16,963 matches
-
nemțește”, el era de 0,42% (Germania) sau chiar 0,16% (Japonia). Cum să nu fie atunci liber schimbist, vorba lui conu’ Iancu, „prăpăditul de amploaiat” ?... Prins în diversele lanțuri ale slăbiciunilor, am ajuns de curînd și într-o subcomisie academică. Denumirea e prea lungă ca să o mai o țin minte. Primul lucru pe care l-au propus colegii mei de comiție a fost să schimbăm criteriile și regulile moștenite de la comiția anterioară. Grea moștenire, monșer, cum altfel ! Fiecare a propus
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
degrabă rece. Dincolo de acestea se afla însă o adevărată lecție de istorie recentă. M-am pomenit exclamînd de unul singur : „Da, da, așa e ! Da, bineînțeles !”. Motivul bucuriei mele nestăpînite îl constituia o operațiune cît se poate de abstractă și academică, în aparență, pe care am putea-o numi, pe scurt, periodizare istorică. Ce-i de jubilat la așa ceva ? vă puteți întreba. Ei bine, este ! Urmărind avatarurile temei sale, materializată în planuri, construcții și politici urbane, autoarea (Adriana Diaconu) trecea cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vehement ca darwinismul să ajungă la urechile copiilor lor, evoluționismul devenind o disciplină blestemată în școli. Lucrurile nu se opresc însă la această opțiune evlavioasă. Există de cîteva decenii bune și o versiune științifică, susținută de nume sonore ale vieții academice și care nu cere eliminarea evoluționismului, ci, „pur și simplu”, îi opune o altă interpretare științifică. Deci, într-adevăr, două teorii... Genială, da, această invenție a „creaționismului științific” - conchide Bernard-Henri Lévy. Admirabilă, această înălțare la rangul de „știință” a ceea ce
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
citi și interpreta realitatea în care trăiesc. România este o țară asediată, asaltată, colonizată, ocupată, inundată și, în final, înlocuită : „Am fost o națiune, devenim o sumă de triburi” ! „Să mori tu ?”, îmi vine să întreb, păstrînd registrul discuției. Mai academic spus : oare chiar așa să fie ? Am un (în)ciudat sentiment de déjà-vu citind aceste exegeze. Am crescut la școală cu resen timentul jugului otoman și al invaziilor tătare care ne-au împiedicat să fim ceea ce am fi putut să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ce nu se conformează acestor criterii este sortit dispariției - sau, în cel mai bun caz, unei toleranțe disprețuitoare. Și astfel, discipline întregi devin cenușăresele universităților, iar slujitorii lor de excepție niște fosile premature. Ce să mai vorbim de unele activități academice precum îngrijirea unor ediții critice, fără de care nu există o cultură, nici majoră nici minoră. Neputînd fi „punctate” în nici un fel, acestea vor trebui trecute, probabil, în domeniul artizanatului sau al mecenatului. în sfîrșit, aceste criterii devalorizează în așa măsură
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
universitățile trebuind să devină și ele, ca toate celelalte sectoare publice, unități antreprenoriale eficiente pe piața generală. Modelul de succes al întreprinderii post-industriale trebuie transferat ca atare și în domeniul învățămîntului, care nu-și mai poate permite naiva sa autonomie academică. El este liber doar să cîștige sau să piară, ca orice altă întreprindere în acest darwinism al competențelor de piață. E atît de simplu !... Pentru ca acest lucru să se întîmple, universitățile trebuie să treacă mai întîi printr-o criză - adică
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
domnului Alexander Baumgarten „Despre discernămînt, în cazul cercetării”. Lăsînd deoparte toate suspiciunile pe tema qui prodest și recunoscînd - fără să accepte - posibilitatea (și realitatea) unor erori de calcul (precum și pe aceea a unor șmecherii locale de eludare a „măsu rătorii” academice), autorul se referă frontal la esența perenă și generală a chestiunii : cuantificarea discernămîntului în cazul cercetării academice, a condițiilor de posibilitate ale „scientometriei ca știință capabilă să măsoare uni ver sali zarea, performanța și ierarhia cunoașterii”. Altfel spus, să uităm
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
recunoscînd - fără să accepte - posibilitatea (și realitatea) unor erori de calcul (precum și pe aceea a unor șmecherii locale de eludare a „măsu rătorii” academice), autorul se referă frontal la esența perenă și generală a chestiunii : cuantificarea discernămîntului în cazul cercetării academice, a condițiilor de posibilitate ale „scientometriei ca știință capabilă să măsoare uni ver sali zarea, performanța și ierarhia cunoașterii”. Altfel spus, să uităm pentru o clipă că legea o fi ea șchioapă, iar aplicarea strîmbă și să ne întrebăm dacă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
bărbatul tradițional să-și ducă mai departe modul său de viață tradițional spre luarea aminte și amuzamentul copiilor. — Asta da, îmi place ! am exclamat eu, chinuit de o bucată de vreme de ideea unei retrageri demne și hedonice din viața academică și publică. Brusc s-au mai înscris însă alți trei amici din același contingent, străfulgerați de aceeași viziune a unei pensii facile și fericite. Doi au fost descalificați din start, căci nu aveau neveste. Deci nu aveau cum și de ce
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Prefață În materie de Scriptură și teologie, discrepanța dintre mediul academic, pe de o parte, și biserică, pe de alta, este mare - din păcate - deseori, foarte mare. Se consideră în genere că școala are de-a face numai cu gândirea, argumentarea și reflecția, proverbialul turn de fildeș. Biserica, din contra, e
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
predicare, formarea credinței și rugăciune. Deși reală, întrucât este accentuată de unele grupuri care aparțin acestor entități, această separație dihotomică este artificială pentru că ea nu recunoaște contribuțiile bogate și variate care s-au născut în sânul bisericii și în mediul academic de-a lungul secolelor; nici nu admite faptul că, împreună, biserica și academia au avut un rol vital în promovarea și susținerea dreptei credințe creștine care a luat formă în lume și al cărei ecou poate fi observat. E nevoie
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
mai sus amintită și de a stabili relații de colaborare între Departamentul de Biblie și Teologie de la Crichton și bisericile locale pentru edificarea mutuală și a împărtășirea slujirii. Cei solicitați ca referenți erau persoane considerate de primă mână, cu reputație academică internațională în materie de Scriptură sau teologie și, în același timp, angajați activ în misiunea de vestire a evangheliei în Biserica creștină. Mă bucur că N.T. Wright (2003) și Craig A. Evans (2004) au acceptat invitația de fi primii doi
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Noului Testament, ai lui Isus sau ai perioadei târzii a celui de-al doilea templu iudaic, se adresează unui grup larg de cititori: laicii interesați de aceste subiecte, clerici, studenți sau deja absolvenți, ca și pentru cei care au specialități academice în afara acestor arii. Sperăm că această carte va fi citită atât de mediul academic, cât și de cel bisericesc, și că ea va provoca gândirea, reflecția, învățarea și o viață de credință mai profundă. Un proiect ca acesta nu se
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
templu iudaic, se adresează unui grup larg de cititori: laicii interesați de aceste subiecte, clerici, studenți sau deja absolvenți, ca și pentru cei care au specialități academice în afara acestor arii. Sperăm că această carte va fi citită atât de mediul academic, cât și de cel bisericesc, și că ea va provoca gândirea, reflecția, învățarea și o viață de credință mai profundă. Un proiect ca acesta nu se poate realiza fără ajutor și îndrumare consistentă. În primul rând, aș dori să mulțumesc
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
început să facă vânt cu el împrejur. Deodată, Wittgenstein a aruncat vătraiul și a părăsit camera. Popper nu se aștepta la asta, dar ceilalți, care îl cunoșteau pe Wittgenstein, nu se mirau de comportamentul acestuia, chiar dacă era într-un context academic. După câteva săptămâni se răspândeau deja bârfe în jurul lumii cum că Popper ar fi fost amenințat de Wittgenstein cu un vătrai aprins, dar nici una dintre mințile luminate care au fost prezente acolo, inclusiv Bertrand Russel, și multe alte nume familiare
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
fie rezervată specialiștilor, acea «sesizare a fisurilor» ne introduce în orizontul unei înțelepciuni la îndemâna oricui știe, cu ajutorul experienței vieții, să reflecteze asupra mersului omenirii, cu simplitatea dispoziției interioare și cu radicalitatea atenției intelectuale. Pot fi și profesioniști ai gândirii, filosofi academici, ca să folosim expresia lui Popper, cărora să le lipsească, totuși, atât acea dispoziție interioară cât și radicalitatea intelectuală. Fără aceste calități orice raționament, oricât de rafinat, ca și orice demonstrație, nu vor reuși să treacă dincolo de suprafață, și, deci, să
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cu dizabilități, Politici sociale de sprijin a persoanelor cu dizabilități, Sistemul de protecție a persoanelor cu dizabilități. Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu, Repere în asistență socială. Ghid de practică (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezență ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editura academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; http://www.euroinst.ro ISBN 978-973-611-772-5 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
responsabil de practică, studenții practicanți pot alege oricare alta tematica specifică domeniului de licență. 5. Cerințele generale cu privire la alegere locului de practică sunt următoarele: a) Activitatea desfășurată trebuie să asigure aplicarea în practică a cunoștințelor teoretice dobândite în cadrul activităților didactice academice. Activitățile desfășurate trebuie să fie relevante specializării studentului la studii de licență. b) În cadrul stagiului de practică, studenții sunt obligați să rezolve o temă, un proiect, cu relevanță pentru una sau mai multe discipline prevăzute în planul de învătământ al
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
care integrează obiective specifice temelor cadru propuse. 3. Cadrul didactic supervizor prevede clar în protocolul de practică cerințele și metodă de evaluare. 4. Aduce la cunoștința studenților Ghidul de organizare și desfășurare a practicii. 5. Propune anual spre validare Consiliului Academic al Facultății calendarul de implementare a activității de practică și urmărește implementarea acestuia. 6. Organizează și desfășoară procedura de atribuire a locurilor de practică disponibile la nivelul programului de studiu, prin protocoale de practică încheiate de către facultate. 7. Transmite la
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de efectuare a stagiului de practică stabilită de facultate; c) Prezentarea în cadrul colocviului de practică a activităților desfășurate pe parcursul stagiului de practică; 1.5. Dispoziții finale 1. Prezentul ghid de organizare a stagiilor de practică a fost aprobat în Consiliul Academic al Facultății de Asistență Socială și Sociologie 2. Prezentul ghid de practică poate fi modificat și completat prin hotărâri ale Biroului Senatului Universitatea "Petre Andrei" Iași și al Consiliul Academic al Facultății de Asistență Socială și Sociologie, schimbările putând intra
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
organizare a stagiilor de practică a fost aprobat în Consiliul Academic al Facultății de Asistență Socială și Sociologie 2. Prezentul ghid de practică poate fi modificat și completat prin hotărâri ale Biroului Senatului Universitatea "Petre Andrei" Iași și al Consiliul Academic al Facultății de Asistență Socială și Sociologie, schimbările putând intra în vigoare din anul universitar următor. Conf.univ.dr. Tudor Pitulac 2. CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE ȘI DESFĂȘURARE A PRACTICILOR DE SPECIALITATE Profesia de asistent social necesită pregătirea complexă a viitorilor specialiști
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Colecția ACADEMICA 91 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERRÉOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de întrebări și răspunsuri despre recrutarea, selecția și integrarea resursei umane (2007) și a numeroase studii publicate în volume colective și reviste de specialitate. Carmen Buzea, Motivația. Teorii și practici ( c) 2010, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BUZEA, CARMEN Motivația. Teorii și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
termenul uzual de job până la cel de goal setting există un anumit nivel de interșanjabilitate a termenilor. Definirea conceptelor și clarificările terminologice nu au constituit o temă explicit asumată de cercetătorii motivației. Termenul de "post" este definit de Micul dicționar academic (2003) drept "loc de muncă, într-o anumită ierarhie administrativă, ocupat de cineva numit de obicei prin decizia unei autorități superioare; funcție, slujbă". Termenul de "job" este definit de Dicționarului explicativ al limbii române (1998) ca slujbă, serviciu, afacere cu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1, 75-77. McClelland, David C. (1951). Measuring Motivation in Phantasy: The Achievement Motive. În McClelland, David C. (ed.) (1955). Studies in Motivation. New York: Appleton -Century-Crofts. McClelland, David C. (1961). The Achieving Society. New Jersey: D. Van Nostrad Company. Micul dictionar academic. (2003). București: Editura Univers Enciclopedic. Miles, Edward W., Hatfield, John D. și Huseman, Richard C. (1989). The Equity Sensitivity Construct: Potential Implications for Worker Performance. Journal of Management, 15, 4, 581-588. Mills, Jon. (2004). Clarifications on Trieb: Freud's Theory
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]