63,037 matches
-
ul este un grup de tumori ale celulelor sangvine ce se dezvoltă din limfocite. Acest termen este utilizat uneori ca și referent pentru celulele canceroase și nu pentru toate tipurile de tumori. Simptomele pot include, printre altele: nod/noduli limfatic/i mărit/ți nedureroși în general, febră, transpirații
Limfom () [Corola-website/Science/335701_a_337030]
-
ul este un grup de tumori ale celulelor sangvine ce se dezvoltă din limfocite. Acest termen este utilizat uneori ca și referent pentru celulele canceroase și nu pentru toate tipurile de tumori. Simptomele pot include, printre altele: nod/noduli limfatic/i mărit/ți nedureroși în general, febră, transpirații, mâncărimi, pierderea în greutate și oboseală. Transpirațiile nocturne sunt mai comune. Cele două tipuri principale sunt
Limfom () [Corola-website/Science/335701_a_337030]
-
neoplasme numite tumori ale țesuturilor hematopoietice și limfoide. Factorii de risc pentru LH includ: infecții cu virusul Epstein-Barr și îmbolnăvirea altor membri ai familiei. Factorii de risc pentru LNH includ: bolile autoimune, HIV/SIDA, infecții cu virusul uman limfotrop pentru celulele T (HTLV-I), consumul unei cantități mari de carne și grăsime, medicația imunosupresoare și unele pesticide. Acestea sunt diagnosticate, de obicei, prin sânge, urină și testarea măduvei spinării. O biopsie a unui nod limfatic poate fi, de asemenea, utilă. Imagistica
Limfom () [Corola-website/Science/335701_a_337030]
-
Lume a viselor 347. Umbra ce se strecoară 348. Noul Akatsuki 349. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - O mască ce ascunde inima 350. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - Moartea lui Minato 351. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - Celulele lui Hashirama 352. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - Orochimaru, Fugarul Ninja 353. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - Subiectul de Teste al lui Orochimaru 354. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - Căile lor proprii 355. Kakashi - În Umbra Trupelor
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
Cancerul stomacal sau cancerul gastric este o afecțiune malignă, în care celulele neoplazice apar la nivelul mucoasei gastrice și apoi se extind dincolo de peretele gastric. Apare atunci când cancerul se dezvoltă în mucoasa stomacului. Simptomele precoce pot include: arsuri stomacale, durere în partea de sus a abdomenului, greață, disconfort abdominal sau indigestie, senzația
Cancer stomacal () [Corola-website/Science/335752_a_337081]
-
durată față de majoritatea celorlalte părți ale creierului. Hormonii steroizi legați de stres afectează hipocampul în cel puțin 3 moduri: 1) reducând excitabilitatea unor neuroni hipocampali, 2) inhibând geneza unor neuroni noi în girusul dentat și 3) cauzând atrofia dendritelor din celulele piramidale din regiunea CA3. Există dovezi cum că oamenii supuși unui stres sever și de lungă durată dezvoltă atrofie mai semnificativă în hipocamp decât în alte zone ale creierului. Aceste efecte apar în sindromul de stres posttraumatic, și s-ar
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
afla într-un calculator aruncat la o pubelă de pe strada unde locuia. În el, Brahim scria că "este pe fugă, căutat peste tot" și că nu mai este "în siguranță și că dacă mai tergiversează, riscă să sfârșească într-o celulă". Autoritățile au oprit temporar tot traficul aerian pe aeroport și toți cei aflați în incinta aeroportului au fost evacuați. Clădirea Berlaymont, care se află lângă stația Maelbeek și găzduiește sediul central al Comisiei Europene, a fost închisă. Poliția belgiană a
Atentatele teroriste de la Bruxelles din martie 2016 () [Corola-website/Science/335760_a_337089]
-
prin împiedicarea legării fibrinogenului, factorului von Willebrand și a altor molecule adezive de situsurile receptorilor GPIIb/IIIa de pe trombocitele activate și inhibă agregarea plachetară. Se leagă, de asemenea, de receptorii pentru vitronectină (αVβ3) care se află pe trombocite și pe celulele endoteliale. Receptorul vitronectinic mediază proprietățile pro-coagulante ale trombocitelor și proprietățile proliferative ale celulelor endoteliale și musculare netede din peretele vascular. Datorită dublei sale acțiuni, abciximabul blochează mai eficient cascada de generare a trombinei consecutiv activării trombocitelor în comparație cu medicamentele care inhibă
Abciximab () [Corola-website/Science/335806_a_337135]
-
situsurile receptorilor GPIIb/IIIa de pe trombocitele activate și inhibă agregarea plachetară. Se leagă, de asemenea, de receptorii pentru vitronectină (αVβ3) care se află pe trombocite și pe celulele endoteliale. Receptorul vitronectinic mediază proprietățile pro-coagulante ale trombocitelor și proprietățile proliferative ale celulelor endoteliale și musculare netede din peretele vascular. Datorită dublei sale acțiuni, abciximabul blochează mai eficient cascada de generare a trombinei consecutiv activării trombocitelor în comparație cu medicamentele care inhibă doar receptorii GPIIb/IIIa. Funcția plachetară revine la normal în termen de 24
Abciximab () [Corola-website/Science/335806_a_337135]
-
Stiriei (la 143 km nord de Graz), construind o capelă în care a amplasat o statuie din lemn de tei a Fecioarei Maria, pe care o sculptase el însuși. Localitatea a primit numele de Mariazell care se traduce „Maria în celulă”. În 1266 a fost ridicat un altar dedicat Sfintei Fecioare Maria. În anul 1344 localitatea Mariazell a fost ridicată la statutul de oraș. Regele Ludovic I al Ungariei a construit aici o biserică în anul 1363, după o victorie împotriva
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
pus jos statueta mariană pe care o adusese cu el, iar stânca s-a spart și a lăsat liber drumul lui Magnus. El s-a oprit în apropiere, a pus statueta pe un trunchi de copac și a construit o celulă din lemn, care a servit atât pe post de capelă, cât și de chilie. Cea de-a doua legendă relatează cum margraful Heinrich al Moraviei și soția sa, după vindecarea de o gută severă cu ajutorul Sfintei Fecioare de la Mariazell, au
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
În anul 2000 a avut loc un progres semnificativ în domeniu, cu apariția a două articole în jurnalul științific Nature publicate de Michael B. Elowitz și Stanislas Leibler. Cei doi propuneau crearea unor circuite biologice prin combinarea unor gene cu celule de Escherichia coli. Există un număr de tehnologii care fac posibilă dezvoltarea domeniului de biologie sintetică. Conceptele-cheie includ standardizarea elementelor biologice și abstractizarea ierarhică, care permite folosirea elementelor menționate în sisteme sintetice din ce în ce mai complexe. Procesul este înlesnit de tehnologii de
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
Cambridge, Massachusetts. În mai 2010 în laboratorul Institutului J. Craig Venter (JCVI) din California, (Statele Unite) profesorul Craig Venter alături de Daniel Gibson și alți colegi de-ai săi au sintetizat genomul bacteriei "Mycoplasma mycoides", după care l-au ansamblat în interiorul unei celule de drojdie. Apoi, au transplantat genomul în celula unei specii înrudite, "Mycoplasma capricolum". După ce noua celulă a trecut prin procesul de diviziune celulară, celulele din colonia bacteriană nou-creată conțineau în exclusivitate proteinele caracteristice M. Mycoides. Reușita cercetătorilor de la Institutul J.
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
J. Craig Venter (JCVI) din California, (Statele Unite) profesorul Craig Venter alături de Daniel Gibson și alți colegi de-ai săi au sintetizat genomul bacteriei "Mycoplasma mycoides", după care l-au ansamblat în interiorul unei celule de drojdie. Apoi, au transplantat genomul în celula unei specii înrudite, "Mycoplasma capricolum". După ce noua celulă a trecut prin procesul de diviziune celulară, celulele din colonia bacteriană nou-creată conțineau în exclusivitate proteinele caracteristice M. Mycoides. Reușita cercetătorilor de la Institutul J. Craig Venter a reprezentat un prim pas spre
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
Craig Venter alături de Daniel Gibson și alți colegi de-ai săi au sintetizat genomul bacteriei "Mycoplasma mycoides", după care l-au ansamblat în interiorul unei celule de drojdie. Apoi, au transplantat genomul în celula unei specii înrudite, "Mycoplasma capricolum". După ce noua celulă a trecut prin procesul de diviziune celulară, celulele din colonia bacteriană nou-creată conțineau în exclusivitate proteinele caracteristice M. Mycoides. Reușita cercetătorilor de la Institutul J. Craig Venter a reprezentat un prim pas spre dezvoltarea și testarea unor noi variante ale organismelor
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
de-ai săi au sintetizat genomul bacteriei "Mycoplasma mycoides", după care l-au ansamblat în interiorul unei celule de drojdie. Apoi, au transplantat genomul în celula unei specii înrudite, "Mycoplasma capricolum". După ce noua celulă a trecut prin procesul de diviziune celulară, celulele din colonia bacteriană nou-creată conțineau în exclusivitate proteinele caracteristice M. Mycoides. Reușita cercetătorilor de la Institutul J. Craig Venter a reprezentat un prim pas spre dezvoltarea și testarea unor noi variante ale organismelor existente. „Metoda pe care am conceput-o ne
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
acesteia cu un cost mai redus. Specialiștii de la NASA încearcă să conceapă o bacterie care să combată efectul radiației la care sunt expuși astronauții, cercetătorii din cadrul unei companii elvețiene au creat un circuit genetic proiectat pentru a detecta și distruge celulele canceroase fără efectele secundare provocate de chimioterapie și de radioterapie. Printre numeroasele posibile utilizări ale acestui nou domeniu științific se numără crearea unor microorganisme modelate pentru a produce medicamente, a detecta substanțe toxice, a elimina poluanții, a repara genele defecte
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
pe Marte. În viitor, vom putea trimite noi medicamente sau noi forme de viață ce permit producerea de energie și de hrană ca informații digitale. Închipuiți-vă că vă aflați într-o colonie pe Marte și că doriți o nouă celulă care produce un vaccin sau alimente, veți primi un email și îl veți putea converti într-o formă biologică”, prezice Venter. În Regatul Unit, un raport realizat de Royal Academy of Engineering a concluzionat că biologia sintetică „are o importanță
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
densitate de 1,14 g/ml în gradient de densitate de tartrat de K și o greutate moleculară de 3,6 x 10. Examenul la microscopul electronic arată că virionii au la exterior un înveliș lipidic extern, provenit din membrana celulei gazdă infectată, pe care se află niște proeminențe numite peplomere (spiculi), de aspect globular cu diametrul de 7 nm, dispuse la intervale de 10 nm, care sunt în totalitate formate din proteine glicozilate - glicoproteine (GP), regrupate în macromolecule trimerice responsabile
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
VP24 asociată membranei. Glicoproteina GP (130-170 kDa), singura glicoproteină structurală constitutivă a învelișului viral, este formată din două fragmente legate printr-o punte disulfurică, una extracelulară, GP1, și alta ancorată în membrană, GP2. Glicoproteina GP, care se leagă preferențial de celulele endoteliale și celulele liniei monocitare prin GP1, permite intrarea virionului în celula țintă, și este responsabilă de disjuncția celulelor endoteliale și de citotoxicitatea față de vasele sanguine observate in vitro; ea are în plus o acțiune imunosupresivă prin intermediul unei secvențe peptidice
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
Glicoproteina GP (130-170 kDa), singura glicoproteină structurală constitutivă a învelișului viral, este formată din două fragmente legate printr-o punte disulfurică, una extracelulară, GP1, și alta ancorată în membrană, GP2. Glicoproteina GP, care se leagă preferențial de celulele endoteliale și celulele liniei monocitare prin GP1, permite intrarea virionului în celula țintă, și este responsabilă de disjuncția celulelor endoteliale și de citotoxicitatea față de vasele sanguine observate in vitro; ea are în plus o acțiune imunosupresivă prin intermediul unei secvențe peptidice omoloagă cu o
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
învelișului viral, este formată din două fragmente legate printr-o punte disulfurică, una extracelulară, GP1, și alta ancorată în membrană, GP2. Glicoproteina GP, care se leagă preferențial de celulele endoteliale și celulele liniei monocitare prin GP1, permite intrarea virionului în celula țintă, și este responsabilă de disjuncția celulelor endoteliale și de citotoxicitatea față de vasele sanguine observate in vitro; ea are în plus o acțiune imunosupresivă prin intermediul unei secvențe peptidice omoloagă cu o secvență imunosupresivă a retrovirusurilor. Glicoproteina GP solubilă (GPS sau
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
legate printr-o punte disulfurică, una extracelulară, GP1, și alta ancorată în membrană, GP2. Glicoproteina GP, care se leagă preferențial de celulele endoteliale și celulele liniei monocitare prin GP1, permite intrarea virionului în celula țintă, și este responsabilă de disjuncția celulelor endoteliale și de citotoxicitatea față de vasele sanguine observate in vitro; ea are în plus o acțiune imunosupresivă prin intermediul unei secvențe peptidice omoloagă cu o secvență imunosupresivă a retrovirusurilor. Glicoproteina GP solubilă (GPS sau sGP) (50-70 kDa) este o proteină nestructurală
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
VP40 și VP24 sunt legate de complexul RNP, pe de o parte, și pe suprafața internă a bistratului lipidic al învelișului virionului, pe de altă parte. Aceste proteine sunt implicate în formarea complexului RNP, asamblarea și înmugurirea virionilor pe suprafața celulelor infectate și selectarea celulelor țintă. Proteinele VP35 și VP24 joacă un rol major în patogenitatea virusului neutralizând răspunsurile antivirale ale celulelor infectate printr-o activitate inhibitoare specifică a sintezei IFN (interferon uman) de tip I. Infecția cu virusul Ebola este
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
legate de complexul RNP, pe de o parte, și pe suprafața internă a bistratului lipidic al învelișului virionului, pe de altă parte. Aceste proteine sunt implicate în formarea complexului RNP, asamblarea și înmugurirea virionilor pe suprafața celulelor infectate și selectarea celulelor țintă. Proteinele VP35 și VP24 joacă un rol major în patogenitatea virusului neutralizând răspunsurile antivirale ale celulelor infectate printr-o activitate inhibitoare specifică a sintezei IFN (interferon uman) de tip I. Infecția cu virusul Ebola este o zoonoză (boală infecțioasă
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]