6,958 matches
-
care mă convinseseră că facerea de literatură nu era cu nici un chip de nasul meu. Inclusiv cursurile de teoria literaturii (de care mă întrebarăți mai la deal) au contribuit la întărirea acelei convingeri ce părea de nestrămutat. Povestirea Păcătosul o așternusem pe hârtie în vara lui ’87 (atunci când mă întorsesem de la militărie și așteptam, înfrigurat, începerea anului întâi de facultate) și cu ea mța debutat Profesorul Eugen Simion exact la cinci ani după ce fusese scrisă și cruțată de la nimicire. Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
legăturile, „cârligele“ dintre ele fiind marcate printrțo simplă nuanțare a tonului celui ce povestea. Am avut această revelație în august 1987, când, după ce am primit vizita lui nea Nicu Tilică, am petrecut câteva ore la masa de scris și am așternut pe hârtie povestirea Păcătosul. Întâlnirea cu acest om a fost crucială pentru mine. Și e cum nu se poate mai adevărat că - așa cum episodul apare în roman - aproape orb și apropiinduțse de moarte, nea Nicu Tilică mța întrebat dacă nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
un tramvai și apoi iar să meargă pe jos un timp. pentru că fata cea mioapă stătea într-o căsuță de chirpici care era la capătul pământului. și fata cea mioapă a ieșit pe drumul plin de zăpadă și s-a așternut la drum. zăpada scârțâia sub pantofii ei scâlciați și ea încerca din răsputeri să nu se abată de la drumul parcurs zilnic ca să nu fie nevoită să se oprească și să simtă cum frigul îi intră în oase. mai mult pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
drepturi. Asta pentru că aventura începe miercuri dimineața, la prima oră, când deschizi tabelul întâlnirilor și o iei la goană spre prima, și ia sfârșit duminică, cu puțin înaintea închiderii târgului. Perioada dintre cele două limite se reduce la o pâclă așternută pe ochi, picioare care aleargă mecanic și grija de a nu comite vreo gafă la următoarea întâlnire, în sensul de a confunda cumva persoana din fața ta. |sta a fost al doilea meu Frankfurt. Asta înseamnă că toți cei cu care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
parcă luată de apă, dacă mă gândesc la viețile unor prieteni sau cunoscuți ca la niște romane. În capul meu romanele astea sunt gata scrise, dar mai mult decât niște rezumate de 3500 de semne nu sunt în stare să aștern pe hârtie. Pentru că sâmbătă a trecut luna de când am ajuns la Adriana și Richard, prietenii mei din Heidelberg, am să fac summary-ul unei povești din care soții Kraus/Foer ar scoate oricând un bestseller. E povestea lui Richi. Ea începe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
și realizezi că acel frig proaspăt, care fie năvălea din cutele paltonului, fie se insinua pe ușă, nu e altceva decât parfumul morții. Gabriel adoarme lângă soție, conștient de propria găunoșenie dătătoare de copchii și rostitoare de discursuri: „Ninsoarea se așternuse în strat gros pe crucile și lespezile strâmbe, pe gratiile cu săgeți ale porții mărunte, pe scaieții uscați. Sufletul lui se topea încet, pe când asculta ninsoarea lăsându-se ușor peste univers - ușor lăsându-se, ca o pogorâre a sfârșitului lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
se obțineau din fierberea cojilor de ceapă, a cojilor de nuci, a florilor de tei sau din fierberea cojii unor copaci (uneori arin). Nu ar fi bine să uităm că de fapt primul covor al țăranului era rogojina care se așternea pe vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau din codițe) care se așterneau pe laiță, pe vatră, pe cuptor sau uneori pe jos, urzeala fiind din fire de cânepă. Mai toate gospodăriile din comună aveau oi care erau ținute nu numai pentru miel și brânză ci și pentru lână. Lâna era prelucrată, toarsă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lucru se întâmpla duminecă pe la amiază,cam la terminarea slujbei. La biserică erau așteptați de nași (nunii cei mari) care de obicei participau la slujba din ziua respectivă. Din faetonul cu zestre se lua cel mai frumos covor care se așternea în biserică și pe care se desfășura cununia religioasă. După cununia religioasă, cei doi tineri cu lumânările aprinse în mâini ies din biserică, alături și pășesc plini de încredere lângă masa din curtea biserici, iar fanfara intonează marșul triumfal și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
200 g frișcă. Pentru ornat, se pun 100 g zmeură și câteva frunze de mentă. Se topește untul la foc moale, se zdrobesc pișcoturile, se pun într-un castron și se toarnă peste ele untul topit, apoi se amestecă; se așterne o folie de plastic într- o tavă de chec, se pune compoziția de pișcoturi și se nivelează. Se dă la frigider timp de o oră, să se întărească; între timp, se curăță zmeura, se spală lămâia cu apă fierbinte și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
persoane are o piscină unică în lume de 150 m lungime, alături de care există restaurante și grădini cu flori și copaci exotici, care te încântă și te lasă perplex, oferindu-ți o imagine panoramică asupra orașului. La picioare ți se așterne un imens parc cu vegetație ecuatorială din care se înalță, ca într-un film science-fiction, ciudate structuri arborescente legate între ele prin canope (pod suspendat la 22 de metri în coronament), pe care circulă vizitatorii. Acestea sunt structuri metalice îmbrăcate
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
periculos: alimente care miros, furculițe și cuțite (interzise deoarece pot fi utilizate ca arme). Bucătăriile sînt sordide, mucegăite și cu igrasie uneori, dar mai ales îmbibate de grăsime. Pardoseala și pereții sînt parcă ceruite cu un strat gros de grăsime, așternut de la aburii care rămîn în interior, în absența unui sistem de ventilație. Lipsa mijloacelor normale de curățenie (soluții de curățat, aspiratoare, detergenți etc.) face inutilă munca de întreținere. De atîta frecat cu cîrpa udă și cu peria de sîrmă, faianța
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
temnițelor. Pedeapsa cu moartea se suprimă, la fel și cea cu tăierea mîinilor, sluțirea feței (tăierea nasului sau a urechilor), supunerea la cazne sau confiscarea averilor. Hrana, îmbrăcămintea și celelalte nevoi de întreținere (lumînări, lemne de foc, paturi de fier așternute cu paie, fîn sau șovar) intră în cheltuiala statului, care alocă cîte 22 de parale pentru custodia fiecărui deținut. Cutia milei din biserici e suplimentată de cutia temniței, iar banii din ea sînt gestionați de Prezidentul Cremenalului. În Muntenia erau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
niște prostii pe subiectul care o roade pe ea. Vorbește gura fără mine. În timp ce dau din buze, fac simulări virtuale cu bonsaiul, fericit în ceașca gigantică. Crezi că ar fi bine să-l sun eu? Dau din umeri. Apoi se așterne o tăcere lungă. Prea lungă. Îi spun că am văzut o ceașcă imensă în magazinul de alături. De fapt, un ghiveci. Îi spun că e un ghiveci foarte mișto. Sau ceașcă. Ce-o fi. Se uită la mine puțin derutată
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
tot calabalâcul lui se instala tot la marginea orașului, în același loc viran. Rămânea două săptămâni, apoi pleca. N-am știut niciodată de unde venea și unde se ducea, auzeam doar atât: A venit bâlciul! A plecat bâlciul! După plecare se așternea peste oraș o monotonie apăsătoare, care ținea până când venea iarăși. Și totdeauna venea cu ceva nemaiauzit, nemaivăzut. Sau, poate, uitasem eu ce văzusem cu un an în urmă. Anul ăsta bâlciul a fost mai mare ca oricând. De cum a sosit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
plin de vigoare. Din depărtare, țăranul părea un scai negru pe câmpia albă, un scai rostogolindu-se izgonit de vântul năprasnic de miazănoapte, până nu se mai văzu deloc... Seara vântul încetase, fulguia continuu cu fulgi mari ce cădeau alene, așternând un strat gros de zăpadă moale. În sat luminile se aprindeau rând pe rând, zarva creștea necontenit, câinii lătrau de zor la necunoscuții care, zornăind din clopoței, se apropiau voioși de ferestrele împodobite de sărbătoare. Glasurile vesele de copii, înfierbântate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
jazz "Muzica transformă încăperea într-un vas burdușit cu zgomote, așezat pe o sobă de tuci." Mașina rula cu un foșnet monoton și aspru, șoseaua șerpuia la stânga și la dreapta printre coline cenușii, prin vâlcele ascunse; de jur împrejur se așternea o liniște nesfârșită. La intersecții sunetul se amplifica brusc, devenea un scrâșnet prelung, apoi dispărea șoseaua rămânea stăpânită de un singur zgomot apăsat și anost. Dealurile înalte se înfățișau acoperite de vii și livezi ruginii, iar mai sus, spre coamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
crăpăturile lui, un huruit puternic, înspăimântător umplea văzduhul. Casa bunicii se prăbușea sub ochii mei. Șezlongul se sfărmase, poate, și el sub dărâmături. Mă bucuram și mă întristam, totodată. Năuc încă, mă îndepărtam înfricoșat de casă. Când liniștea s-a așternut peste tot și pământul își încetase zbenguiala sa nebună, nori înalți de praf și fum se ridicau din toate părțile. Minute în șir am privit, uluit, casele dărâmate din jur. Casa bunicii se afla și ea la pământ un morman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Maria Snejina, Maria Moreanu, Zenaida Pally și Elena Cernei. Enciclopedia unei cariere consemnează fiecare pas al Vioricăi până la sfârșitul lui 1993. Un pariu al întâlnirilor noastre a fost realizarea unei evidențe de atunci și până în momentul în care ne-am așternut la această carte. Pe lângă multele par ticipări în juriile concursurilor internaționale, cursuri de măiestrie, recita luri și concerte, mezzosoprana, devenită o specialistă a rolurilor de compoziție, a adunat alte momente de performanță, deloc puține. Le enumăr pe ăaproape) toate, o
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Moromeții face un salt în timp între primul volum și cel deal doilea, este spus în felul specific al lui Preda, cu binecunoscutul amestec de ironie, umor, invectivă, meditație: Prin reductibilitate, "văgăuna” este a satului Siliștea Gumești; asupra acestuia se așterne istoria pentru care "colectivitatea”, deprinsă să trăiască într-un alt timp decât cel istoric, nu optează, ci se lasă cotropită, nu pentru că nu are voință, ci pentru că nu mai are forța vitală necesară. Romanele par, astfel, o dezvoltare (născută dintr-
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
Într-adevăr, după aproape un an s-a revenit la o sitație mai acceptabilă. Hrusciov a refăcut relațiile cu Tito, granițele au început să funcționeze mai omenește, grănicerii nu se mai împușcau unii pe alții iar pacea părea să se aștearnă asupra lor. Dar pentru noi, problema nu dispăruse complet, întrucât rămăseseră acele elemnte de diversiune care mai veneau încă de peste granița sârbă, dar și pe alte căi, inclusiv parașutate.Până atunci însă, am trăit un adevărat calvar, Ioane dragă, erau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
monarhia noastră a putut să se consolideze. De câtva timp, însă, acest cuvânt leal și hotărât n-a mai răsunat în sfatul Coroanei. Dimpotrivă, la guvernarea țării s-au supralicitat lingușirea și lichelismul. Frunțile plecate și șalele smerite le poți așterne pe treptele palatelor, dar nu poți dura din ele zid de apărare pentru țară, nu te poți rezema pe ele în ceasul greu, atunci când el bate, și el bate, întotdeauna, la anumite scadențe în viața unui stat și a unei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pagini, e o propoziție care descrie cu destulă fidelitate ceea ce se petrece azi în peisajul media. Jurnaliștii au fost multă vreme o profesie privilegiată. Sunt puține meseriile care te pun în situația ca, de fiecare dată când deschizi gura sau așterni niște cuvinte pe o foaie de hârtie ori pe un ecran de calculator, să fii privit, ascultat sau citit de zeci, sute, mii sau chiar milioane de persoane. Jurnaliștii sunt zilnic în asemenea situații, pentru că meseria lor este să comunice
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
iunie 2010 Cuvântul autorului După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cortina de fier a despărțit nu doar teritorii, ci și destine. În vreme ce, în Apus, foștii combatanți și mă voi referi acum doar la cei din aeronautică au putut așterne pe hârtie, în tihnă, splendide memorii de război, cei rămași în "lagărul socialist" erau prea preocupați să supraviețuiească fizic (ori să moară, în temnițele comuniste) pentru a mai avea putința să scrie. După război, un Pierre Clostermann publică acea capodoperă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
memorialistic, legate de participarea sa la cel de-al Doilea Război Mondial (vezi Evocări). Stilul este unul plăcut, sentimental și cald (Le style c'est l'homme). În țară, fiind "fugit", numele său nu mai este pomenit oficial nicăieri, se așterne un văl de tăcere și de uitare care va persista decenii în șir. În 1985, în frumoasa lucrare Inimi cât să cuprindă cerul patriei, Cornel Marandiuc rupe acest consemn tacit, amintindu-l elogios dar... numai sub numele de "comandant al
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]