6,394 matches
-
luciferic cu dictatorul criminal de la București, cu malefica lui consoartă, ei, bine, pentru domnia sa aceștia erau: domnul Ceaușescu, doamna Ceaușescu. (În timp ce congeneri de-ai săi muriseră deja la Canal sau în gherlele comuniste.) Și totuși, teleasta reușește într-un final împăcat cu sine însuși să-i provoace bătrînului său invitat cîteva neașteptate lacrimi: atunci cînd îl roagă să evoce memoria mamei sale, părăsită aici, în raiul comunist, de către risipitorul fiu. Oameni sîntem, nu? Asta pare să fie și concluzia civilizatei teleaste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Delta Dunării", cu o imagine ce l-ar fi făcut gelos pe Monet. Verso: La restaurant, în așteptarea celor două feluri comandate. De ce caut singurătatea, dacă atît mă înfioară atunci cînd mi se pare că totul e ratat? De ce nu împac astea? Ce bună e comoda somnolență, întreținută cu bună știință, ca remediu al lucidității tragice! Iată-i și aici, pe faleză, mișună, vorbesc mult, mult, de frică să nu se simtă singuri. (Puseul melancolic ar părea, cumva, replică la zumzetul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și să aducă țării un cu totul alt orizont. Redutabilă nu numai prezidențial-guvernamental, ci și prin aportul unei societăți civile, în sfîrșit conștientă de ce vrea. Iată de ce în acest atelier în care-mi redactez săptămînal rubrica mă simt, din nou, împăcat cu mine și cu semenii mei și înviorat de perspectiva unor abordări jurnaliere mai senine, pe măsura pastelor ce țîșnesc din tuburi. Jubilînd deci odată cu cei care au venit acum la putere și detașîndu-mă, destins-amuzat, de emblematicul ipochimen pesedist din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pictorul cu papion la braț cu desculții lumii? Ce glumă! 18 octombrie În plin sezon de acordare a premiilor suedeze, complexul latent al românilor își exacerbează brusc frustrările, amplificînd insatisfacții niciodată ostoite. E, ce-i drept, și o mioritică resemnare, împăcînd la urma urmei datele unui destin ce nu va avea nicicînd șanse. De-ar fi asta unica melancolie ce ne subminează viguroasa nativitate... Singurii români care au faimă internațională sînt Brâncuși și Enescu, al doilea încă prin insolita lui modernitate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
poate fi acceptată o asemenea "teorie a cunoașterii", care pare a trece mult prea ușor peste anumite diferențe, cu totul semnificative pentru filosofia modernă, cea care ne modelează prejudecățile cele mai importante ale noastre, acum? Spre exemplu, cum se poate împăca intuiția intelectuală cu inducția? Neîndoielnic, primele principii trebuie să fie premise în demonstrația științifică (episteme apodeiktikes), în știință, în genere, care presupune achiziția de cunoștințe (sporul cunoașterii, cum ar spune Kant). Întregul adevăr al științei se bazează pe adevărul primelor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Datoria se naște uneori spontan,într-un anumit moment al vieții. Poți simți, fără să-ți dai seama o chemare sufletească, o dorință, o nevoie superioară, aceea de a fi util într-un domeniu. Și dacă vrei să fii fericit, împăcat cu tine însuți și respectat de cei din jur, ascultă această chemare și urmeaz o, adică: FĂ-ȚI DATORIA ! Otilia Carp SUFLETUL MEU-CULOARE ȘI MUZICĂ Adorm, simt că plutesc într-un văzduh inodor în care se vede și se aude
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a bloca fluxul de imigrație ilegală, Acordul Schengen, (menționat anterior), este urmărit cu scrupulozitate. Dacă pare puțin contradictoriu, chiar este. Uniunea Europeană este prinsă Între vechea politică a teritoriului cu hotare bine definite și noua politică a spațiului global. Încearcă să Împace noile realități politice și comerciale globale cu constrângerile impuse de membrii săi, a căror autonomie și legitimitate sunt legate de teritorialitate. Nu este de mirare că Jacques Delors, fostul președinte al Comisiei europene, s-a referit la Uniunea Europeană ca la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ce-i zăcea la inimă"45, ceea ce constituie o admirabilă metaforă, dar și o realitate științifică. Inima era, pentru moldoveni, identică cu sufletul: inimă rea, sau chiar astfel ca o licență literară "Ștefan Vodă, lăsând inima cea neprietenească, s-au împăcat cu craiul leșesc" și "cu ce inimă și sfat au făcut acea casă"46. Cealaltă ipostază a psihozei maniaco-depresive, mania, era, se pare, mai puțin cunoscută, în orice caz mai puțin diferențiată. Probabil că descrierea stării de excitație a ambasadorului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ce înseamnă prima și ultima din aceste recomandări. Despre a doua, "Despre Dușe să spunem că, aici, la Ospiciul Neamț Eminescu internat cu nebunie furibundă, fusese bătut, la duși, cu funia udă". Mentalitatea, pe care am menționat-o anterior, se împacă perfect cu o frază naivă cu care inspectorii își încheie paragraful: "nu am constatat însă întrebuințarea mijloacelor violente", deși, mai spre sfârșitul raportului, la pagina 8, la "ameliorațiuni" se face următoarea recomandare: Credem că este de absolută necesitate de a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la rînd... să nu iasă intrigi... otrăvuri și păruială... Octav: Mamă, ce te mai pricepi tu s-o ștergi din calea răspunsurilor... Fugi... luneci... Chișcarule! Groparul: Da de unde...! Eu stau... dar nu știi tu să mă primești... Hai să ne-mpăcăm... și dă drumul la casetofonul ăla... poate o să mai vorbim puțin... (pe fondul muzical... dezlănțuit, intră preotul și dascălul; par destul de iritați... dar, bine-nțeles, se stăpînesc) Preotul: Și zgomotul ăsta se cheamă muzică. Octav: ...Hard... Preotul: ...Aici s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mine...! Și voi nu spuneți nimic?! Marieta: Eu sînt sătulă pînă-n gît de chestiile astea... Ei am venit să fac verificarea... Costache: ...Și eu... am venit să te întreb de ce marfă mai ai nevoie... să... Voi vă certați... voi vă-mpăcați... Știu eu... Matei: Scormonești, scormonești, doar ai să descoperi în mine un securist! Ei, află că n-am fost securist! Și asta nu pentru că am avut mai multă conștiință ca alții! Aiurea! N-am vrut să fiu. Și-am plătit
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
facă...; s-ar duce cu Matei... dar ar rămîne și cu Octav) Mamă, iubită mamă, iubit tată... îmi pare rău... nu-s bun de nimic... știu... (îi ia de braț și îi conduce spre ieșire) Mergeți la casa voastră... și împăcați-vă cu gîndul că sînt... marele vostru eșec... un regretabil faliment... (cei doi se lasă conduși... pleacă: Octav se întoarce, îl vede pe gropar, fumînd a nu se știe cîta țigară...) Tu..., moașă numărul doi..., și cînd "dormi" fumezi... Groparul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu finalitatea liturgiei. Nu ne surprinde, așadar, afirmația următorului edict arhiepiscopal: „Templele au devenit piețe publice, chiar mai rău, scene unde sunt reprezentate vanități și obscenități scandaloase, locuri de distracție și teatre ale falsității”. Au existat și tentative de a împăca exigențele noului tip de muzică cu exigențele liturgiei, prin compunerea unor fragmente de dimensiuni mici, simple, deasupra unui text liturgic și cu un caracter funcțional. Repertoriul cel mai vast și mai bine reușit, a fost cel al franciscanului Ludovico Grossi
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
soartă - presupunea rectificarea substanțială a hărții Europei centrale; or, președintele afirma în Congres, chiar cu câteva zile înainte de a declara război Austro-Ungariei (abia la 7 decembrie 1917) că nu dorește dezmembrarea acesteia. În ce măsură - se întreabă Pierre Renouvin - aceste vederi se împăcau cu angajamentele Antantei față de Italia, România, Serbia, cu tratatele secrete cu privire la împărțirea Turciei sau la malul stâng al Rinului ? „Scopurile războiului” erau, în unele privințe, diferite pentru Antantă și S.U.A., situație ce a generat și probleme ce trebuiau depășite pentru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană. Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forța a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o singură dată și deschis în fața întregii lumi. Acum când slăbiciunea militară a U.R.S.S. e de domeniul trecutului, iar situația internațională care s-a creat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
celor blânzi că vor moșteni pământul. De aceea, cei ce se poartă cu blândețe vor fi scutiți de multe supărări, necazuri și tulburări pe care le determină lipsa acestei virtuți. Răsplata îi vine celui blând chiar din practicarea blândeții. “Fiind împăcat cu Dumnezeu, cu semenii și cu sine, omul blând se bucură de o stare de liniște și siguranță deplină.”<footnote id="8">Ibidem, p. 443<footnote> Astfel trebuie înțelese cuvintele Mântuitorului: „Învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
zilnic, jertfa cea fără de Sânge, rugăciuni și posturi pentru ca peste toți oamenii să se reverse „pacea lui Dumnezeu, care covârșește orice minte” (Filip. 4, 7); cei care iartă și prin mijloace înțelepte înlătură neînțelegerile și certurile dintre oameni și îi împacă. Făcători de pace sunt socotiți apoi și cei ce stabilesc armonie între voința trupului lor și voința sufletului<footnote id="10">Ibidem, Comentar la Matei, Migne, P. G., CXXIX, col. 196<footnote>, aducând acea împăcare a omului cu sine însuși
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sufletului<footnote id="10">Ibidem, Comentar la Matei, Migne, P. G., CXXIX, col. 196<footnote>, aducând acea împăcare a omului cu sine însuși. Aceștia îndeplinesc o lucrare asemănătoare celei săvârșite de Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în lume să împace pe omul păcătos cu Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu le făgăduiește numele haric de „fii ai lui Dumnezeu”, însoțit, firește, de fericirea vrednică de acest nume. Porunca de a face pace se adresează tuturor, precum citim în epistola către evrei: „ Căutați
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
copiilor, atunci când greșesc, trebuie alese în așa fel încât să fie determinați la gesturi opuse celor pentru care au fost sancționați. De exemplu, dacă un copil s-a purtat urât cu un coleg va fi silit nu numai să se împace cu el, ci și să aibă față de acesta o atitudine iubitoare și să-i facă servicii cu atât mai mari cu cât l-a supărat mai mult. Astfel, pedepsele nu vor fi simple reprimări, ci, în acealși timp, exerciții întru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
virtuților creștine. Valoarea educativă deosebită a Sfintei Liturghii este subliniată de prezența reală a Domnului Iisus Hristos în Sfânta Euharistie. Prin faptul că la Sfânta Liturghie se descoperă faptele, suferințele, dar mai ales biruința Sa asupra morții, prin care au împăcat lumea cu Dumnezeu, elevii au posibilitatea să și desăvârșească imaginea pe care o au despre Mântuitorul. Sfânta Liturghie îl pregătește pe elev pentru viața în comunitate, în colectivitate, trezindu-i simțul solidarității umane, prin faptul că toți credincioșii se roagă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în modalități foarte diferite. De exemplu, în Grecia antică, ele erau adesea încredințate bobilor. Cum cad aceștia, așa trebuie să se facă. În Egiptul antic, dimpotrivă, faraonul era cel care le lua. Cum se pot explica aceste practici? Cum se împacă raționalitatea grecului antic cu delegarea responsabilității unor decizii foarte importante întâmplării? Comprehensiunea ne poate furniza explicații de genul următor: grecii considerau că prin tragere la sorți se manifestă voința zeilor; egiptenii, în schimb, credeau că faraonul este un reprezentant pământean
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
filosofi care au acuzat marxismul de sociologism, adică de topire a omului în formele sale sociale de viață, de acordare a uneiindependențe absolute formelor sociale de organizare. Oamenii ar apărea ca simple instrumente ale istoriei, ale formelor sociale. Se poate împăca istorismul, considerarea societății ca un proces natural, având propriile sale legi, cu considerarea simultană a omului ca autor al istoriei? În fapt, sociologismul nu a reprezentat nici un moment caracteristica gândirii lui Marx, a lui Engels sau Lenin. El a apărut
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
științifice sub numele de sociologie, care Întreprinde studiul teoretic al realității morale” (p. 302). Dar morala nu expune numai ceea ce sunt faptele morale, ci și ceea ce ar trebui să fie și o știință normativă este un nonsens. Nu ne putem Împăca apoi cu cele ce susține dl Bruhl când spune că „morala unui popor sau a unei civilizații nu este de făcut; ea este făcută; morala, ca și fizica, nu cercetează cum ar trebui să-i fie legile; se constată numai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în Sfânta Fecioară Maria, a venit în ea împreună cu El și Duhul; și Cuvântul S-a plăsmuit și Și-a format în ea trupul Său din Duhul 52, voind să adune și să aducă prin Sine creația Tatălui și să împace toate întru Sine, împăcând cele din cer și cele de pe pământ (Col. 1, 20) 53“. (Sf. Atanasie cel Mare, Epistola Întâia către Serapion, Episcopul de Thmuis, împotriva celor care hulesc și spun că Duhul Sfânt este creatură, XXXI, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a venit în ea împreună cu El și Duhul; și Cuvântul S-a plăsmuit și Și-a format în ea trupul Său din Duhul 52, voind să adune și să aducă prin Sine creația Tatălui și să împace toate întru Sine, împăcând cele din cer și cele de pe pământ (Col. 1, 20) 53“. (Sf. Atanasie cel Mare, Epistola Întâia către Serapion, Episcopul de Thmuis, împotriva celor care hulesc și spun că Duhul Sfânt este creatură, XXXI, în PSB, vol. 16, p. 64
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]