65,457 matches
-
la vârful unor dealuri sau munți. Condițiile de formare a ceții sunt strâns legate de existența concomitentă a umidității de la sol (între 90-100%), un vânt în general calm sau cu viteză de până la 3 m/s și a unei inversiuni termice (creșterea cu înalțimea a temperaturii aerului) la sol. Dacă una din aceste condiții nu e realizată șansele de formare a ceții sunt foarte mici. Din punct de vedere al cauzei formării ceții pot fi distinse cauze termice și cauze dinamice
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
a unei inversiuni termice (creșterea cu înalțimea a temperaturii aerului) la sol. Dacă una din aceste condiții nu e realizată șansele de formare a ceții sunt foarte mici. Din punct de vedere al cauzei formării ceții pot fi distinse cauze termice și cauze dinamice. Astfel, răcirea radiativă produsă în timpul nopții poate fi enumerată ca principală cauză termică, iar advecția termică (deplasarea unei mase de aer cu o anumită temperatură peste o masă de aer cu temperatură diferită), ca principală cauză dinamică
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
condiții nu e realizată șansele de formare a ceții sunt foarte mici. Din punct de vedere al cauzei formării ceții pot fi distinse cauze termice și cauze dinamice. Astfel, răcirea radiativă produsă în timpul nopții poate fi enumerată ca principală cauză termică, iar advecția termică (deplasarea unei mase de aer cu o anumită temperatură peste o masă de aer cu temperatură diferită), ca principală cauză dinamică, însă pot exista și cauze complexe, având ca și origine mai mulți factori.
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
realizată șansele de formare a ceții sunt foarte mici. Din punct de vedere al cauzei formării ceții pot fi distinse cauze termice și cauze dinamice. Astfel, răcirea radiativă produsă în timpul nopții poate fi enumerată ca principală cauză termică, iar advecția termică (deplasarea unei mase de aer cu o anumită temperatură peste o masă de aer cu temperatură diferită), ca principală cauză dinamică, însă pot exista și cauze complexe, având ca și origine mai mulți factori.
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
în biserică: a fost repictat interiorul de către pictorul Horea Indolean din Gherla, s-a schimbat pardoseala, cu scândură nouă și gresie, au fost așezate în biserică scaune noi, s-a asigurat pentru prima dată încălzirea Bisericii prin instalarea unei centrale termice, pe bază de combustibil lemnos, a fost instalat un policandru nou, din bronz, și au fost cumpărate covoare noi, pentru toată biserica. În activitatea sa preotul Mircea Suciu, a fost permanent sprijinit de Consiliul parohial. În fruntea consiliului, pe toată
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
temperaturile fazei inițiale de topire/congelare și finale de topire/congelare în timpul încălzirii/răcirii unei mostre de substanță la presiunea atmosferică Sunt descrise cinci tipuri de metode, și anume: metoda capilară, metoda blocului fierbinte, determinarea punctului de congelare, metoda analizei termice și determinarea punctului de curgere (pentru uleiurile din petrol). În anumite cazuri, poate fi mai ușor să se măsoare punctul de congelare în locul punctului de topire. 1.4.1. Metoda tubului capilar 1.4.1.1. Dispozitiv cu baie de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
incinta de încălzire. Această metodă nu se poate aplica anumitor substanțe puternic colorate. 1.4.2. Metode cu suprafață încălzită 1.4.2.1. Metoda bancului de încălzire Kofler Bancul de încălzire Kofler este compus din două piese cu conductivitate termică diferită care se încălzesc electric. Bancul este construit astfel încât gradientul de temperatură să fie aproape linear pe toată lungimea. Temperatura acestui banc de încălzire poate fi determinată de la 283 la 573K datorită unui dispozitiv de citire a temperaturii format dintr-
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
la intervale adecvate. Din momentul în care temperatura rămâne constantă la câteva citiri, valoarea acesteia este considerată punct de congelare (după corecția termometrică). Trebuie evitată răcirea forțată prin menținerea echilibrului între faza solidă și cea lichidă. 1.4.4. Analiza termică 1.4.4.1. Analiza termică diferențială (DTA) Această tehnică înregistrează diferența de temperatură dintre eșantion și un material de referință, în funcție de temperatură, atunci când substanța și materialul de referință sunt supuse aceluiași regim termic controlat. Atunci când eșantionul suferă o transformare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
care temperatura rămâne constantă la câteva citiri, valoarea acesteia este considerată punct de congelare (după corecția termometrică). Trebuie evitată răcirea forțată prin menținerea echilibrului între faza solidă și cea lichidă. 1.4.4. Analiza termică 1.4.4.1. Analiza termică diferențială (DTA) Această tehnică înregistrează diferența de temperatură dintre eșantion și un material de referință, în funcție de temperatură, atunci când substanța și materialul de referință sunt supuse aceluiași regim termic controlat. Atunci când eșantionul suferă o transformare ce presupune o modificare de entalpie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
cea lichidă. 1.4.4. Analiza termică 1.4.4.1. Analiza termică diferențială (DTA) Această tehnică înregistrează diferența de temperatură dintre eșantion și un material de referință, în funcție de temperatură, atunci când substanța și materialul de referință sunt supuse aceluiași regim termic controlat. Atunci când eșantionul suferă o transformare ce presupune o modificare de entalpie, acea modificare este indicată prin îndepărtarea endotermă (topire) sau exotermă (congelare) de linia de referință a temperaturii. 1.4.4.2 Calorimetrie diferențială (DSC) Această tehnică înregistrează diferența
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
diferența de temperatură dintre substanță și materialul de referință să devină nulă. Atunci când eșantionul suferă o transformare care implică o modificare de entalpie, acea modificare este indicată prin îndepărtarea endotermă (topire) sau exotermă (congelare) de la linia de referință a fluxului termic. 1.4.5. Punctul de curgere Această metodă a fost elaborată pentru a fi folosită în cazul uleiurilor din petrol și se utilizează în cazul substanțelor uleioase cu temperaturi de topire scăzute. După o încălzire preliminară, eșantionul se răcește cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
0,5 K ISO 1218 (E) Metode de determinare a punctului de congelare Da Da 223 la 573 K ± 0,5 K ex. BS 4695 1 În funcție de tipul de instrument și gradul de puritate al substanței C. Metode de analiză termică Metodă de măsurare Substanțe ușor pulverizabile Substanțe greu pulverizabile Interval de temperatură Acuratețea estimării 1 Standarde existente Analiza termică diferențială Da Da 273 la 1273 K până la 600 K ±0,5 K, până la 1273 K ±2,0 K ASTM E
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
0,5 K ex. BS 4695 1 În funcție de tipul de instrument și gradul de puritate al substanței C. Metode de analiză termică Metodă de măsurare Substanțe ușor pulverizabile Substanțe greu pulverizabile Interval de temperatură Acuratețea estimării 1 Standarde existente Analiza termică diferențială Da Da 273 la 1273 K până la 600 K ±0,5 K, până la 1273 K ±2,0 K ASTM E 537 - 76 Calorimetrie diferențială Da Da 273 la 1273 K până la 600 K ±0,5 K, până la 1273 K
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
1.6.1.3 Metoda meniscului (poliamide) Vezi apendicele. În jurul punctului de topire, creșterea temperaturii trebuie să fie mai mică de 1 K pe minut. 1.6.3. Metode pentru determinarea punctului de congelare Vezi apendicele. 1.6.4 Analiza termică 1.6.4.1. Analiza termică diferențială Vezi apendicele. 1.6.4.2. Calorimetria diferențială Vezi apendicele. 1.6.5. Determinarea punctului de curgere Vezi apendicele. 2. DATE În unele cazuri se impune corecția termometrică. 3. RAPORT Protocolul de test
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
poliamide) Vezi apendicele. În jurul punctului de topire, creșterea temperaturii trebuie să fie mai mică de 1 K pe minut. 1.6.3. Metode pentru determinarea punctului de congelare Vezi apendicele. 1.6.4 Analiza termică 1.6.4.1. Analiza termică diferențială Vezi apendicele. 1.6.4.2. Calorimetria diferențială Vezi apendicele. 1.6.5. Determinarea punctului de curgere Vezi apendicele. 2. DATE În unele cazuri se impune corecția termometrică. 3. RAPORT Protocolul de test trebuie să conțină, dacă este posibil
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
DIN 53175 Bestimmung des Erstarrungspunktes von Fettsäuren NF T 60-114 Point de fusion des paraffines NF T 20-051 Méthode de détermination du point de cristallisation (point de congélation) ISO 1392 Method for the determination of the freezing point 4. Analiza termică 4.1. Analiza termică diferențială ASTM E 537-76 Standard method for assessing the thermal stability of chemicals by methods of differential thermal analysis ASTM E 473-85 Standard definitions of terms relating to thermal analysis ASTM E 472-86 Standard practice for
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Erstarrungspunktes von Fettsäuren NF T 60-114 Point de fusion des paraffines NF T 20-051 Méthode de détermination du point de cristallisation (point de congélation) ISO 1392 Method for the determination of the freezing point 4. Analiza termică 4.1. Analiza termică diferențială ASTM E 537-76 Standard method for assessing the thermal stability of chemicals by methods of differential thermal analysis ASTM E 473-85 Standard definitions of terms relating to thermal analysis ASTM E 472-86 Standard practice for reporting thermoanalytical data DIN
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
cu punct de topire scăzut, care nu intră în reacție chimică sub punctul de fierbere (de exemplu autooxidare, izomerizări, degradare etc.). Metodele se aplică substanțelor lichide pure și impure. Se acordă atenție descrierii metodelor care folosesc detecția fotoelectrică și analiza termică deoarece acestea permit determinarea nu numai a punctului de fierbere, ci și a punctului de topire. În plus, măsurile se pot efectua în mod automat. "Metoda dinamică" are avantajul că poate fi folosită și pentru determinarea presiunii vaporilor, iar aducerea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
substanțe de etalonare sunt menționate în metodele enumerate în apendice. 1.4. PRINCIPIUL METODEI DE TESTARE Cinci metode pentru determinarea punctului de fierbere (a intervalului de fierbere) se bazează pe măsurătoarea temperaturii de fierbere, alte două se bazează pe analiza termică. 1.4.1. Determinarea prin folosirea ebuliometrului Ebuliometrele au fost create inițial pentru determinarea masei moleculare prin creșterea punctului de fierbere, dar sunt adecvate și pentru măsurarea exactă a punctului de fierbere. Un aparat foarte simplu este descris în standardul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
baie cu lichid încălzit. Se scufundă în eprubetă un capilar închis, care conține o bulă de aer în partea inferioară. 1.4.5. Detecția fotoelectrică Conform principiului Siwoloboff, măsurătoarea fotoelectrică automată se face folosind ascensiunea bulelor. 1.4.6. Analiza termică diferențială Această tehnică înregistrează diferența de temperatură dintre substanță și un material de referință în funcție de temperatură în timp ce substanța și materialul de referință sunt supuse aceluiași regim termic controlat. Atunci când eșantionul trece printr-o stare de tranziție ce presupune o variație
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Siwoloboff, măsurătoarea fotoelectrică automată se face folosind ascensiunea bulelor. 1.4.6. Analiza termică diferențială Această tehnică înregistrează diferența de temperatură dintre substanță și un material de referință în funcție de temperatură în timp ce substanța și materialul de referință sunt supuse aceluiași regim termic controlat. Atunci când eșantionul trece printr-o stare de tranziție ce presupune o variație de entalpie, această modificare este indicată prin endotermică (fierbere) de la linia de referință a temperaturii. 1.4.7. Calorimetria diferențială Această tehnică înregistrează diferența dintre cantitățile de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
energia necesară pentru ca diferența de temperatură dintre substanță și materialul de referință să devină nulă. Atunci când eșantionul suferă o transformare care implică o modificare de entalpie, acea modificare este indicată prin îndepărtarea endotermă (fierbere) de la linia de referință a fluxului termic. 1.5. CRITERII DE CALITATE Aplicabilitatea și precizia diferitelor metode folosite la determinarea temperaturii/intervalului de fierbere sunt prezentate în tabelul 1. TABELUL 1: COMPARAREA METODELOR Metodă de măsurare Precizie estimată Standard existent Ebuliometru ± 1,4 K (până la 373 K
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
K)2 Metoda distilării (domeniu de fierbere) ± 0,5 K (până la 600 K)2 ISO/R 918, DIN 53171, BS 4591/71 Conform cu Siwoloboff ± 2 K (până la 600 K)2 Detecție fotoelectrică ± 0,3 K (la 373 K)2 Calorimetrie termică diferențială ± 0,5 K (până la 600 K) ASTM E 537-76 ± 2,0 K (până la 1273 K) Calorimetrie diferențială ± 0,5 K (până la 600 K) ASTM E 537-76 ± 2,0 K (până la 1273 K) 1 Această precizie este valabilă numai pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
metodă este deosebit de utilă deoarece permite efectuarea unor determinări sub nivelul temperaturii ambiante până la 253,15 K (- 20șC), fără nici o modificare a aparatului. Este necesar doar ca aparatul să fie așezat într-o baie de răcire. 1.6.6. Analize termice 1.6.6.1. Analiza termică diferențială Vezi apendicele. 1.6.6.2 Calorimetria diferențială Vezi apendicele. 2. DATE Pentru diferențe mici față de presiunea normală (maxim ±5 kPa) punctul de fierbere se poate corecta (Tn) cu ajutorul ecuației Sidney-Young: unde: Δ
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
efectuarea unor determinări sub nivelul temperaturii ambiante până la 253,15 K (- 20șC), fără nici o modificare a aparatului. Este necesar doar ca aparatul să fie așezat într-o baie de răcire. 1.6.6. Analize termice 1.6.6.1. Analiza termică diferențială Vezi apendicele. 1.6.6.2 Calorimetria diferențială Vezi apendicele. 2. DATE Pentru diferențe mici față de presiunea normală (maxim ±5 kPa) punctul de fierbere se poate corecta (Tn) cu ajutorul ecuației Sidney-Young: unde: Δ p = (101,325 - p) (atenție la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]