62,624 matches
-
la carte de Romeo Bunea, director al Școlii de muzică din Brăila... Și pentru că tot am vorbit de orașul de la Dunăre, în luna iunie Jolt Kerestely a fost invitat de onoare la ediția a XI-a a Festivalului internațional al muzicilor militare de la Brăila. Festivalul a fost deschis de orchestrele reunite din România, Republica Moldova și Turcia, care au interpretat absolut emoționant celebra melodie “Copacul”, pe versuri de Ovidiu Dumitru. Au fost nu mai puțin de 160 de instrumentiști (din țara
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
mai înalt grad, între alții, de scriitorul și omul de televiziune Octavian Sava. Iată ce ne-a declarat compozitorul Dan Ardelean: “Am venit cu multă plăcere la Mogoșoaia, pentru că m-am legat de acest loc în perioada când am scris muzica filmului “Doamna cu trandafir”, regizat de Cristina Nichituș, peliculă care retrasa biografia Marthei Bibescu, adevărat simbol al acestui loc și a cărei viață ar trebui să fie cunoscută în special de doamnele din spațiul public de azi. Gazdele ne-au
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
străinătate: după 44 de ani, impresiile s-au estompat, informațiile suferă, apar tot felul de aberații semnate de necunoscători sau netrăitori ale acelei perioade, așa încât ne-am decis să purcedem la un serial ce va retrasa toată istoria zbuciumată a muzicii ușoare din aceste decenii, prin prisma biografiei artistei, dar și a intersectării ei cu diverse personalități, componistice și interpretative. Pentru că, să nu uităm, înafara triumfului de la Brașov ea a mai reprezentat România cu succes la festivaluri importante (Sopot, Bratislava, Sofia
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
de cuvinte”, “De ce?”... Luminița Dobrescu s-a născut la 5 iunie 1946, la București. Mama sa era casnică, o talentată croitoreasă, iar tatăl, fost militar, desenator tehnic la un institut de proiectări, este cel care i-a insuflat pasiunea pentru muzică. A locuit multă vreme în cartierul Bucureștii Noi, în apropierea bisericii Bazilescu (cînd i-am luat primele interviuri se mutase - adresă predestinată! - pe Știrbei Vodă, chiar peste drum de Conservator), fiind colegă de clasă cu Angela Similea. Pentru autenticitate, păstrăm
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
copilului Angela”, au însoțit-o o viață întreagă... După încheierea ciclului primar eu m-am înscris la liceul din Pajura, ea s-a mutat cu familia la Piața Chibrit. Începuturile noastre muzicale au fost decalate de lansarea mea timpurie în muzica ușoară. Ne-am mai revăzut, din întâmplare, în 1992, la o fabrică de marmură din Bucureștii Noi. Drumurile întortocheate ale vieții, cât și experiențele conferite de oamenii pe care i-ai întâlnit cândva, i-ai pierdut, i-ai regăsit apoi
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
Jelescu, dedicându-mi rânduri care readuc la rampă acele trăiri din copilăria noastră, acele semne de întrebare la care eu încă nu am găsit răspuns, demonstrează că am avut dreptate...”. În timpul liceului, Luminița Dobrescu a fost remarcată de profesorul de muzică, Pufulete, care a inclus-o într-un septet de muzică... populară, cu care a debutat în 1965 pe scena de la “Modern Club”. În același an, cu acest grup folcloric debutează pe micul ecran, în cadrul unei emisiuni foarte urmărite în epocă
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
din copilăria noastră, acele semne de întrebare la care eu încă nu am găsit răspuns, demonstrează că am avut dreptate...”. În timpul liceului, Luminița Dobrescu a fost remarcată de profesorul de muzică, Pufulete, care a inclus-o într-un septet de muzică... populară, cu care a debutat în 1965 pe scena de la “Modern Club”. În același an, cu acest grup folcloric debutează pe micul ecran, în cadrul unei emisiuni foarte urmărite în epocă (de fapt, ca tot ce era divertisment TV pe atunci
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
Detaliu de “istorie muzicală”, naș de căsătorie al solistei nu fusese altul decât Paul Urmuzescu! Nașul Urmuzescu “De Paul Urmuzescu și de familia sa mă leagă o prietenie specială. Eram vecini, eu locuiam pe Știrbei Vodă, vis-à-vis de Conservatorul de muzică “Ciprian Porumbescu”, unde eram și studentă, el - la Sala Palatului, unde stă și azi. Ne-am “descoperit” destul de târziu, iar pentru colaborări sau înregistrări nu mai rămăsese foarte multă vreme, eu fiind mai tot timpul plecată din țară. Abia după
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
Mulți sau puțini se vor întreba de ce am ales modelul grecesc al artei, al civilizației, de ce prezint obsesiv trăsăturile și arhitecturile estetice ale acestei copleșitoare civilizații: nu mă frânează nici o obiecție, având în logica firii continuitatea ideii că artele sonore, muzica și formele ei de expresie pleacă din edificiul civilizației grecești, sub formă de arcade, de altare, de vestale, de lire și de incantații. Citesc și mă conving de fiecare dată că niciunde cuvintele nu au fost mai bine orânduite și
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
București, 1998, Versiunea Românească, p. 294, 296. Așa și prin multe alte feluri încerc să-mi explic, să mă justific de ce cred numai în forța divină a lucrurilor, de ce argumentez ideea și din ea sursa teoriei conform căreia cuvântul și muzica lui ne sunt date prin har, prin grija și necesitatea demiurgică a ordinii de drept divin, celest, necunoscut și de nepătruns mie, semenilor, cutezătorilor. Departe de a fi un cercetător al domeniilor vaste ale artei, sunt un musician care nu
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
am două perplexități: eliminarea lui Wang Jingjing și promovarea mai departe a lui Sorin Creciun. În această etapă a fost pusă la încercare capacitatea competitorilor în ce privește interpretarea marelui repertoriu pianistic din secolul XX și competența lor în domeniul muzicii lui George Enescu. Aici avem o problemă. Această problemă a existat și în ediția trecută a concursului, însă acum s-a amplificat în mod alarmant. În grade și moduri diferite, condidații au fost deficitari în cunoașterea muzicii enesciene. Am constatat
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
lor în domeniul muzicii lui George Enescu. Aici avem o problemă. Această problemă a existat și în ediția trecută a concursului, însă acum s-a amplificat în mod alarmant. În grade și moduri diferite, condidații au fost deficitari în cunoașterea muzicii enesciene. Am constatat cu mare jenă că reprezentantul României, Sorin Creciun, nu prea știa lucrările. Înotatul prin partituri, aproximațiile de citire, diletantismul afișat nu i-au făcut cinste. Următorul concurent, Amir Tebenikhin, dependent și el de partitură, a făcut față
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
pe o temă de Corelli a susținut foarte bine marele complex al acestei opere monumentale. Față de evoluția din etapa precedentă, valoroasa muziciană a fost mai puțin strălucitoare. Să ne întoarcem acum la ceea ce ne doare. Ce se poate face pentru ca muzica lui Enescu să fie mai bine asimilată de către viitorii competitori? Cred că ar fi potrivit să se organizeze un program internațional de masterclass, condus de maeștri reputați ai domeniului. Acesta ar trebui să cuprindă cursuri de interpretare, cursuri de analiză
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
îmbunătățită față de finala ediției trecute. Dirijorul Florin Totan a făcut eforturi extraordinare ca să asigure cu promptitudine și eficiență parteneriatul orchestră-soliști. Un alt factor de disconfort a fost spațiul insuficient oferit de sala de concerte George Enescu a Universității Naționale de Muzică, unde s-au desfășurat toate fazele competiției. Primul finalist, Amir Tebenikhin, a cântat Concertul al III-lea în re minor de Rachmaninov cu forța copleșitoare a unui artist de mare clasă. A construit concertul impecabil, i-a dat măreția și
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
se cer a fi formulate. Regret profund eliminarea încă din semifinală a admirabilului pianist Wang Jingjing. Pe de altă parte, regret că s-a acordat premiul pentru interpretarea unei opere de George Enescu deoarece felul în care s-a cântat muzica sa nu justifica o distincție. La capitolul neîmpliniri aș adăuga prezența nesemnificativă a școlii românești de pian în ediția actuală, ca și în cea precedentă. Publicul format cu preponderență din tineri, elevi și studenți, a fost prezent în număr mare
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
poate mai mult decât într-un întreg an școlar. Ne-am îmbogățit experiența în ceea ce privește arta și știința de a te prezenta la o mare competiție. Deopotrivă am învățat, o dată mai mult, despre infinitele feluri de a face muzică prin cântatul la pian. Există și un epilog al concursului nostru. Momentul de culme s-a petrecut, contrar așteptărilor, la încheierea spectacolului de gală. Știm bine că după o competiție de asemenea dificultate, la capătul a opt zile de probe
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
pe parcursul etapelor. Ei bine, Amir Tebenikhin a părut că dezvoltă forțe supranaturale. În sala Ateneului Român, Concertul al treilea de Rachmaninov a fost creat cu o dăruire copleșitoare, cu noblețe și rafinament, cum rar se pot auzi în această muzică. La aura de nemărginire a peisajului sonor a contribuit decisiv orchestra Filarmonicii clujene. Dirijat impecabil de Florin Totan, marele ansamblu, transfigurat, dinamizat, a întregit atmosfera de apoteoză, receptată frenetic de public. Proaspăt și plin de energie, protagonistul a răspuns apoi
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
Marius GHERMAN Cum titlul cu „Vai” îl utilizasem la articolul despre Mamaia, aici nu mai mergea, deși a fost invitat, pentru un recital, chitaristul virtuoz Steve Vai, altminteri un muzician de clasă, dar evident nelalocul lui la un festival de muzică ușoară sau pop cum este cel de la Brașov - așa se explică de ce a cântat puțin și n-a acordat bis-uri, cu toate că primise un trofeu (?!) „pentru întreaga carieră”. Din partea cui, cine avea competențaîntre organizatori s-o facă? În plus, pesemne
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
doamne ale deceniilor din urmă - Sanda Țăranu, Cristiana Bota, Lia Mărăscu, Iuliana Marciuc. La seara de folclor, aceeași înghesuială la microfonul de comperaj, cu 3 persoane, mergându-se în continuare pe ideea păguboasă de a-i transforma pe cântăreți (la muzică populară e și mai greu cu gramatica...) în moderatori. Viorica Macovei, Gelu Voicu și o tânără pe care TVR tot încearcă s-o impună peste tot, dar... (Miricioiu Irninis, sperăm că am scris corect). Antonino nu e un clown, cum
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
scurt discurs pe care va trebui să-l susțin într-unul din intervalele dintre lucrările prezentate pe scena de la Kuala Lumpur și vreau să vă spun celor de acasă, tuturor, ca mesajul este unul de pace și de încredere că muzica poate fi un mesager al raționalității și al capacității de a te bucura de frumos. Cele două concerte care vor avea loc pe noua și zece septembrie în capitala Malaeziei, vor fi înregistrate și filmate de Radio Televiziunea publică din
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
tendința cu privire la o eventuala alipire a teritoriilor palestiniene. Extrema dreaptă mesianică dar și stânga posționistă preconizează alipirea deplin a teritoriilor palestiniene, ceea ce presupune acordarea de drepturi milioanelor de palestinieni. Revenim la actualitatea internă. De astăzi putem asculta cinci minute de muzică clasică în spații neconvenționale hipermarket-uri, mall-uri, librării, muzee, grație unul proiect inițiat și derulat de Radio România Muzical. De anul acesta ascultă cinci minute de muzică clasică a devenit și program național în școlile românești prin semnarea unui
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
palestinieni. Revenim la actualitatea internă. De astăzi putem asculta cinci minute de muzică clasică în spații neconvenționale hipermarket-uri, mall-uri, librării, muzee, grație unul proiect inițiat și derulat de Radio România Muzical. De anul acesta ascultă cinci minute de muzică clasică a devenit și program național în școlile românești prin semnarea unui protocol între Ministerul Educației și Radio România. Liliana Staicu, managerul de la Radio România Muzical. Este foarte important că din acest an școlar, copii din România pot asculta la
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
național în școlile românești prin semnarea unui protocol între Ministerul Educației și Radio România. Liliana Staicu, managerul de la Radio România Muzical. Este foarte important că din acest an școlar, copii din România pot asculta la școală aceste cinci minute de muzică clasică însoțite de explicații construite pentru nivelul lor de înțelegere. Tot pentru elevi a fost gândit și un concurs derulat pe pagina proiectului de la România Muzical punct ro !!!!, iar pentru profesori o bibliotecă online cu lucrări din programa școlară și
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
și tot sub egida acestui proiect puteți să-l ascultați cântând live în spații nevonvenționale din Cluj și Timișoara pe violoncelistul Răzvan Suma în zece și douăsprezece octombrie. Scopul proiectului aflat la a noua ediție este acela de a aduce muzica clasică tot mai aproape de publicul larg. Campania a fost foarte bine primită la edițiile precedente desfășurate de două ori pe an, începând din două mii zece. Ofertele editoriale pentru reflectarea campaniilor electorale pentru alegerile prezindențiale la posturile publice de radio și
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]