12,690 matches
-
niște păpuși inert ascultătoare. Cuvintele au viața lor, pe care și-o cer și și-o creează. Cuvântul dansator descătușat avea să sară dintre rânduri, să spargă fraza ca pe o nucă de cocos. Laptele scurs va dărui gustul unor ținuturi stranii, în care etimologia și sintaxa mediocru utilitariste nu și-ar mai avea loc”. Sau: „Verbele descojite de simbol capătă adevărata vitalitate. În afară de asta, cuvintele sunt intraductibile. Există, pentru noi, o savoare aproape senzuală a îmbrățișării, în ciuda sensului, a cuvintelor
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
viziunii; eliberare promisă de un peisaj idilic, (cvasisămănătorist!): „Și am vrut amândoi bisericuța mică și albă din sat / așa simplu, cum ar vrea un copil bun o jucărie” - e afirmată decis: „Vreau să rătăcesc dincolo de mâhniri”. Iar acest „dincolo” e ținutul (evocat și mai târziu în creația sa) copilăriei ca spațiu al existenței fruste, elementare, păstrând ceva din prospețimea unor „priveliști” ale lui Fundoianu: Vino, vom merge la Soveja în munți. Acolo, trecutul meu ca într-un cufăr vechi o haină
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
topos prin excelență avangardist: al spectacolului citadin, al orașului feeric modern. Este, acesta, și unul dintre sensurile „balului” la care suntem invitați: redimensionată în perspectivă constructivistă, lumea e văzută în înfățișările sale spectaculare, întâmpinate cu uimirea și entuziasmul descoperitorului de ținuturi noi, în care se instalează dezinvolt, înregistrându-le reportericește metamorfozele. Senzația primează (acea „senzație prinsă stea în cleștele poemului actual”), traducând o voință de instalare în concret, de obiectivare a atitudinii lirice, eliberată de „sentimentalismului” romantic - dar un „concret” distanțat
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
afiș electoral. Sau lirica elegiacă - pentru a mai da un singur exemplu -, care găsește noi echivalențe vechii ambianțe romantico-simboliste, într-un text precum Profil tăiat în lacrimă, unde funcționează iarăși tehnica simultaneistă, sintaxa ușor eliptică, „analogia de corpuri geometrice”: În ținutul amar ochean glasul tău Și ca mărcile poștale te privesc ferestrele, ușile ș...ț Încă zece pași vântul mă ia de braț Concav râsul Și sonata ca o poliță de asigurare Sub vâsle stelele cad chei în cerneală Lacul Creierul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
arbore și-n slovă”, „cu un toiag învie în literă un șipot”, „e seva care urcă în glas și în tulpină”; poetul e îndemnat să „ridice luna” și să „onduleze nisipul”, „cad în cerneală cheile destinului”, “în glas se-ntorc ținuturi”, pictorul „cu un deget atinge oceanul cu o mână tăcerea / din viețile trecute printr-însul alcătuiește un lanț de revelații”, “în slovă-ntârzie visul și seva din legumă”, „e o emoție-n vântul care apleacă trestia”, „o transfuziune pală din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
câmpul zbârcindu-se pe nesimțite se pregătește pentru lungile luni de ger. ș...ț Frigul s-a apropiat dintr-o dată ca un nor. Voi pleca desigur și de aici. Voi mătura cu coada de cometă a nedefinitelor mele doruri alte ținuturi”. Unica presiune securizantă rămâne iubirea și spațiul propriei odăi a visătorului: „să gâfâi sub ferestrele mele ca sub un arbore al binefacerii din care îmi va cădea în mâini fructul cu seva caldă a iubirii”. În jurul acestui loc de refugiu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
izola deplin”) i se opune voința evadării („Trebuie să ies dintre zidurile acestea, să înfrunt cuțitele care mi se vor prinde de carne ca într-o planșe a îndemânării la reprezentația de gală” - Obrazul de cretă): o fugă spre alte ținuturi, geograficește identificabile, dar mai ales o ieșire în poem, în lumea cu adevărat liberă a cuvintelor. Celor dintâi li se închină noi imnuri („Un imn pentru călătoria în libertate”), reamintindu-le, oarecum, pe cele din Ulise, ca suită de variațiuni
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
plecările din trecut. Sunt plecările care vor veni. ș...ț Cât de mult am iubit acel provizorat, acea incertitudine, acea libertate a călătoriei” (Obrazul de cretă). Din acest vast repertoriu de posibilități, „plecările imaginate” sunt cele ce prevalează; nu spre ținuturi exotice, ca la simboliști, ci - cum spuneam mai sus - în spațiul promițător de mereu alte orizonturi al cuvintelor. Visătorul avangardist nu are neapărat nevoie de Rio de la Plata, de Basra sau New York (precum Ion Minulescu sau Ion Pillat) pentru a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
La câțiva pași liniștea s-a deschis coridor”, „orașul s-a deschis ca un porte-cigarettes”, „ca un păun anotimpul în piept s-a desfăcut”, „pasul ca un cuvânt, geam deschis / Câmpul între coaste plug sau pian”, „Noaptea despletire albă...”, „În ținutul amar, ochean glasul tău”, „sufletul peste cupole despletit”, „sânul se deschide porte-feuilles”, „se desfac stele”, „arterele mi le descui ca mănușile”, „Intră în mine ca un tren în gară” - sunt doar câteva spicuiri din cele zece poeme ale Invitației la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
urmele romanticilor, apoi ale unor Baudelaire, Rimbaud etc. Cum arată Jean Starobinski, „lumea circului și a sărbătorii de bâlci reprezenta, în atmosfera de cărbune a unei societăți de industrializare, o mică insulă strălucind de miracole, o bucată rămasă intactă din ținutul copilăriei, un domeniu în care spontaneitatea vitală, iluzia, minunile simple ale îndemânării sau ale stângăciei își amestecau farmecele pentru spectatorul obosit de monotonia sarcinilor vieții serioase”. În ce privește celălalt aspect al fenomenului, relevat de criticul citat, și anume identificarea poetului (artistului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
elemente dintre cele mai diverse, situate sub semnul duminicii, al sărbătorii: Duminică duminică e o bomboană de mentă, E Dumnezeu în menagerie, amin glasul lămpilor, Trece cavalerul cu turnul Eiffel la butonieră, În flori de cupru inima, ca buruieni danțul ținutului, Cerul (gurii) biliard, Ce afișe sunt mările din sud. De cele mai multe ori, mărcile propriu-zis spectaculare se integrează cu drepturi egale de sugestie printre alte elemente, de felul celor deja menționate, în ordinea mai generală a reprezentărilor unei lumi ce-și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cunoscut, ca o adevărată transfigurare. O energie nouă mobilizează ființe și lucruri împrospătând sărbătorește universul întreg, ca în finalul secțiunii a patra a poemului: dar vine făt-frumos cu limbile păstrate în sân ca o colecțiune de timbre și tresare iarba ținutului se desface în lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri câmpul e tăiat de linii ca palmele ș...ț mestecenii fac mătănii în sân se crucesc fulgere spintecă întunericul ca un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
al efectelor corozive pe care le poate avea dislocarea social] asupra sistemului moral al unei comunit]ți. Populația a fost mutat] din zona favorabil], rodnic] a teritoriului propriu atunci când aceasta a fost declarat] rezervație de van]toare. Abandonați într-un ținut muntos aproape sterp, ordinea social] și moral] a comunit]ții, similar] cândva celei din tribul G/wi, a fost înlocuit] cu o stare de r]zboi al tuturor îmopriva tuturor. Turnbull nu descrie violență brutal], ci o indiferent] rece și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de aceste precepte au fost discutate atât în vremea lui Buddha, cât și ulterior. Noi ne vom opri doar la dou] aspecte, si anume respectul pentru viața animalelor și agonisirea de avere. Pan] și regii erau obligați s] asigure protecția ținutului, nu doar pentru oameni, ci și pentru animalele din p]duri sau chiar pentru p]s]rile cerului. Buddha condamnă chinuirea, r]nirea sau uciderea conștient] a animalelor. Discursurile prezint] patru teme relevante în ceea ce privește valorea acordat] vieții: sacrificiul animal, r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mea știe acest lucru. Cu toate acestea, timpul se scurge și deja suntem în întârziere. Soția mea se arăt], gata pentru confruntare, întrebându-m] dac] este îmbr]cât] corespunz]tor ocaziei. Îmi este clar, imediat, c] nu a abordat o ținut] adecvat]. Ce aș putea s] îi spun? Am trei opțiuni. Prima este s] mint și s] sper c] ea nu își va da seama de adev]r atunci când vom intra în casa gazdelor noastre. A doua este s] îi spun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Hodder and Stoughton, 1978). Vincent, R.J.: Human Rights and Internațional relations (Cambridge: Cambrige University Press, 1986). 24 Etică mediului Robert Elliot Ce este o etic] a mediului? În Parcul National Kakadu din zona de nord a Australiei se reg]sesc ținuturi împ]durițe accidentate, mlaștini și zone acvatice care ad]postesc o larg] varietate de forme de viat]; aici viețuiesc specii nemaiîntâlnite în alte zone, chiar și cele aflate pe cale de dispariție, precum papagalul cu cap negru (Psephotus dissimilis) și țestoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Sfetca, Marius Munteanu. Publicistica, abundentă, militează în principal pentru necesitatea unor instituții regionale (universitate, post de radio, teatru, operă, politehnică etc.), monumente locale, cămine comunale, școli profesionale, în vederea ridicării nivelului intelectual al satelor. Inițial, la V. se intenționează promovarea literaturii ținutului. Printre semnatari, în genere modești, unii strict locali, mulți în curs de afirmare, pot fi amintiți în poezie Al. Negură, Ion Tobă, M. I. Cosma, Liviu Stan Freamăt, Ioan Rachitoviciu, Romul Fabian, Mihai Novac, Pavel Târbățiu, Pavel Bellu, Grigore Bugarin
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
plastică (Brutus Haneș, C. Stoicănescu), cronica spectacolelor de teatru (Valentin Dănilă, Nicolae Țirioi, Ion Stoia-Udrea, Iulian N. Olariu, Iulian Popa și mulți alții), sportivă, de film etc. Prin amploarea și frecvența contribuțiilor, ziarul a jucat un rol important la integrarea ținutului în cultura românească a epocii. G. Dn.
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
principal prin ambiția autorului de a realiza o „frescă a satului bucovinean”, Glasul fiind și o autoficțiune excepțională. Volumul Memorii (1999), cuprinzând un text încheiat ca redactare în 1981, acoperă mai mult de o jumătate de secol. Accentul cade pe ținutul Bucovinei natale, dar nu puține sunt referirile la viața intelectualității interbelice, mai ales la cea bucureșteană, cât și medalioanele, consacrate lui E. Lovinescu, G. Călinescu, Perpessicius, Camil Petrescu și Mihail Sadoveanu. V. rămâne în conștiința cititorului și prin traducerea epopeii
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
științific, în limba română sau în alte limbi. Alături de alte asociații și societăți de cultură și lectură, V.R.R. a desfășurat o activitate de excepție pentru apărarea și dezvoltarea limbii și a culturii românești, pentru păstrarea conștiinței libertății naționale, pentru unirea ținuturilor românești. Repere bibliografice: Onisim Filipoiu, Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva și revista ei, „Muza someșană”, AUI, limbă și literatură, t. XIII, 1987, fasc. 1; Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva,Bistrița, I, 1973, 11-22, II, 1974, 24-28, III, 1977, 106-110
VIRTUS ROMANA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
să facă parte nucile, semințele de pin, alunele și fructele proaspete. Cultivarea nemuririi este bine să se facă Într-un spațiu uscat, nu umed sau ud. Locul trebuie să fie la o altitudine mare, nu mică, și aproape de o apă. Ținuturile uscate aflate pe Înălțimi sunt aproape de cer, ceea ce ușurează contopirea finală cu natura. De aceea, cei mai mulți dintre nemuritorii chinezi au trăit În nordul Chinei, unde clima este uscată și altitudinea mare. Locurile frecventate sunt munții Hua din provincia Shaanxi, munții
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
mers În China În secolul al IV-lea e.n., În perioada „Celor cinci dinastii”. Circulă multe legende despre puterile lui supranaturale, precum și despre excepționalele lui capacități psihice și fizice. Una dintre ele povestește cum a trecut vijeliosul Fluviu Galben din ținutul Împăratului Liang așezat pe o trestie, nu Într-o barcă. El a fost o vreme sfetnicul Împăratului În domeniile filosofiei și medicinei, Învățându-l filosofia vieții și budismul și căile prin care poate fi Îmbunătățită sănătatea și prelungită viața. Mai
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Învățători din lume. Născut Într-o familie săracă din provincia Shandong, și-a asumat sarcina de a se educa pe sine și la 20 de ani a devenit dascăl. În afară de trei luni, cât a fost prim-ministrul statului feudal Lu, ținutul lui de baștină, restul vieții și l-a dedicat Învățării și scrisului. Ca mare dascăl Într-o societate feudală, el a declarat cu Îndrăzneală că educația nu trebuie să țină cont de clasa socială. Ca filosof, el a pledat pentru
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
privește actele și hârțoagele pe care se Întemeiază descendența mea ardeleană, ele mi-au parvenit prin intermediul unei spițe a neamului Bărbuleștilor, așezată pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea pe malurile mângâiate de Mureș ale câmpiei arădene. Aceasta este baștina mea, ținutul care mi-a rămas și astăzi cel mai drag loc din lume, spațiul concret prin mijlocirea căruia mă Înrădăcinez și eu În acest pământ al Transilvaniei, al Crișanei și al părților ungurene. Transilvania imperială Ca istoric, hazardul carierei și diferitele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
geografiile imaginare, caracteristice În special omului premodern. De regulă, ele se manifestă la nivelul mitologiilor politice moderne, al ideologiilor, În timp ce geografiile imaginare tradiționale răspundeau unor nevoi psihologice mai puțin elaborate, ținând de resorturile imaginației. Astăzi, locul geografiilor imaginare, care descriau ținuturi locuite de ființe fantastice, este luat de literatura science-fiction, de lumile gen „Războiul Stelelor”, „Jurassic Park” sau „Stăpânul Inelelor”, În timp ce geografiile simbolice rămân cantonate În sfera imaginarului politic. Evident, și În epoci mai Îndepărtate, cum ar fi Antichitatea sau Evul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]