20,435 matches
-
devenit un punct de atracție pentru cei ce vând iluzii și distrug vieți din ce în ce mai tinere. Tinerii care nu știu să-și stabilească un rol în relațiile cu ceilalți și cu propria viață sunt cei mai vulnerabili la consumul de droguri. Abuzul de substanțe are efecte negative asupra sănătății, de la probleme minore digestive sau infecții respiratorii, până la boli grave, uneori fatale, precum SIDA și hepatita C. abuzul de droguri provoacă dereglări la nivelul creierului, este alterată capacitatea de a răspunde la stimulii
Drogurile, de la curiozitate la dependenţă. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Miron Elena Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1917]
-
relațiile cu ceilalți și cu propria viață sunt cei mai vulnerabili la consumul de droguri. Abuzul de substanțe are efecte negative asupra sănătății, de la probleme minore digestive sau infecții respiratorii, până la boli grave, uneori fatale, precum SIDA și hepatita C. abuzul de droguri provoacă dereglări la nivelul creierului, este alterată capacitatea de a răspunde la stimulii exteriori. Drogurile afecteză capacitatea omului de a acționa liber și conștient, de a-și satisface nevoile. Consumă droguri și cei cu probleme familiale și cei
Drogurile, de la curiozitate la dependenţă. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Miron Elena Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1917]
-
înțeleasă, conturează același caracter comunitar al reconcilierii. Faptul că este un rit extraordinar nu înseamnă că este un rit care se practică rar. Se cere o prudență în a permite un uz mai frecvent al dezlegării generale, pentru a evita abuzul. Totuși, această grijă firească a Bisericii nu o determină să renunțe la puterea sa de a ierta păcatele în mod legitim și valid, chiar și în această formă. Fiecare din aceste forme este prevăzută cu o descriere clară a modului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
schimbarea inimii (...), este o convertire care trece de la inimă la fapte și apoi către întreaga viață creștină”. Pe de altă parte, este necesar ca preotul-confesor să fie atent să nu cultive față de penitent o atitudine „paternalistă”. Aceasta ar fi un abuz și o piedică, atât în calea unei percepții corecte a lui Dumnezeu, cât și în respectarea libertății penitentului în a crește în viața de credință în mod responsabil. Pentru a-și împlini cum se cuvine această misiune de părinte, confesorul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
le refuză. Ele sunt implicite, atunci când confesorul nu își manifestată în mod deschis voința de a solicita, dar prin modul său de a acționa, de a vorbi, sau de a dialoga, creează în sufletul penitentului „senzația” că se desfășoară un abuz în sacramentul reconcilierii. De aceea, dialogul dintre confesor și penitent trebuie să fie atent la ambele posibilități de abatere: atât activă, cât și pasivă, fie ele implicite, sau explicite. Se cere o atenție și o prudență maximă, atât la cuvintele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
le spune, cât și la mărturisirea pe care penitentul o face. Nu este exclusă posibilitatea ca mărturisirea unui penitent să fie formulată în mod tendențios cu intenție greșită, tocmai pentru a induce confesorul în această direcție a solicitării sau a abuzului, așa cum nu este exclus nici ca, din cuvintele confesorului, penitentul să înțeleagă altceva, eventual eronat, cu privire la sacrament și să le considere un tip de solicitare. Prudența și discreția rămân, prin urmare, și în urma unei baze juridice, condiții esențiale desfășurării procesului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul; b) Obsesia - atunci când confesorul accentuează și insistă, în cadrul dialogului sacramental, în mod excesiv și repetitiv, doar asupra unui aspect particular al vieții morale a penitentului. Deși intenția și subiectul tematic pot fi bune, insistența exagerată poate lua amploarea unui abuz emoțional, în care penitentul riscă să simtă un sentiment de inferioritate sau umilință. Un subiect aparte, destul de delicat, îl constituie diferite aspecte cu privire la viața sexuală, față de care confesorul trebuie să manifeste deosebită atenție și pudoare. Pe de altă parte, poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
clinice despre răspunsurile psihologice la evenimentele stresante. Conform lui Yassen (1995), stresul traumatic secundar poate afecta persoana: • cognitiv (concentrare diminuată, stimă de sine scăzută, imagerie legată de traumă); • emoțional (apatie, depresie, hipersensibilitate); • comportamental (tulburări de somn, răspuns exagerat de tresărire, abuz de alcool sau alte substanțe); • spiritual (furie împotriva lui Dumnezeu, pierdere de semnificație și sens, disperare persistentă); • interpersonal (interes scăzut în intimitate și sex, izolare față de prieteni, lipsă de încredere); •fizic (reacții somatice, sistem imunitar afectat, dureri). Modelul neurobiologic Din
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a înregistrat consecințe mai pregnante în cazul specialiștilor care erau ei înșiși supraviețuitori ai agresiunilor sexuale. Subiecții studiului raportează ca efecte ale muncii lor, distres emoțional și schimbări în sistemul de credințe, de exemplu pierderea încrederii în oameni. Dincolo de descrierea abuzului în sine, specialiștii pot fi traumatizați și ca urmare a ineficienței și a nedreptății perpetuate de alte instanțe cum ar fi sistemul legal sau cel al sănătății mentale. În ceea ce privește strategiile de burnout, specialiștii preferă strategiile ce se arată de altfel
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
studiul lor, demonstrând riscul la care sunt supuși specialiștii care lucrează cu agresori. Istoricul traumatic personal a fost investigat ca factor de risc și în studiul lui Nelson-Gardell și Harris (2003) asupra specialiștilor de la protecția copiilor. Ei au constatat că abuzul emoțional sau neglijarea în copilărie determinau o vulnerabilitate crescută la STS profesioniștilor în cauză. Hyman (2004) a cercetat prevalența stresului traumatic secundar în cadrul tehnicienilor medico legali din poliția israeliană. S-a centrat asupra legăturii dintre severitatea simptomelor și suportul social
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a legii. Cei din urmă prezentau nivele semnificativ mai ridicate de distres comparativ cu specialiștii din sănătatea mentală. Factorii de risc în cazul ofițerilor pentru impunerea legii erau stresul personal, istoricul traumatic personal și răspunsurile negative la investigarea cazurilor de abuz sexual. În cazul specialiștilor din sănătatea mentală, traumele personale sau numărul de cazuri de abuz sexual nu corelau pozitiv cu nivelul de STS. Factorii de risc în cazul lor erau strategiile de burnout neadaptate, nivelul de stres personal și rezultatele
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
din sănătatea mentală. Factorii de risc în cazul ofițerilor pentru impunerea legii erau stresul personal, istoricul traumatic personal și răspunsurile negative la investigarea cazurilor de abuz sexual. În cazul specialiștilor din sănătatea mentală, traumele personale sau numărul de cazuri de abuz sexual nu corelau pozitiv cu nivelul de STS. Factorii de risc în cazul lor erau strategiile de burnout neadaptate, nivelul de stres personal și rezultatele ineficiente în interacțiunea cu clienții. Un procent de 29,8% dintre terapeuți și 19,6
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
simptomatologiei. Participanții la studiu au fost asistente medicale care au trebuit să citească și să codeze timp de mai mult de trei luni date adunate din 1215 centre de intervenție în problema agresiunilor sexuale pentru a analiza predictorii demografici ai abuzului sexual. Nici una dintre participante nu a avut contact direct cu victimele sau cu agresorii. În timpul întâlnirilor cu cercetătorii, aceștia au putut constata că asistentele manifestau ele însele simptome similare celor prezente în sindromul de stres posttraumatic specific victimelor agresiunilor sexuale
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în burnout: fizic, emoțional, comportamental, interpersonal, legat de muncă. Simptomele fizice includ oboseală, tulburări de somn, probleme somatice, tulburări gastrointestinale și vulnerabilitate la răceli și gripă. Simptomele emoționale sunt iritabilitate, anxietate, depresie și vină. Simptomele comportamentale: agresivitate, insensibilitate, pesimism și abuz de substanțe. Dificultăți interpersonale: incapacitatea de a se concentra asupra comunicării, retragerea dintre ceilalți, dezumanizarea, interacțiuni robotizate. Simptome la locul de muncă: absenteism, întârzieri, abuzarea de pauze și demisie. Modele teoretice Bradley lansează conceptul pentru prima dată în anul 1969
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
atenție și a simți nevoile și dorințele celeilalte persoane constituie elementul central al oricărei relații centrate pe client. Empatia s-a dovedit a fi un bun predictor al comportamentului prosocial, fiind în același timp în corelație negativă cu agresiunea și abuzul (Miller et al., 1988 cit. în Omdahl și O'Donnell,1999). Cadrele medicale capabile de răspunsuri empatice vor fi deci mai dispuse a prezenta o atitudine altruistă, prosocială, fără a fi agresivi. Există însă și o parte întunecată a implicării
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
simptome specifice sindromului de stres posttraumatic. Nelson-Gardell și Harris (2003) au aprofundat și mai mult această distincție, separând participanții în funcție de tipul de traumă suferit în copilărie. Au constatat că specialiștii care prezentau riscul cel mai crescut erau cei care suferiseră abuz sau neglijare emoțională. Cei mai afectați erau însă subiecții care suferiseră mai multe tipuri de traumă în copilărie. Cornille și Meyers (1999) au investigat factorii de risc ce favorizează dezvoltarea simptomatologiei stresului traumatic secundar în cazul asistenților sociali ce lucrează
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
activități clinice, prin raport la alte activități, era asociat cu un nivel crescut al tendinței de evitare. În plus, numărul mare de victime traumatizate între clienții ce se prezintă pentru psihoterapie este asociat cu un nivel ridicat de disociere, anxietate, abuz sexual, simptome traumatice și intruziune. Specialiștii cu un nivel mai ridicat de clienți traumatizați au raportat, de asemenea, consemne de reducere a timpului petrecut de proprii copii în activități în afara casei, reducerea comportamentelor așa-zis riscante, o stare de neliniște
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
familia despre cele petrecute la muncă și mergeau mai des la conferințe și activități profesionale. Schauben și Frazier (1995) au avut în vedere variabila frecvenței de expunere la materialul traumatic în studiul lor asupra terapeuților care lucrează cu supraviețuitori ai abuzurilor sexuale. Au constatat că particpanții care aveau un procentaj mai mare de victime în sarcinile de lucru prezentau credințe mai afectate despre sine și despre ceilalți, mai multe simptome ale tulburării de stres posttraumatic, și un nivel mai ridicat de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de victime din numărul total de clienți tratați, numărul de ore dedicat psihoterapiei cu supraviețuitori ai experiențelor traumatice, numărul mediu de ore de psihoterapie cu victime de-a lungul carierei, și nivelul raportat de expunere la detalii grafice legate de abuzul sexual al clienților. Toate aceste variabile au contribuit semnificativ în determinarea simptomatologiei specifice stresului traumatic secundar. Pe de altă parte, variabila expunere, fie ea cumulativă sau curentă, nu a contribuit la determinarea traumatizării vicariante. Impactul expunerii la material traumatic este
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
posttraumatic și 68,4% dintre participanții la o conferință pe tema traumei raportau a fi suferit ei înșiși în trecut un eveniment traumatic (Pearlman & MacIan, 1995). Alte studii exemplifică diferite tipuri de traumă și cer subiecților să aleagă între acestea abuzul suferit de ei înșiși. În cadrul unui eșantion de consilieri specializați pe problematica abuzului sexual, 83% au identificat cel puțin o formă de traumă suferită dintre cele cinci propuse (Schauben & Frazier, 1995). Un procent 70% dintre femei și aproximativ 30% dintre
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a fi suferit ei înșiși în trecut un eveniment traumatic (Pearlman & MacIan, 1995). Alte studii exemplifică diferite tipuri de traumă și cer subiecților să aleagă între acestea abuzul suferit de ei înșiși. În cadrul unui eșantion de consilieri specializați pe problematica abuzului sexual, 83% au identificat cel puțin o formă de traumă suferită dintre cele cinci propuse (Schauben & Frazier, 1995). Un procent 70% dintre femei și aproximativ 30% dintre bărbații consilieri psihologici participanți în cadrul unui studiu național au declarat că au fost
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
puțin o formă de traumă suferită dintre cele cinci propuse (Schauben & Frazier, 1995). Un procent 70% dintre femei și aproximativ 30% dintre bărbații consilieri psihologici participanți în cadrul unui studiu național au declarat că au fost victime ale unei forme de abuz fizic sau sexual (Pope et al., 1992). Cercetări anterioare arată că cei care aleg să lucreze în domeniul sănătății mentale și eventual să se specializeze pe terapia stresului traumatic, sunt atrași de acest domeniu pentru că ei înșiși au avut experiențe
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
identificate de cercetători de-a lungul timpului pentru a justifica vulnerbalitatea crescută a medicilor femei. Câteva dintre cauzele numite sunt: conflictul între rolurile de mamă, soție și carieră, dificultățile de a găsi echilibrul între muncă și viața personală, riscul de abuz sau discriminare la locul de muncă. Vârsta Vârsta este o variabilă controversată. Mai multe studii nu au găsit o legătură între vârstă și nivelul de stres traumatic secundar (Pearlman & Mac Ian, 1995; Birck, 2001; Kassam- Adams, 1999). Alte cercetări au
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
său, de o altă cauză naturală și obișnuită, și anume că atunci când cineva devine principe nu se poate să nu facă rău celor peste care începe să domnească, atât prin trupele înarmate pe care le folosește, cât și prin nenumăratele abuzuri și asupriri pe care le aduce cu sine orice cucerire, astfel încât vei avea împotriva ta pe toți aceia pe care i-ai lovit prin ocuparea principatului. În același timp, nu vei putea să păstrezi prietenia acelora care te-au ajutat
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
guvernat și nici asuprit de cei mari, pe când cei mari vor să guverneze și să asuprească poporul; iar din aceste două voințe diferite se naște în orice stat unul dintre cele trei efecte ale lor, și anume principatul, libertatea sau abuzurile de tot felul. Principatul este creat fie prin voința poporului, fie prin a celor mari, după cum una sau cealaltă dintre aceste părți are prilejul de a o face; căci, dacă cei mari își dau seama că nu pot să reziste
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]