64,416 matches
-
câștigătoare, un pom de la ușa casei în care oricine se va sui să nu se mai poată da jos fără voia sa și un scaun pe care oricine va ședea să nu se poată ridica până când nu va vrea el. Personajul își recâștigă averea pierdută la cărți și coboară apoi printr-o ocnă părăsită în Iad, unde-l bate pe Scaraoțchi la cărți și salvează sufletele a doisprezece prieteni. Ajungând la bătrânețe, este vizitat de Moarte pe care o păcălește de
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
pe observații morale. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar poftă de viață. Autorul întreține iluzia realității țărănești prin verva, jovialitatea și umorul său, adresându-se cititorului ca unui spectator. Personajele fantastice ale poveștii folosesc un limbaj popular pitoresc și sunt umanizate cu umor, părând să-și uite cuviința rangului; astfel Dumnezeu și Sfântul Petre sunt văzuți în chip de moșnegi binevoitori, ultimul menționând chiar că a primit o chelfăneală strașnică
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
care-l acuză că a dat în mintea copiilor), în timp ce dracii și Moartea au parte de suferințe fizice, ca și cum ar fi oameni, fiind bătuți cu nuiaua pe spate în văzul întregului sat precum elevii obraznici în școlile din vremea autorului. Personajele poveștii vorbesc și se comportă precum țăranii moldoveni din vremea lui Creangă. Filologul francez Jean Boutière afirma de altfel că Ivan Turbincă nu este decât un țăran din Moldova. Limbajul popular pitoresc este folosit nu doar de oamenii simpli, ci
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
și se comportă precum țăranii moldoveni din vremea lui Creangă. Filologul francez Jean Boutière afirma de altfel că Ivan Turbincă nu este decât un țăran din Moldova. Limbajul popular pitoresc este folosit nu doar de oamenii simpli, ci și de personajele fantastice ale poveștii. Spre exemplu, chiar și Dumnezeu se adresează oamenilor ca un bătrân sfătos și hâtru din Humulești: "„Ei, Ivane, destul de-acum; ți-ai trăit traiul și ți-ai mâncat mălaiul. De milostiv, milostiv ești; de bun la
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
petrecută anterior. Trăsătura definitorie a creației sale literare o reprezintă talentul narativ; frecvența mare a dialogului și monologului este o modalitate care intenționează să compenseze și uneori să substituie carențele existente în descrierile de natură sau în analiza psihologică a personajelor. Originalitatea poveștilor lui Creangă constă în realismul atmosferei, în umanizarea elementelor fantastice și în restrângerea și localizarea întâmplărilor la spațiul etnologic al satului natal. Criticii literari consideră că basmele sunt originale mai ales prin limbajul popular. Astfel, Mihai Eminescu scria
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
dintre poveștile lui Creangă și literatura orală a fost urmărită ulterior și de alți cercetători literari. Analizând episodul în care Ivan se preface a fi prost în fața Morții, cercetătorul român al literaturii pentru copii Muguraș Constantinescu a descris asemănarea dintre personajul lui Creangă și Till Eulenspiegel, un personaj popular din folclorul german. Constantinescu, care a analizat modul în care bătrânețea este ilustrată în opera scriitorului din secolul al XIX-lea, a văzut „Ivan Turbincă” ca o creație ce prezintă o „latură
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
a fost urmărită ulterior și de alți cercetători literari. Analizând episodul în care Ivan se preface a fi prost în fața Morții, cercetătorul român al literaturii pentru copii Muguraș Constantinescu a descris asemănarea dintre personajul lui Creangă și Till Eulenspiegel, un personaj popular din folclorul german. Constantinescu, care a analizat modul în care bătrânețea este ilustrată în opera scriitorului din secolul al XIX-lea, a văzut „Ivan Turbincă” ca o creație ce prezintă o „latură adaptabilă, veselă și jovială” a ultimilor ani
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
această etapă, numită retrospectiv „grandomanie culturală” de istoricul Lucian Boia, ideologul protocronist Dan Zamfirescu a afirmat că Ion Creangă ar fi egal sau mai mare decât clasicii universali Homer, William Shakespeare și Johann Wolfgang von Goethe, considerând că Ivan Turbincă, „personajul care domină istoria lumii în secolul nostru”, ar fi „mai contemporan decât Hamlet, Faust, Don Quijote și Alioșa Karamazov”. Povestea „Ivan Turbincă” este, de asemenea, populară în Republica Moldova, care a făcut parte la momentul publicării din gubernia Basarabia a Imperiului Rus
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
viața omului și necesitatea depășirii cât mai multor încercări pentru a căpăta mai multă minte. Considerată o mostră de umor românesc din secolul al XIX-lea, „” a atras atenția criticilor literari prin limbajul său ingenios și prin trăsăturile definitorii ale personajelor principale, preluând temele sale principale din folclorul european. Ea a inspirat, de asemenea, și alte lucrări, precum filmul omonim realizat în 1996 de regizorul moldovean Tudor Tătaru. Într-un sat trăiau odată doi frați: cel mai mare era harnic și
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
în iaz. Satana cere un alt voluntar care să se întreacă cu țăranul la un concurs de blesteme. Dracul afurisește atât de tare încât omului îi pocnește un ochi (fapt descris de narator ca o pedeapsă pentru păcatele lui Prepeleac). Personajul rănit îi spune apoi adversarului că blestemurile moștenite de la strămoșii săi sunt acasă, așa că este dus în spate acolo, împreună cu sacul cu bani. Dănilă își cheamă soția și copiii să iasă afară cu blestemele părintești, precizând că acestea sunt ragila
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
asemănător unui cuier. El este folosit în societatea rurală fie pentru stivuirea fânului (după o metodă tradițională, în care stâlpul se află deasupra și în mijlocul grămezii rotunjite de fân) sau pentru uscarea oalelor din ceramică abia realizate. Povestea poartă numele personajului său principal. Cuvântul "Dănilă" este fie un cuvânt hipocoristic (numele personal "Dan", care își schimbă forma după ce i s-a adăugat sufixul diminutival "-ilă", pentru a arăta o relație de afecțiune), fie o versiune învechită a numelui "Daniel" (asemănător cu
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
își schimbă forma după ce i s-a adăugat sufixul diminutival "-ilă", pentru a arăta o relație de afecțiune), fie o versiune învechită a numelui "Daniel" (asemănător cu "Danilo"). După cum scrie Ion Creangă într-un fragment din poveste, "Prepeleac" este porecla personajului, pentru că un "prepeleac" era singurul lucru de pe lângă casă pe care-l făcuse cu mâna lui. Omul de cultură Bogdan Petriceicu Hasdeu îi enumera, în studiul consacrat basmului din volumul "Etymologicum Magnum Romaniae" (1892), pe culegătorii de basme românești, considerându-i
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
temei trocului dezavantajos. Uciderea vitelor în pădure și aruncarea toporului în lac își găsesc asemănări tot în folclorul european, fiind evidențiate în tipologia publicată de Antti Aarne (nr. 1681). Cea de-a doua parte a poveștii înfățișează istețimea desăvârșită a personajului în antiteză cu prostia absolută din prima parte. Întrecerile lui Dănilă cu dracii sunt cuprinse toate în tipologia lui Aarne și anume: 1) înconjurarea iazului cu iapa în spinare (nr. 1082); 2) întrecerea în fugă (nr. 1072); 3) lupta diavolului
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
povestea „Dănilă Prepeleac”. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar poftă de viață. Autorul întreține iluzia realității țărănești prin verva, jovialitatea și umorul său, adresându-se cititorului ca unui spectator. Personajele fantastice ale poveștii sunt umanizate cu un umor extraordinar (aspect ce este latent în creațiile folclorice); astfel dracii au parte de suferințe fizice ca și cum ar fi oameni și sunt dominați și făcuți de râs nu cu sprijinul divinității, ci cu
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Tândală. Creangă folosește procedeul antitezei în construcția poveștii (cei doi frați: unul harnic și chiabur, altul leneș și sărac, cele două neveste: una muncitoare și bună la inimă, alta rea și zgârcită), cele două părți arătând două fețe diferite ale personajului. Astfel, dacă în prima parte Dănilă apare ca un exemplar tipic al prostiei omenești, el se dovedește în cea de-a doua parte un om isteț. Prostia se manifestă în relația cu semenii, pe plan uman, în timp ce istețimea apare în
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
exemplar tipic al prostiei omenești, el se dovedește în cea de-a doua parte un om isteț. Prostia se manifestă în relația cu semenii, pe plan uman, în timp ce istețimea apare în confruntare cu puterea diavolului, adică pe un plan suprauman. Personajele poveștii vorbesc și se comportă precum țăranii moldoveni din vremea lui Creangă, fiind o imagine a lumii rurale din vremea autorului. Chiar dacă nu sclipesc prin inteligență, personajele lui Creangă compensează acest neajuns printr-o mare șiretenie și printr-un umor
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
în timp ce istețimea apare în confruntare cu puterea diavolului, adică pe un plan suprauman. Personajele poveștii vorbesc și se comportă precum țăranii moldoveni din vremea lui Creangă, fiind o imagine a lumii rurale din vremea autorului. Chiar dacă nu sclipesc prin inteligență, personajele lui Creangă compensează acest neajuns printr-o mare șiretenie și printr-un umor amar (un fel de haz de necaz care reprezintă o recunoaștere a propriilor greșeli). Umorul lui Creangă arată absurditatea propriei noastre vieți, în fața căreia nu avem ca
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
petrecută anterior. Trăsătura definitorie a creației sale literare o reprezintă talentul narativ; frecvența mare a dialogului și monologului este o modalitate care intenționează să compenseze și uneori să substituie carențele existente în descrierile de natură sau în analiza psihologică a personajelor. Autorul stăpânește atât de mult narațiunea încât pare în același timp povestitor și ascultător. Originalitatea poveștilor lui Creangă constă în realismul atmosferei, în umanizarea elementelor fantastice și în restrângerea și localizarea întâmplărilor la spațiul etnologic al satului natal. Criticii literari
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
vede eroul ca manifestând o „prostie desăvârșită și prin urmare, sublimă”. Analizând sumar comentariile anterioare cu privire la această scriere, istoricul literar Mircea Braga subliniază ruptura existentă între cele două părți ale narațiunii, care par să-l înfățișeze pe Prepeleac ca două personaje foarte diferite între ele. El vede acest lucru ca o dovadă directă a emancipării lui Creangă de convențiile basmelor, permițându-i scriitorului să-și scrie propriul text și „să anuleze caracterul schematic-simplist” presupus de tradiție. Caracterizarea lui Dănilă, așa cum este
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
mitul existenței unor creaturi lunare, Pârvulescu identifică o posibilă intenție pedagogică a naratorului: „superstiția e pentru proști, iar prostia e diavolul însuși sau, viceversa, diavolul e prostia întruchipată”. Acumularea de trăsături negative la Dănilă Prepeleac este contrabalansată de caracteristicile altor personaje, inclusiv bunătatea sufletească afișată de soția sa. Constatând un contrast între sexismul pe care-l identifică în mai multe dintre povestirile lui Creangă și standardele moderne de corectitudine politică, criticul literar Ion Manolescu consideră că modul în care este descrisă
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Uncle Rudolf" (2002), naratorul își amintește viața sa și salvarea sa pe când era copil de la o moarte probabilă în România fascistă, de către unchiul său, un tenor liric talentat și eroul eponim al romanului. În cartea sa "Chapman's Odyssey" (2011), personajul principal, Harry Chapman, întâlnește personaje literare, scriitori, prieteni decedați și membri ai familiei într-un delir indus de morfină pe patul unui spital din Londra. În ciuda melancoliei și fricii, Harry își distrează asistentele, recitându-le unele dintre poemele sale preferate
Paul Bailey () [Corola-website/Science/335620_a_336949]
-
amintește viața sa și salvarea sa pe când era copil de la o moarte probabilă în România fascistă, de către unchiul său, un tenor liric talentat și eroul eponim al romanului. În cartea sa "Chapman's Odyssey" (2011), personajul principal, Harry Chapman, întâlnește personaje literare, scriitori, prieteni decedați și membri ai familiei într-un delir indus de morfină pe patul unui spital din Londra. În ciuda melancoliei și fricii, Harry își distrează asistentele, recitându-le unele dintre poemele sale preferate pe care le memorase într-
Paul Bailey () [Corola-website/Science/335620_a_336949]
-
un volum de nuvele în limba germană; de asemenea a scris mai târziu și o broșură despe Beethoven. Szana a scris în limba maghiară mai multe broșuri în domeniul financiar: Figura lui Sigismund Szana a servit drept model pentru Livius, personaj din romanul "Călărețul roșu" ("Der Rote Reiter") al scriitorului german Franz Xaver Kappus.
Sigismund Szana () [Corola-website/Science/335668_a_336997]
-
în Atlanticul de Nord în timpul , ei găsesc, neintenționat, un fișier ce corupe severele Absergo. Clădirea este închisă, iar jucătorul este recrutat de Melanie Lemay pentru a continua explorarea memoriilor lui Cormac, cu intenția de a curăța sistemul. Cormac este un personaj nou în Frăția Asasinilor, superiorul său fiind Achilles Davenport. Achilles vede potențial în el, dar Cormac devine insuportabil. Crezând că dacă va avea un rol mai important în Frăție el va deveni un Asasin mai bun, Achilles îl pune pe
Assassin's Creed Rogue () [Corola-website/Science/335654_a_336983]
-
un rating de 73.13% și, respectiv, 72/100, iar versiunii pentru Microsoft Windows un rating de 69.75% și, respectiv, 74/100. Ray Carsillo de la Electronic Gaming Monthly i-a acordat jocului o notă de 8.5/10, lăudând personajul principal, povestea, noile arme introduse, noul design al misiunilor, misiuni care îi cer jucătorului să prevină asasinări și nu să le execute, spre deosebire de alte titluri "Assassin's Creed", precum și mecanicile de luptă îmbunătățite. Cu toate acestea, el a criticat bugurile
Assassin's Creed Rogue () [Corola-website/Science/335654_a_336983]