64,416 matches
-
importante despre povestea dintre "Assassin's Creed III" și "". Servește ca o concluzie perfectă a poveștii Americii coloniale din secolul al 18-lea." "Eurogamer" a comparat "Rogue" cu ""—jocul care a încheiat povestea lui Ezio Auditore—din cauza concentrării pe formarea personajelor și poveștii relatate în "III" și "Black Flag". Cu toate că unele cadre, arme și mecanici au fost refolosite din jocurile anterioare ale seriei (cadrul orașului New York din "III", luptele navale, renovarea clădirilor pentru a câștiga bani, precum și localizarea inamicilor cu ajutorul unui
Assassin's Creed Rogue () [Corola-website/Science/335654_a_336983]
-
Cu toate că unele cadre, arme și mecanici au fost refolosite din jocurile anterioare ale seriei (cadrul orașului New York din "III", luptele navale, renovarea clădirilor pentru a câștiga bani, precum și localizarea inamicilor cu ajutorul unui radar, similar fostului mod multiplayer), portretizarea Asasinilor ca personaje negative a fost considerată "o [idee] nouă ce trebuia să apară în mecanicile de luptă ale seriei", din cauza tacticilor folosite de ei în jocurile anterioare (precum folosirea bombelor cu fum și ascunderea); "Rogue" s-a simțit cel mai "proaspăt" prin
Assassin's Creed Rogue () [Corola-website/Science/335654_a_336983]
-
mod multiplayer. El a concluzionat: ""Rogue" este mare, cu multe de explorat și, cu toate că îi lipsește noutatea, oferă destul de multe fanilor fideli." Daniel Bloodworth de la GameTrailers i-a acordat jocului o notă de 7.2/10, lăudând întoarcerea unora dintre personajele seriei "Assassin's Creed", mediul și scenele splendide, misiunile interesante, dar criticând personajul principal, misiunile de la începutul jocului, precum și numeroasele buguri. El a concluzionat: ""Rogue", în multe feluri, se simte ca o extensie a lui Black Flag, chiar și în
Assassin's Creed Rogue () [Corola-website/Science/335654_a_336983]
-
cu toate că îi lipsește noutatea, oferă destul de multe fanilor fideli." Daniel Bloodworth de la GameTrailers i-a acordat jocului o notă de 7.2/10, lăudând întoarcerea unora dintre personajele seriei "Assassin's Creed", mediul și scenele splendide, misiunile interesante, dar criticând personajul principal, misiunile de la începutul jocului, precum și numeroasele buguri. El a concluzionat: ""Rogue", în multe feluri, se simte ca o extensie a lui Black Flag, chiar și în meniu, dar asumarea rolului unui Templier și vânarea foștilor camarazi îi aduce un
Assassin's Creed Rogue () [Corola-website/Science/335654_a_336983]
-
și vânarea foștilor camarazi îi aduce un plus." Daniel Krupa de la IGN i-a acordat jocului o notă de 6.8/10. El a lăudat povestea captivantă, protagonistul nuanțat, atmosfera, dar a criticat lipsa includerii abilităților Templierilor, întâlnirile cu celelalte personaje, misiunile secundare neinspirate, precum și sistemul frustrant de luptă și traversare, el spunând că nu a observat nicio îmbunătățire la acesta. El a criticat jocul și pentru faptul că nu-l încurajează pe jucător să exploreze lumea. Mark Walton de la GameSpot
Assassin's Creed Rogue () [Corola-website/Science/335654_a_336983]
-
o colecție de muzică românească ușoară ce se vinde peste așteptări. Din banii câștigați, își cumpără prima cameră de filmat digitală (Canon XL 2) și 3 reflectoare, cu care începe să filmeze primele sale „clipuri”. Prima „producție” îl are ca personaj principal, fiind o filmare pe care și-a făcut-o singur și pe care a montat-o pe una dintre melodiile lui Robbie Williams. „Primul clip l-am făcut cu mine, puneam cameră pe pământ și mă filmăm, apoi toate
Alex Ceausu () [Corola-website/Science/335650_a_336979]
-
în seriile manga.După cum arată profilul său plasat la fiecare început de volum al Death Note,Ohba colecționează cești de ceai și dezvoltă idei manga în timp ce își ține genunchii apropiați pe scaun,un obicei similar al lui ”L”, unul dintre personajele principale din serie.Există o speculație precum că este un pseudonim folosit de Hiroshi Gamo.
Tsugumi Ohba () [Corola-website/Science/335661_a_336990]
-
îndeobște ca "Istoria ieroglifică" este "Istoriia ieroglifică în doasprădzece părți împărțită, așijderea cu 760 de sentenții frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor streine tâlcuitoare." Subiectul scrierii îl constituie aventurile complicate ale vieții politice a vremii, în care toate personajele sunt animale, dar reprezintă oamenii contemporani cu autorul. Cheia de la sfârșit lămurește numele adevărate ale actorilor romanului. "Istoria ieroglifică" este lupta între animale: "țara cuadrupedelor" este Moldova, cu fiare fioroase : Pardosul (=leopard, Iordache Ruset), Ursul (Vasile vornicul Costache), Lupul (Lupu
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
misterul revelației și de a înțelege că imaginația poate schimba realitatea. El își întrerupe ascensiunea către Cer, ratând astfel împlinirea într-un spațiu transcendent. Nuvelele „” și „Incognito la Buchenwald...” și romanul "Nouăsprezece trandafiri" formează un ciclu, care-l are ca personaj principal pe Ieronim Thanase; cele trei scrieri se deosebesc de celelalte povestiri fantastice ale lui Eliade prin faptul că experiența supranaturalului este aici căutată deliberat. Într-o noapte de toamnă din anii '50, tânărul actor Ieronim Thanase pătrunde pe furiș
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
devine interpretarea unui rol, iar "„cât timp ne vom putea costuma și vom putea juca, suntem salvați!”". Planurile narațiunii se întrepătrund, iar povestea tinerilor și povestea violoncelistului și a elevei sale sunt prezentate în paralel, cu flashback-uri în trecutul personajelor. Timpul trece, iar Vladimir decide să plece spre casă, fiind condus de Ieronim și Maria Da Maria, ce își continuă apoi plimbarea împreună. Rămas singur, Antim deschide ultima sticlă de brandy și este trezit din starea de somnolență de una
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
iar revelarea sacrului este realizată de către un specialist inițiat (precum Andronic, dr. Zerlendi sau Swami Shivananda). Începuturile perioadei de creație din exil sunt marcate de elaborarea teoriei miracolului irecognoscibil, iar întâmplările fantastice (perceperea unei discontinuități temporale) sunt trăite de către un personaj inocent, „ingenuul, idiotul prin excelență al esoterismului arthurian medieval” extras din mitul lui Parsifal (cavalerul sărac cu duhul din miturile germane). În ambele cazuri are loc o irupție a fantasticului în cotidian. Cea de-a treia perioadă de creație se
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
considera criticul Alex. Ștefănescu). Teatrul dobândise în ultimele secole o latură socială pronunțată, fiind considerat tot mai mult o activitate profană. Mircea Eliade respinge această concepție prin cele trei povestiri care se referă exclusiv la activitatea teatrală și în care personajul comun, Ieronim Thanase, lansează o teorie a teatrului, care integrează ideile științifice ale autorului despre mituri, simboluri și sacralitate. Teatrul devine în această accepțiune un mijloc de cucerire a libertății individului într-o societate dominată de restricții, în care pe parcursul
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Există așadar trei variante ale poveștii: evenimentul real, versiunea mitificată a lui Ieronim și versiunea prozaică a elevului. Lumea este imaginată astfel ca un spectacol de teatru, în care elementele reale capătă rolul de semne ale unei lumi sacre camuflate. Personajele pot fi împărțite în două categorii: unii recunosc miturile și construiesc spectacolul (precum Ieronim sau Maria Daria Maria), iar alții sunt mesageri ai miturilor și personaje în spectacol (precum naivul Vladimir). O întâmplare simplă poate dobândi un sens simbolic care
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
teatru, în care elementele reale capătă rolul de semne ale unei lumi sacre camuflate. Personajele pot fi împărțite în două categorii: unii recunosc miturile și construiesc spectacolul (precum Ieronim sau Maria Daria Maria), iar alții sunt mesageri ai miturilor și personaje în spectacol (precum naivul Vladimir). O întâmplare simplă poate dobândi un sens simbolic care, prin deducție sau decodificare, poate aduce o revelație. Teatrul poate transforma astfel o existență istorică într-una mitică, prin schimbarea perspectivei. Urmaș a două familii, Ieronim
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
ne putem imagina că se întâmplă. În fond, teatrul, ca și filozofia, este o pregătire pentru moarte. Cu deosebirea, pentru mine capitală, că spectacolul anticipează revelația morții, pentru că îți arată toate acestea aici, pe pământ, în viața de toate zilele...”". Personajul pledează pentru o înnoire a teatrului și o regândire a organizării societății. Spre deosebire de el, maestrul Antim reduce înțelegerea la exercițiul rațiunii, ca la șah, după cum îi reproșează Ieronim: "„Dar știi foarte bine că nici arta, nici viața nu pot fi
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
ca la șah, după cum îi reproșează Ieronim: "„Dar știi foarte bine că nici arta, nici viața nu pot fi înțelese numai prin rațiune. Orice se întâmplă în jurul nostru ar putea camufla un mister, așadar o revelație decisivă, un adevăr cutremurător”". Personajul este purtător al unei taine pe care i-o încredințase generăleasa Calomfir pe patul de moarte, dar pe care n-o poate dezvălui celorlalți decât prin parabole, legende și anecdote. Misterul sacru este astfel camuflat în povești enigmatice pe care
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
ce pot trăi contactul cu spațiul mitic și timpul primordial ("„nu erau fraze și cuvinte de copil, cât ar fi fost el de precoce, ci parcă ar fi vorbit altcineva prin tine, vreun semizeu sau erou mitologic, sau unul din personajele acelea fabuloase care pretindeai că-ți erau prieteni și cu care te întâlneai când voiai și unde voiai, nu numai în oglindă...”"). Criticul literar Angelo Mitchievici a împărțit personajele lui Mircea Eliade în trei tipuri, în funcție de nivelul de cunoaștere sau
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
altcineva prin tine, vreun semizeu sau erou mitologic, sau unul din personajele acelea fabuloase care pretindeai că-ți erau prieteni și cu care te întâlneai când voiai și unde voiai, nu numai în oglindă...”"). Criticul literar Angelo Mitchievici a împărțit personajele lui Mircea Eliade în trei tipuri, în funcție de nivelul de cunoaștere sau de inițiere la care au acces: Violoncelistul Antim din această nuvelă este artistul ratat, conștient că a trădat idealul artistic. Pasionat de entomologie încă din adolescență (la fel ca
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
renunță la entomologie și devine artist, iar situația se repetă în cazul său: este părăsit de trei logodnice la scurtă vreme după ce le spune povestea. Arta îl transformă într-un erou tragic. Generăleasa Calomfir, care este potrivit lui Eugen Simion „singurul personaj teribil într-o lume sortită dispariției”, consideră că vina îi aparține personajului din poveste (respectiv lui Antim), care își părăsește logodnica și își cauzează astfel propria nefericire. El privește în sus, înspre Cer, în loc să privească către oamenii din jurul său. Personajul
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
său: este părăsit de trei logodnice la scurtă vreme după ce le spune povestea. Arta îl transformă într-un erou tragic. Generăleasa Calomfir, care este potrivit lui Eugen Simion „singurul personaj teribil într-o lume sortită dispariției”, consideră că vina îi aparține personajului din poveste (respectiv lui Antim), care își părăsește logodnica și își cauzează astfel propria nefericire. El privește în sus, înspre Cer, în loc să privească către oamenii din jurul său. Personajul trăiește o stare de melancolie cauzată de ratarea întâlnirii cu sacrul și
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
personaj teribil într-o lume sortită dispariției”, consideră că vina îi aparține personajului din poveste (respectiv lui Antim), care își părăsește logodnica și își cauzează astfel propria nefericire. El privește în sus, înspre Cer, în loc să privească către oamenii din jurul său. Personajul trăiește o stare de melancolie cauzată de ratarea întâlnirii cu sacrul și este cuprins de obsesia morții. În finalul nuvelei, el este răpit într-o lumină escatologică de una din logodnicele sale, care-l părăsise mai demult atunci când aflase că
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
în vol. "Studii românești. Vol. I: Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade", ed. a II-a, Ed. Polirom, Iași, 2006). Scrierile fantastice ale lui Mircea Eliade sunt împărțite de eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu în două categorii în funcție de raportarea personajului principal la întâlnirea cu sacrul. Majoritatea narațiunilor lui Eliade prezintă o întâlnire pasivă, nedeliberată, cu sacrul, această experiență fiind etichetată drept „chemare”. Spre deosebire de acestea, cele trei scrieri („Uniforme de general”, „Incognito la Buchenwald...” și "Nouăsprezece trandafiri") care formează un ciclu
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
întâlnirea cu sacrul. Majoritatea narațiunilor lui Eliade prezintă o întâlnire pasivă, nedeliberată, cu sacrul, această experiență fiind etichetată drept „chemare”. Spre deosebire de acestea, cele trei scrieri („Uniforme de general”, „Incognito la Buchenwald...” și "Nouăsprezece trandafiri") care formează un ciclu, al cărui personaj principal este Ieronim Thanase, au ca subiect o căutare deliberată a unei întâlniri decisive cu sacrul, adică o evadare din condiționarea istorică ce a fost denumită „zen românesc”. În opinia lui Culianu, lumea și istoria sunt percepute de Eliade doar
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
inspirat din proza fantastică a lui Mircea Eliade, mai precis din nuvelele „Pe strada Mântuleasa...”, „La țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară de pe strada Mântuleasa (interpretat de Ștefan Iordache) care a fost arestat în anii '50 ai secolului al XX-lea de către Securitate și anchetat timp de 12 ani până la
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]