6,555 matches
-
adormiți, trebuie înainte de toate să fim noi înșine „curați și fără prihană”. De asemenea, rugăciunile trebuie făcute cu evlavie și credință, respectând toate condițiile care se cer pentru împlinirea lor. Biserica noastră concretizează rugăciunile pentru cei adormiți în slujbele de înmormântare, în parastasul la trei, nouă și patruzeci de zile, la șase luni, un an, șapte ani, după moarte. Apoi, în pomenirile și rugăciunile de la Sfânta Liturghie, la sâmbetele morților din Postul Paștelui, la moșii de iarnă și de vară. La
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
-i un loc în parlamentul țării, în cele din urmă s-a înscris ca membru în Partidul Constituțional, dar decepția vieții i-a fost într-atât de mare încât suferința i-a adus sfârșitul la numai 59 de ani. La înmormântarea sa, în ziua de 25 august, la cimitirul „Eternitatea" din Bârlad, S. Mândrescu, profesor la Liceul „Codreanu", spunea printre altele: „Deosebit Ștefan Neagoe a îngrijit de interesele comunei, fie în calitate de consilier comunal, fie numai ca om cu dragoste de târgul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
apar cu mai multă regularitate și au un conținut mai bogat și de substanță. Scriu în ele prof. C onstantin Parfene, Constantin Clisu, Radu Dumitrescu, Aurel Stanciu, Jean Constant, Maria Petre, A. Beldeanu. La 20 august 1957 presa centrală consemnează înmormântarea lui G. Tutoveanu. „În jurul sicriului - G. Constandachi, Polidor Tutoveanu, G.G. Ursu, Ion Șușnea, Emilia Milicescu, Ion Istrati și I. Boldici din partea Uniunii Scriitorilor”. Într‐o altă publicație apare o ilustrație cu explicația: „G. Tutoveanu în carul cu boi pe ultimul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
19 iulie 1901 în ziarul „Paloda”, Bârlad, Nr. 29 : „Bătrânul Ioan Popescu, fost profesor la liceul Codreanu din orașul nostru a încetat din viață după o scurtă suferință, Miercurea trecută, la orele 11 din noapte, în etate de 72 ani. Înmormântarea rămășițelor sale pământești a avut loc Vineri, 13 Iulie ora 3. p. m. Cortegiul funebru a fost imposant. El se compunea din participarea elevilor tuturor școalelor din orașul nostru, școalele primare, școalele secundare, școala normală cu drapelele lor. Cortegiul a pornit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
influența distructivă, negativă a mesajelor parentale și ale mediului relațional. Cu puțin timp înainte ca inculpata să împlinească vârsta de 15 ani, îi moare mama. Moartea mamei corespunde ca dată cu expirarea perioadei de detenție a fratelui mai mare. După înmormântarea mamei, acesta pleacă de acasă și se căsătorește în orașul D. cu o femeie pe care a cunoscut-o în perioada satisfacerii stagiului militar. Inculpata locuiește o scurtă perioadă la mătușile tatălui: „Am stat o perioadă la mătușile lui tata
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mai are doi frați, iar mama patru. Nici unul dintre părinți nu aveau școală. Membrii familiei lărgite, specific familiei tradiționale, au dezvoltat relații de cooperare, întrajutorare, relații ce luau formă manifestă cu ocazia diferitelor sărbători familiale, ,,nunți, botezuri... sau a năcazurilor, înmormântărilor” și în contribuția pe care fiecare membru o aducea odată cu ,,construirea unui grajd, case... arat... năcazuri ... la care săreau cu toții...”. Nimeni din familia lărgită nu a mai făcut pușcărie. Starea materială a familiei ,,era de mijloc”, toți membrii familiei muncind
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
supun unor reguli nescrise și sunt un bogat suport pentru valori. Aceste texte sunt adesea împodobite cu o cruce, cu o stea a lui David, cu un însemn al liberei conștiințe, precedate de o deviză; este precizată natura ceremoniei de înmormântare, dacă dorința defunctului a fost să fie îngropat, incinerat sau dacă a dorit să își doneze corpul în folosul medicinei. O scurtă cercetare asupra contextului personal al lui DJR ne spune că a fost un discipol fervent al lui Léon
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
povestea în mod cronologic, filmul ne proiectează iarăși cinci ani mai tîrziu, adică în momentul în care a fost operat flash-back-ul. Ceea ce ne permite să descoperim implicațiile bifurcației asupra relațiilor dintre personaje. Ne aflăm în grădina unei biserici, la o înmormîntare. Fumătoarea e tot cu directorul de școală și, prizonieră a propriilor gînduri și amintiri, s-a ferecat într-o singurătate toropitoare. Apoi apare un panou pe care scrie "Sau..." În aceeași zi, în aceeași grădină, istoria e cu totul alta
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
reacție a soției este, de asemenea, să refuze ideea. "Aș vrea să pot spune contrariul, dar s-a sinucis" spune un polițist. Faptele descrise de cei doi inspectori ajung s-o convingă, s-o facă să accepte sinuciderea soțului. După înmormîntare, Jack pleacă trei săptămîni în vacanță, în Rocheuses: "Doar acolo rănile mele se închid repede." Reflectînd asupra lui însuși și asupra morții fratelui sfîrșește prin a admite ceea ce la început era inadmisibil, de neconceput, inimaginabil: "M-am convins de unul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a lui Skinner i-a produs mari remușcări. Era conștient că nu s-a purtat bine cu el în ultimii ani, că nu a răspuns cum se cuvine iubirii și fidelității sale.102 Fania Pascal își aducea aminte că, la înmormântare, membrii familiei lui Skinner, care îl socoteau vinovat pentru distrugerea carierei academice a acestuia și chiar pentru moartea lui, nu i-au adresat lui Wittgenstein nici un cuvânt. Cu ceilalți, care erau de față, s-a purtat ca „un animal sălbatic
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Grigorescu, de un prieten Rațiu, de pictorul Constantinescu, de Lupașcu și Lucian Demetrescu, ca și de cîteva rude, între care și cumnatul Vasile Grecu. Torouțiu "nu a făcut decît să plîngă și să-i convingă de inutilitatea supraviețuirii sale după înmormîntarea soției. Iar după amiază s-a retras în odaia lui de culcare și a scris testamentele pe care le-a încredințat lui Lucian Demetrescu - poet și locotenent farmacist". După miezul nopții Torouțiu "s-a retras în camera sa și s-
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
primul (primus inter pares) laureat al festivalului și, fără discuție, principalul ferment al acestei reuniuni poetice în tot acest timp, dispariția sa lăsând un gol adânc și trist (mi-o aduc aminte pe doamna Dimitriu plângându-l anul trecut, la înmormântare, ca pe o rudă dragă și apropiată, deși nu îl cunoscuse decât în cadrul festivalului). Mă uit în catalogul ediției din acest an și simt nevoia să glosez pe marginea unei fotografii emblematice, de la ediția din 1999, unde pot fi admirați
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o epocă stingheră, cu două ore de televiziune de partid pe zi, cu o presă cu zăbala pusă și cu o lume literară la fel de zbuciumată, de bârfitoare, de subiectivă și de dominată de invidii ca și în zilele noastre. La înmormântare, știu din niște poze făcute atunci de prietenul Valentin Coșereanu de la Memorialul Ipotești, apropiat de Noica grație proiectului său funambulesc de copiere a Caietelor eminesciene de la Biblioteca Academiei, au participat câțiva discipoli și prieteni ai filosofului. Din ce îmi aduc
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu, Mihai Șora, Petru Creția, alături de alți câțiva apropiați și ceva gură-cască, l-au petrecut pe Noica pe ultimul drum, la Schitul Păltiniș, împreună cu Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, cel care a săvârșit slujba ortodoxă de înmormântare și care a ținut un cuvânt de rămas-bun, publicat apoi în Telegraful Român, mensual al Mitropoliei Ardealului care era distribuit doar credincioșilor, în circuit închis, în care apăreau surprinzătoare referiri la volumul interbelic De Caelo, cu aromele lui interzise și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Newsweek cu tilul The Last Stalinist formularea era, dincolo de mesajul subliminal al termenului articulat, "ultimul", mai mult sau mai puțin metaforică. Ceaușescu pierduse deja un atribut esențial al stalinismului: asasinatele în masă. Și nici nu a mai avut parte de înmormântare publică. Ce rămânea din stalinismul românesc urma să se dilueze, pas cu pas, în următoarele decenii: monopolul partidului unic, odată cu Iliescu, rolul conducător al Partidului Comunist, odată cu Constantinescu, stigmatizarea monarhiei, odată cu ultimul mandat Iliescu și regimul de putere personală, odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
erau ca și inexistente, fiind procurate cu greutate În cazuri de boală În familie. Nu mai vorbim de pîine care se făcea numai la zile mari sau la diferite prăznuiri legate de ceremonii religioase ca: hramul bisericii, nunți, boteze sau Înmormîntări. Ferestrele caselor erau mici și bătute În cuie, iar În loc de geamuri, pe alocurea hîrtie lipită cu pastă din făină de grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la culcare sau bolnavilor În stare mai gravă. Oborul casei era din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
precum și schimbările de regimuri politice au dus la dispariția obiceiurilor tradiționale. La jocuri se mai păstrează ,, sîrba ” și ,,hora de mînă ” . Folclorul s-a păstrat Însă prin cîntece, stele În legătură cu munca de toate zilele, la botez, cununii și Înmormîntări. Manifestarile folclorice sînt expresii dintr-o necesitate organică a sufletului omenesc conjugate cu diferite momente ale vieții. țăranul și-a creat singur folclorul care l-a Însoțit la bucurie și necaz, transmițîndu-l din generație În generație. În esență cîntecul este
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
hotarul, le va plăti. Nu scapă nime. Mătușa Maria: ,, În ăă Vămile văzduhului >> Îi tăt-tăt-tăt scris, de cînd moare omuă , cum vine Îngeruă și-l ia și-l duce și cum Îl poartă pă tot locuă Acolo. Și-n ziua Înmormîntării, Îl aduce și stă deasupra curții și-și vede Înmormîntarea și masa de pomană. Și pă la cîte vămi trece sufletuă , Îi trebuie bani de răscumpărare. De aceea i se pun bani În colacuă de pe piept. Aici facem cîte vrem
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ăă Vămile văzduhului >> Îi tăt-tăt-tăt scris, de cînd moare omuă , cum vine Îngeruă și-l ia și-l duce și cum Îl poartă pă tot locuă Acolo. Și-n ziua Înmormîntării, Îl aduce și stă deasupra curții și-și vede Înmormîntarea și masa de pomană. Și pă la cîte vămi trece sufletuă , Îi trebuie bani de răscumpărare. De aceea i se pun bani În colacuă de pe piept. Aici facem cîte vrem și cîte dorim daă acolo plătim! ”,, Călătoria bunicii ” : ,, Bunica a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fiind așezat În carul mortuar ( În zilele noastre În mașina mortuară ), de cele trei bocitoare și de rudele apropiate. Împreună glăsuiesc următorul bocet: ,, Bucură-te mînăstire Că frumos plocon Îți vine. Nu vine să Înflorească Ci vine să putrezească. ” După Înmormîntare, cele trei bocitoare, cîntă prelung și jalnic ,, Ale țărînei ” : ,, Pămînte pămînte, de azi Înainte Să te lași ușor, ți-o fi frățior PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Țărînă, țărînă De azi Înainte Să te lași
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pentru sufletul mortului sau moartei și altul pentru soare, ca martor la această procesiune. Tot pînă la 6 săptămîni, În fiecare dimineață, se tămîiază mormîntul. Decedații tineri sunt conduși la mormînt cu un steag, Împodobit cu hîrtie și beteală. După Înmormîntare, steagul este așezat lîngă crucea mortului. Următoarea pomană se face la un an, apoi la 7 ani. Sunt trecuți Însă În pomelnicul casei și pomeniți la zile mari. Aceste date s-au păastrat, ajutîndu-i să treacă peste necazuri. După 1970
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-i pună la bir de protecție și pază. În Numeri îi găsim chiar precizați pe conducătorii filistenilor cu care urdiile ivrite s-au încăierat pentru o palmă de pământ furat și un loc sub soare unde să aibă odihnă și înmormîntare. ,,21,1 Împăratul Aradului, un canaanit care locuia la mia-zăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim... 33,51 După ce veți trece Iordanul și veți intra în țara Canaanului. 33,52 să izgoniți dinaintea voastră pe toți locuitorii țării
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că aveau obiceiul să-și cînte în versuri legile pen-tru a nu le uita. În eme-gi - limba neamului carpatic pripășit pe malurile Tigrului și Eufratului care a dat civilizația emeș - balagi are sensul de a cînta, a cînta cîntece de înmormîntare, a bate toba iar leges bellagines înseamnă legile cîntate. Apare firească întrebarea: de ce nu se știe nimic despre această comoară fabuloasă care este mulțimea plăcuțelor de plumb ale geților și pe care Iordanes le-a numit leges bellagines? Pot afirma
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
case din Tălmăcel de modelul tradițional, cu prispă (podmol). Poarta caselor din Mărginime, care oferă ocazia realizării unui decor deosebit în lemn, nu are doar funcție de apărare și de barieră, ci este implicată și în obiceiurile legate de căsătorie sau înmormântare, sau în alte sărbători tradiționale (Stahl, 2005: 78). Casele au cel puțin două încăperi (tinda și încăperea de locuit, la care se poate adăuga cămara) (Petrescu, 1985). Caracteristică interiorului tradițional este o mare varietate de țesături din lână, bumbac, cânepă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
deosebite cu ocazia anumitor sărbători din an? Povestiți despre ele. 46. (F5) Oamenii din sat se mai îmbracă în portul popular? 47. (F6) Cum se păstrează graiul strămoșesc în satul dumneavoastră? 48. (F7) Există obiceiuri mai deosebite la nunți, botezuri, înmormântări? Recomandarea de către subiect a unor posibili informatori. ANEXA 3 1. Vârsta încheierii studiilor în diferite țări europene Sursa datelor: EVS 1999 2. Itemii din EVS 1999 ce surprind noile modele familiale: v148 se referă la faptul că pentru a crește
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]