor de la vest aveau o șansă istorică. Spre deosebire de locuitorii Republicii Moldova, românii erau văzuți de Occident ca niște candidați perfect legitimi, deși indolenți, și aveau asigurat un viitor european. De la București, lucrurile se vedeau Însă altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În centrul unei comunități baltice reinventate (acum cu accente occidentale), distanțându-se de patria-mamă și de trecutul recent. Dar pentru alte regiuni din țările membre, mai ales Germania și Polonia, Marea Baltică nu Înseamnă mare lucru. Dimpotrivă: În anii din urmă, perspectiva câștigurilor din turism a mânat Cracovia să insiste asupra orientării ei sudice, promovând imaginea de fostă capitală a Galiției habsburgice. Münchenul și Viena, deși rivalizează peste graniță În atragerea investițiilor industriale, și-au redescoperit o moștenire „alpină” comună, facilitată de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a obținut 9% din voturi, adică 12 fotolii de deputat În parlamentul saxon. Un abis al ranchiunei Îi separa pe Wessies de Ossies În Germania și el nu ținea doar de slujbe sau șomaj, de bogăție sau sărăcie, deși, din perspectiva esticilor, acestea erau simptomele cele mai vizibile și mai dureroase. Germanii, ca toți ceilalți În noua Europă, erau din ce În ce mai scindați de o nouă serie de distincții care sfidau diviziunile geografice sau economice convenționale. De o parte se afla o elită
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
intrarea Marii Britanii În UE a produs o modificare (toți funcționarii civili subordonați de la Londra vorbeau curent franceza), cât aderarea scandinavilor, care vorbeau fluent engleza, expansiunea comunității germanofone (grație unificării Germaniei și aderării Austriei), ce renunța treptat la reticența postbelică, și perspectiva noilor membri din Est. În ciuda traducerii simultane (care acoperea 420 de combinații posibile Între limbile celor 25 de state membre), comunicarea În una dintre cele trei limbi principale ale Uniunii era indispensabilă pentru a influența realmente deciziile luate și a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de opinie, 2004) Societatea modernă... este o societate democratică ce trebuie analizată fără accese de entuziasm sau de indignare. Raymond Aron Europa era, la sfârșitul mileniului, de o diversitate proliferantă: geometria variabilă a regiunilor, a țărilor și a Uniunii Europene; perspectivele și dispozițiile contrastante ale islamismului și creștinismului, cele două mari religii de pe continent; viteza fără precedent a comunicațiilor și a schimburilor În interiorul și În afara granițelor Europei; multitudinea diferențelor care estompează vechile distincții sociale și naționale; incertitudinile cu privire la viitor, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
noua scenă artistică londoneză (Brit Art), baletele controversate ale lui William Forsythe la Frankfurt sau straniile „adaptări” montate ocazional la Opera din Paris nu făceau decât să confirme o presimțire sumbră: mai mult Însemna doar mai rău. Privită din această perspectivă, cultura europeană „Înaltă”, care Înainte răspundea familiarității moștenite a spectatorilor cu un canon comun, exploata acum complexele culturale ale unui public de neofiți - incapabili de distincții argumentate Între „bun” și „prost”, dar urmând entuziaști imperativele modei. Nu era o situație
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În SUA să pară riscantă și anarhică, iar recursul frecvent la pedeapsa capitală era pentru cei mai mulți observatori europeni un semn că America e complet străină de civilizația modernă 7. La acestea se adăuga disprețul vădit al Washingtonului pentru tratatele internaționale, perspectiva sa originală asupra Încălzirii globale sau asupra dreptului internațional și, mai ales, atitudinea părtinitoare În criza israeliano-palestiniană. În nici unul dintre aceste cazuri, politica americană nu s-a schimbat radical după alegerea președintelui Bush În 2000; prăpastia atlantică Începuse să se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
declarată a fostelor națiuni surori care În 1945 au fost eliberate de sub jugul fascist prin sacrificiile trupelor sovietice. Cu toate acestea, În Rusia amintirile erau polarizate. Mai mult, această divizare a fost instituționalizată prin intermediul a două organizații civile care promovau perspective critice diametral opuse asupra trecutului comunist al țării. Memorial, fondată În 1987 de disidenții liberali, avea scopul de a descoperi și a comunica adevărul despre istoria sovietică. Membrii săi urmăreau În special cazurile de Încălcare a drepturilor omului și asumarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a Europei - e istoria conflictelor planetare În care continentul s-a văzut amestecat, cu sau fără voia sa. Căderea comunismului, ca factor declanșator al unei noi revoluționări a istoriei europene, a schimbat, În opinia lui Tony Judt, În mod radical perspectiva asupra unor fenomene ce păreau să țină de logica de fier a politicii (Războiul Rece, divizarea continentului În două părți ce nu comunicau, confruntarea dintre politicile economice ale Estului și Vestului european etc.), dar care s-au revelat a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și 1936, notează autorul, „schimburile franco-germane au scăzut cu 83%”!), Începem să Înțelegem de ce s-a ajuns la distrugerea unei civilizații Înainte chiar ca tancurile lui Hitler și cizma lui Stalin să-și lase urmele nefaste asupra destinului continental. Din perspectiva unui cititor român, e, firește, de maxim interes felul În care un istoric străin - și Încă unul de calibrul lui Tony Judt - ne percepe. Ei bine, aproape că nu e o surpriză că figura cea mai proeminentă a istoriei române
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În România. Momentele de tensiune internațională - inclusiv cele din interiorul blocului comunist - ne-au prins mereu pe contre-pied, dacă nu chiar Într-un rușinos off-side. Mult clamata politică de independență a lui Ceaușescu e analizată de Tony Judt dintr-o perspectivă mult mai rezonabilă. Punctul de maximă „originalitate” al comunismului românesc este atins În ceea ce autorul numește „stalinismul național” (fiind, din acest punct de vedere, În deplin acord cu Vladimir Tismăneanu). Spre deosebire de titoism (o formulă „opresivă, nu represivă”, scrie Tony Judt
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
masă 309-311; mișcarea pentru pace 526; mișcări naționaliste 640-651; mișcări separatiste regionale 640-651; natalitatea - vezi natalitatea; naționalizarea sectorului privat 510; obiceiuri de vot 445-446; pagube materiale 30; partide politice 445; partide și mișcări cu „deziderat unic” 447-448; partide verzi 453-454; perspectiva comunismului sau fascismului 427; planificarea guvernamentală - vezi planificarea guvernamentală; planificarea urbană 358-360; primirea refugiaților 43; privatizarea sectorului public 509-512; produsul intern brut (În 1970) 420-421; puterea colonială - vezi colonialism; rata mortalității infantile 307; reforma agrară 84-85; reforme liberale 349-350; relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de Nuits; în Champagne, unde s-a adoptat o clasificare a soiurilor; și cu precădere la Bordeaux unde s-a realizat un clasament bazat pe noțiunea de castel în anul 1855, la cererea Camerei de Comerț a acestui oraș, în perspectiva expoziției universale care a avut loc în același an la Paris. Primul clasament datează din 1647 și a fost opera magistraților din Bordeaux. Cel de-al doilea "prin ordin de merit" va fi realizat la inițiativa ducelui de Monry de către
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Cepul când se scoate, Ca-n timpurile uitate, Albul vin de-Alsacia Slăvește Patria Francezilor... de-a pururi ! Războaiele civile europene, dacă ar fi să reluăm expresia folosită de Jean Monnet în lucrearea sa, Mémoires, aparțin, din fericire, Istoriei. Din această perspectivă, putem spune că alsacienii au făcut, din reuniunile lor tradiționale numite Stammtisch, un compromis cultural între chermesa de origine germanică și festinul rabelaisian. Spre deosebire de procesul vinificării ce poate fi realizat la scară mică, cel de fabricare a berii implică un
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
producția de vin pe trei luni nu a mai apărut în catalogul comunitar. Acest sistem avea să fie finanțat din fonduri naționale pe baza unei autorizații prealabile a Consiliului de Miniștri a Comunității Europene. Reforma din anul 1984 avea ca perspectivă aderarea Spaniei la Comunitatea Economică Europeană, la 1 ianuarie 1986. Însă, piața spaniolă suferă de un dezechilibru incontestabil: o variabilitate puternică a recoltelor (de la o producție modestă la o producție dublă în decursul anilor), un declin continuu al consumului intern
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a accepta să fie nedreptățit, umilit și exploatat neamul nostru. Recunoscând statutul metafizic al neamului în lumina adevărurilor creștine, nu se pot accepta simulacrele istorice ale mistriei, echerului și ale Marelui Arhitect. Aici este miezul problemei legionare și din această perspectivă trebuie să se vadă cine și de ce ne-a prigonit până acum mai mult de șapte decenii.” (Sebastian Mocanu) Până când această oribilă nedreptate făcută legionarului român de a ne blama veșnic și a ne ține în ilegalitate într-un moment
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]