63,386 matches
-
mod flexibil așteptărilor individuale”<footnote Ibidem, p. 71. footnote>. În România, problematizarea situației specifice resurselor umane întâmpină uneori greutăți, tocmai datorită unor viziuni diferite (opuse) asupra schimbărilor necesare a se promova. Politicile privind resursele de muncă oscilează, adesea, între o perspectivă modernă, liberală, care îmbină atenția acordată indivizilor cu necesitatea unei intervenții a statului (în calitatea sa de garant al intereselor societății) și perspectiva de stânga (social-democrată nouă) de apărare a intereselor unor grupuri aflate în situații sociale vulnerabile, care nu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
diferite (opuse) asupra schimbărilor necesare a se promova. Politicile privind resursele de muncă oscilează, adesea, între o perspectivă modernă, liberală, care îmbină atenția acordată indivizilor cu necesitatea unei intervenții a statului (în calitatea sa de garant al intereselor societății) și perspectiva de stânga (social-democrată nouă) de apărare a intereselor unor grupuri aflate în situații sociale vulnerabile, care nu pot să-și rezolve problemele prin eforturi proprii. O bună echilibrare a celor două tendințe în politicile de management al resurselor umane din
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
absolvenții să fie capabili a formula politici manageriale realiste și eficiente, în ceea ce privește managementul resurselor umane. Analiza prospectivă în managementul resurselor umane. Așa cum am menționat la începutul acestui paragraf, prin natura sa, elaborarea strategiilor managementului resurselor umane implică o analiză din perspectiva viitorului. Fără a putea trata pe larg această problemă esențială, menționăm că în acest domeniu se folosesc diferiți termeni cu sensuri diverse. Termenul de „previziune” este cel mai des utilizat în legătură directă cu asigurarea necesarului de resurse umane<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de resurse umane sau prognozarea cererii de personal (cantitativă și calitativă)<footnote Ibidem, p. 184. footnote>, analiza impactului produs de resursele umane, modul de recrutare a necesarului de personal, greutăți și factori care pot bloca acest proces etc. Dintr-o perspectivă nouă, problematica își modifică termenii și cadrul de analiză, vorbindu se de analiza prospectivă asupra viitorilor posibili și probabili<footnote Hoffman, Oscar, Popescu, Gheorghe H., Probleme de metodologie în analiza realităților sociale, Editura Universitară, București, 2009, paragraful 1.4. footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
fi inițiatorul analizei prospective) prospectarea constă în „a judeca ceea ce suntem astăzi pornind de la construcția viitorului, în loc să facem demersul invers, care este demersul curent și care constă în a decide viitorul după ceea ce suntem astăzi. Pentru a fi eficientă, analiza perspectivă se axează pe cinci condiții fundamentale: a vedea în viitor, a avea o imagine globală, a analiza în profunzime, a asuma riscul și, nu în ultimul rând, a privilegia factorul uman”<footnote După Oréal, Serge, Management Stratégique de l’Entreprise
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
competențe” etc. Schema 28. Etapele procesului de analiză și de proiectare a postului<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op.cit., p. 229. footnote> Iată de ce, structura locurilor de muncă se concepe, se creează și funcționează în raport cu cerințele de perspectivă ale societății, în general, cu cele ale instituțiilor, în particular. În cadrul administrației publice, problematica locului de muncă evidențiază o serie de aspecte specifice de mare semnificație societală. Locul de muncă, într-o instituție publică, se proiectează în raport cu gradul de democratizare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
et formation au sein de l’enterprise”, La gestion des ressources humaines, La Documentation Française, no. 333, Paris, 2006. footnote>. Paragraful următor va trata aceste aspecte; să reținem că problematica postului (locul de muncă) nu se poate trata dintr-o perspectivă strict tehnică, „practică”. Postul sintetizează o întreagă viziune despre muncă, omul în muncă, natura activității unei instituții. Elaborarea structurii pe post este o activitate a managementului resurselor umane la nivelul strategiei instituției și implică diverse alternative cu diferite grade de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
umane la nivelul strategiei instituției și implică diverse alternative cu diferite grade de dezirabilitate. Judecata se face în raport cu intenția strategică și cu accesibilitatea dată de particularitățile resurselor umane de care dispunem. În managementul strategic al schimbării, problemele se pun din perspectiva înlocuirii unui sistem de posturi cu altul, în conformitate cu drepturile și obligațiile reciproce ale salariaților și managerilor. Proiectarea posturilor<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 241. footnote> prevede numeroase modele, cum ar fi: cel al caracteristicilor postului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ce reprezintă o componentă importantă a procesului de analiză și proiectare a structurii organizatorice și constau în precizarea elementelor ce condiționează exercitarea acestor funcții, și anume, poziția, atribuțiile și legăturile lor”<footnote Manole, Cristina, op. cit., p. 67. footnote>. În această perspectivă, proiectarea, evaluarea, schimbarea posturilor sunt activități realizate de manageri în conformitate cu o serie de cerințe intrinseci, universale, strict productive ale întreprinderii și care se exprimă prin organigramă și se pun în practică de către serviciile de personal. După cum am mai menționat, abordarea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
avute în vedere la crearea sa; justifică rațiunea înființării și funcționării lui; se regăsesc în obiectivele firmei ca obiective individuale, iar pentru a fi realizate, titularului postului îi sunt conferite sarcini, autoritate și responsabilități; prin obiectivele postului se înțeleg și perspectivele sale de evoluție. Realizarea obiectivelor se efectuează prin intermediul sarcinilor, sarcina fiind componentă a atribuției, cea mai mică unitate de muncă fixată unui executant, reprezentând o acțiune clar formulată, orientată spre realizarea unui obiectiv precis; ea este elementul concret de acțiune
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
alte situații să fie necesară crearea unor posturi suplimentare. Buna cunoaștere a modului de ființare a structurii locurilor de muncă devine o premisă necesară în procesul de îmbunătățire a acesteia, iar o asemenea bună cunoaștere presupune o evaluare realistă, din perspectiva schimbării, a gradului de adecvare cu modelul elaborat și însușit drept „model” (obiectiv-țintă) de evaluare critică a eficacității conducerii manageriale. În acest „punct de joncțiune” dintre analiza postului și diagnoza situației corelate a resurselor umane, intervine procesul de reproiectare a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
tehnică a muncii, pensionări, decese, plecări la studii, pentru satisfacerea stagiului militar etc., sau unor cauze subiective, precum plecări fără aprobarea conducerii întreprinderii, demisii, desfacerea contractului de muncă pentru absențe nemotivate și abateri disciplinare, insatisfacția salariatului față de condițiile de muncă, perspective de dezvoltare profesională etc. Mișcarea resurselor de muncă determinată de plecările care au la bază cauze de ordin subiectiv reprezintă fluctuația personalului întreprinderii. Pentru caracterizarea corectă a fenomenului trebuie să se urmărească cât mai exact cauzele care provoacă plecările personalului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
împrietenește cu o tânără asistentă socială care, stimulată de dorința de a străluci în ochii prietenei, scrie și ea un roman; scriitoarea, care își trăiește propriile sale drame (reîmpăcarea cu soțul dezertor, educația fiului adolescent, o iubire târzie și fără perspective pentru un protestatar), devine cititoare a romanului, ale cărui eroine sunt două prietene adolescente, care descoperă la rândul lor compromisul moral sau refuzul lui, iubirea născută din iluzii sau refuzul ei. Jocul proiectării eului în trecut, al imaginației care pornește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
Elisabeta Bathory, care ar fi fost „un vampir adevărat, cu atât mai înspăimântător cu cât este o femeie”. În fine, antologând texte, insistă asupra unor chestiuni controversate din publicistica eminesciană, pe care le abordează nenuanțat, dintr-un unghi lipsit de perspectivă, ca în Eminescu împotriva socialismului (1991), Eminescu - apărătorul românilor de pretutindeni (1995), Eminescu, istoricul (1998), ori vorbește despre o „dogmatică personală” a poetului în Eminescu și cugetarea sacră (1994). N. reunește în două volume, Vocația spiritualității (1995) și Interferențe spirituale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
Lady Macbeth". *4 Timpul și spațiul dintr-un roman nu sunt cele din viața reală. Chiar și un roman aparent foarte realist, chiar și "felia de" viață" a naturalistului sunt construite conform anumitor convenții artistice. Constatăm mai ales dintr-o perspectivă istorică mai îndepărtată, cât de mult se aseamănă romanele naturaliste în ce privește alegerea temei, tipul caracterizării, evenimentele selectate sau admise, modul de a dirija dialogul. Observăm, de asemenea, convenționalismul extrem prezent chiar și în cele mai naturaliste drame nu numai în privința
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
sau de către oamenii de stat și de către filozofi, adică de către exponenții altor valori speciale sau de către arbitrii care cugetă și cântăresc toate valorile. Care este, întreabă ei, utilitatea poeziei - cui bono ? 65 Și ei pun întrebarea referindu-se la întreaga perspectivă socială sau umană, în fața acestei întrebări, poeții și cititorii de poezie se văd siliți, .ca cetățeni responsabili din punct de vedere moral și intelectual, să dea societății un răspuns chibzuit. Ei fac acest lucru într-un pasaj dintr-o Ars
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
se bucure de atenția cercetătorilor si există chiar si o mină de oameni îndrăzneți, cu situații universitare, care preconizează și practică cercetarea literaturii contemporane. Singurul argument posibil împotriva studierii autorilor în viață este faptul că cercetătorul nu poate beneficia de perspectiva unei opere încheiate, de explicația pe care lucrările ulterioare ar putea s-o dea implicațiilor unei lucrări precedente. Dar acest dezavantaj, valabil numai pentru autorii în curs de dezvoltare, pare mic în comparație cu avantajele pe care le avem cunoscând ambianța și
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
exemplu de acest fel ne oferă literatura medievală, în special literatura medievală engleză, care - poate cu excepția lui Chaucer - n-a fost aproape de loc studiată din punct de vedere estetic si critic. Aplicarea sensibilității moderne ar putea pune într-o nouă perspectivă o bună parte a poeziei anglo-saxone sau bogata lirică medievală tot așa cum, invers, cercetarea din punct de vedere istoric și o analiză sistematică a problemelor genetice ar putea să lumineze multe aspecte ale literaturii contemporane. Divorțul criticii literare de istoria
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
însă în loc să fie studiată cu claritate teoretică, sentimentele naționaliste și teoriile rasiste au creat confuzie în jurul problemei. A stabili în mod exact aporturile literaturii engleze la literatura generală este o problemă pasionantă, care ar putea duce la o schimbare de perspectivă si la o evaluare diferită chiar și a marilor scriitori, în cadrul fiecărei literaturi naționale se pun probleme similare în legătură cu contribuțiile exacte ale diferitelor regiuni și orașe. Teoria atât de exagerată a lui Josef Nadler*18, care pretinde că se pot
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
dar sumarul se va lărgi continuu, până la a se dubla de fiecare dată. Ceea ce atrage atenția este reușita poetei de a-și difuza versurile peste hotare, traduse în mai multe limbi. Temperament romantic, P. contemplă lucrurile și creațiile umane din perspectiva lunecoasă a timpului, trecând poemelor (altfel de o limpiditate mediteraneană) un constant frison elegiac. Între participare și contemplare, ea o alege pe aceasta din urmă, după cum optează pentru o afirmare discretă a eului, și nu pentru exhibarea lui grandilocventă. Timpul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
și i se comentează conferința Creștinism și artă, susținută în 1940, precum și primirea în Academie. Iosif E. Naghiu este unul din comentatorii literari cei mai activi pe care i-a format colectivul redacțional, tema lui predilectă fiind literatura văzută din perspectivă religioasă. Astfel, comentează poezia lui Panait Cerna, a lui Octavian Goga, motivele religioase din poezia lui Mihai Eminescu (Eminescu și Sf. Lucia și Eminescu și cultul Maicii Domnului). Un număr întreg (20/1938) este închinat lui Octavian Goga, la moartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
în colaborare cu Tudora Șandru Olteanu), Recucerirea descoperirii, București, 1996, Dumnezeu s-a născut în exil, pref. Monica Nedelcu, postfață Daniel Rops, București, 1999 (în colaborare cu Al. Castaing și Ileana Cantuniari); Christos Yannaras, Libertatea moralei, București, 2002; Julian Marias, Perspectiva creștină, București, 2003; Juan Marse, Cozi de șopârlă, Iași, 2003. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, Mihai Cantuniari. Substanțializarea discursului poetic, LCF, 1980, 12; Costin Tuchilă, Mihai Cantuniari. Spiritul pierdut al barocului, VR, 1980, 12; Paul Dugneanu, „Nova”, CNT, 1981, 14; Costin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
toate, au înrâurit într-un fel sau altul viața culturală românească. Articolele sunt alcătuite ca niște micromonografii, cuprinzând date succinte despre istoricul periodicului, lista colaboratorilor principali și a textelor esențiale, aprecieri asupra orientării și valorii publicației în epocă și în perspectiva timpului, precum și, uneori, o bibliografie de referință. O atenție deosebită este acordată debuturilor, astfel încât se punctează sistematic intrarea pe scena literară a multor scriitori. Întrucâtva înrudite ca sferă de preocupări cu istoricul presei române sunt și lucrările Societăți și asociații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
RMB, 1994, 1 323; Vladimir Beșleagă, Linia Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L. Dorian, „Basarabia în Gulag”, „Porto-Franco”, 1996, 2; Nicolae Negru, Înțelegerea suferinței, „Basarabia”, 1996, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 195-196; Mănucă, Perspective, 130-138; Arcadie Suceveanu, Cavalerul lui Altceva, „Contrafort”, 1998, 4-5; Cristina Cârstea, „Nu eu mi-am ales genul, ci el m-a ales pe mine” (interviu cu Serafim Saka), CRC, 1999, 8; Dan Mănucă, Serafim Saka (O parabolă a condiției umane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
sunt creația unui scriitor agreabil, sprijinit consecvent de talentul graficianului. Pretutindeni în prozele lui R., notarea realistă, exactă și totodată dezinvoltă a gesturilor și vorbirii se îmbină în chip firesc cu tentația senzaționalului, fantasticului și abisalului psihologic. Definitorie rămâne însă perspectiva moralistului și a umoristului, care uzează de o gamă largă de mijloace, de la zâmbetul îngăduitor, solidar cu duioșia, până la distanțarea sarcastică. Sub camuflajul ironiei și al jovialității sudice, cu tentă caragialescă (s-a vorbit de „miticismul” naratorului și al eroilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]