25,860 matches
-
lumii, mai simplă: acel artificiu cuibărit odată cu iarna în inima lucrurilor. Acea uzurpare de sine ce-aduce cu ea împăcarea... DUMINICILE MELE AMÂNATE Nu mai vreau trufia verbului. Minciuni și eșarfe colorate în ochiul care se apropie, îndepărtându-se. Prințul albastrelor alcooluri. Râsul care nu mai ucide, nu mai tatonează cărarea intimă: o existență mică, duminicile mele amânate. Și peste tot zăpada neagră zăpada neagră zăpada neagră. TOTUL VA FI O POVESTE și tu vei fi supus timpului, cum vei fi
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
și Dumnezeu, Femeia sufletului meu. Mă nasc din tine efemer, Femeie - lume de mister. GÂND PENTRU TINE (Soției mele) Din macii holdelor pustii Eu te-am ales iubirea mea să fii, Cu iia înflorată ca florile din văi, Cu irișii albaștri aprinși în ochii tăi. Te-am adunat la margine de zare, Din dimineți crepusculare Și-n părul tău de abanos Am ars întâiul vis frumos. De zborul aripii din gând, Ți-am prins iubirile pe rând Și să-nțeleg nu
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
-l! Aventura scrisului continuă prin aceste călătorii efectuate de Floarea CĂRBUNE în Japonia. Este un câștig imens pentru cititorul de limbă română de pe mapamond, căci fiind în această modernă epocă a internetului, mulți cititori aflați în diverse puncte ale Planetei Albastre, vor redescoperi această țară minunată care este Japonia. Încerc să o însoțesc pe Floarea CĂRBUNE în călătoriile sale! Îmi amintesc fără să vreau de un alt român călător prin Asia, Nicolae MILESCU Spătarul (1638 - 1708 ) Descopăr că în Japonia natura
DESCOPERIREA JAPONIEI PRIN FLOAREA CĂRBUNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359861_a_361190]
-
VERS ALB Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 660 din 21 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Zbor înalt Locuiesc în cuvânt și zborul e limba pe care o înțeleg cel mai bine. Aripi colosale întind să cuprind zarea albastră a poeziei pământului. Culeg gând după gând, statuie ridicând unui vers. Dar ce poate fi mai frumos decât imaginea zborului înalt întrupată-n perle de gând! Neprevăzutul Erai atât de al meu încât, nimic nu mi te-ar fi putut
VERS ALB de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359857_a_361186]
-
Celalalt frate, cel mic, Artemios, avea o cu totul altă fire. Pentru el, cetățile mărețe nu aveau mare însemnătate. Avea o fire blajină, visătoare. Scruta zările, marea, cu pescărușii jucându-se deasupra valurilor. Admira norii cum trec maiestuos pe bolta albastră a cerului. Admira pajiștile înverzite din preajma orașului, livezile roditoare, colinele înflorite, ale căror umbre se reflectau în verdele valurilor mării. Asculta adierea brizei, asculta foșnetul vântului mânând norii albi de pe cer. Îl cuprindea visarea și dorea să plece undeva departe
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
împreună prin cetate și admirau cele mai frumoase locuri, parcuri, clădiri, temple, spectacole de teatru. Erau fericiți. Trăiau unul pentru celălalt. Părea că totul e generos cu ei, și florile din grădină, și valurile mării, și adierile vântului, și lumina albastrului cer, toate sunt pentru ei! Nu trecuse nici măcar un an de când începuse această inocentă idilă, până când cei doi ajunseră la convingerea că cel mai bine ar fi să se căsătorească, să-și facă un cămin împreună. Cu încântare și mari
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
eram acasă și tu, Mario, în rochie de mireasă veneai pe valea Bucovului spre casa noastră... De pe deal apare o grupă de soldați cu o mitralieră și încep să tragă în tine; tu fugeai și mă strigai... Era un cer albastru și un soare orbitor... Glonțul mitralierei te-a ajuns și ți-a străpuns pieptul și rochia de mireasă a fost inundată de sângele tău. Dar tu n-ai căzut, fugeai mereu către mine și mă strigai... Erai cu fetița în
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
la păsările cerului...> M-am culcat pe prispă să adorm, închideam ochii, dar mi-apărea Nica Stancu sub pleoape , povestindu-mi viața lui...Priveam cerul înspuzit de stele, priveam luna cum se furișa printre firișoarele de nori, alunecând pe bolta albastră, ascultam susurul izvorului, glasul naturii, și parcă toate acestea se petreceau într-un basm repovestit de cineva străin mie. Adormeam în această muzică a naturii care mă învăluia cu susurul ei și mă legăna în dulci și amăgitoare iluzii. Când
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
România și să creezi noi locuri de muncă! Doară nu îți trebuie cultură, știință și doctorat pentru astfel de intermedieri; îți trebuie numai o firmă fantomă pentru căpușat statul și un pic de istețime și bineînțeles telefonul cu firul roșu, albastru sau portocaliu. Oameni buni, haideți să trezim odată întreaga spiritualitatea europeană din amețeala asta a istoriei celei mai mari înșelătorii umane, măcar în ceasul al 13-lea. De vreme ce spiritul s-a născut sub semnul luminii, el trebuie să iasă la
CUM A AJUNS CULTURA ÎN SUBORDINA LUMII MATERIALE ŞI OAMENII DE CULTURĂ SUB TUTELA STATULUI. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A STATULUI DE DREPT ŞI NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII NOILOR GUVERNĂMINTE MIXTE de CONSTA [Corola-blog/BlogPost/359866_a_361195]
-
respirația osul carnea și sângele și-au început să încolțească din pământ unul câte unul iarba este cuvântul cu coaste de dor ieșit la păscut de rouă copacul este cuvântul cu degetele care mângâie păsări grâul este cuvântul cu sânge albastru galopând printre fluturi și vântul e o respirație de cuvânt cuvintele acestea vorbesc într-o altă limbă pe care nici îngerul n-o înțelege Referință Bibliografică: unde se duc cuvintele / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1108, Anul
UNDE SE DUC CUVINTELE de VASILE PIN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359928_a_361257]
-
un subsol de comori ale creației muzicale populare, dar și de coliere de insule cu oaze verzi ale muzicii ușoare, muzicii de petrecere, muzicii etno, romanței... Oricine, ascultă ce îi place, așa cum oricine și-ar naviga o lotcă pe sticla albastră a apei, spre uscatul care primește pe fiecare cu atracțiile sale. Așa cum toate insulele au reflexe în apele ce le înconjoară, toate cântecele lui Benone Sinulescu, adunate în colecția aniversară, de incalculabilă valoare, au oglindiri în marea apă limpede a
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
cale dreaptă Să ne întregim pământul Am pornit marșul unirii Peste munți, veniți cu noi, Actul drept al re-ntregirii Este-un crez pentru eroi Au pornit în marș magistru Steaguri păzite de astre De la Tisa pân' la Nistru Roșii, galbene, albastre. Poartă steagul re-ntregirii Tinerii urmași de daci, Țelul sfânt al reunirii Le va da viteaz cârmaci. Au pornit marșul unirii Ape clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți răzeșii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Să-și găsească
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
în fiecare dimineață Când vin să aduc florilor apa zilnicei lor învieri; Bună dimineața, mamă-înflorită în zâmbet senin, Ce faci tu acum, în această lumească-ncepere de zi? Cum îți vei fi petrecând tu azi vremea ta, Acolo în veșnicia albastră Ce nu vrea să-ncapă cu nici un chip In rama cuprinderii mele de cuget Așa cum tu încapi liniștită În rama portretului tău tineresc, Când priveai cu toată lumina speranței-nainte Spre calea ta ce abia urma să se-ntâmple... Bună
DE ZIUA MAMEI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359956_a_361285]
-
cu atâta încredere vieții Ce-avea să urmeze cu atâtea trepte de cazne și foc Și-n care cândva Aveam și eu trupul să ți-l îmbobocesc, Topindu-ți sufletul de-atâta noroc... Ce faci tu azi, în eternitatea ta albastră Unde-ai plecat, te-ai topit în văzduh, părăsindu-ne Fără să privești înapoi Ca și cum acolo te aștepta rostul tău cel mai viu? Cum îți petreci tu vremea în acea curgere A imensității de neînțeles și în care Gândul meu
DE ZIUA MAMEI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359956_a_361285]
-
uzi Cu chipurile noastre-nrămate-n priviri Ca să le dai dimineața binețe Cum fac eu acum? Bună dimineața, dulce și tânără mamă, Mai tânără decât mi-e chipul acum în oglinzi, Bună să-ți fie inima în această nouă zi A înaltei, albastrei tale eternități In care aștepți cu răbdare clipa când voi veni Și când, în sfârșit, la fel de tinere vom fi.... Lucia OLARU NENATI Botoșani 8 Martie 2013 Referință Bibliografică: Lucia OLARU NENATI - DE ZIUA MAMEI / Lucia Olaru Nenati : Confluențe Literare, ISSN
DE ZIUA MAMEI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359956_a_361285]
-
ochi de apă. Tu te răsfățai ca o zeiță la soare, desenând cu degete de felină, ultima victimă a trupului tău enigmatic. ... E ora când turnul de fildeș se surpă și gândul viclean mai „naște”o Evă - din coasta mării albastre. Tolănit pe nisip, cu privirea ațintită spre ape, urmăream furișându-se în valuri, mulțime de șerpi străvezii. În șoapta neclară, puteam desluși un cuvânt: „Femeie!” - numind-o pe cea gânditoare, taina dintâi a pulberii purtătoare de semne... de semne... 31
ÎN ŞOAPTA NECLARĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359985_a_361314]
-
Ana este virgină, cunoscând proasta reputație a celorlalte surori ale sale. Se aștepta să-i cedeze cât mai repede poftelor sale de animal în călduri. Ana devenise o femeie frumoasă, de înălțime mijlocie, puțin peste un metru șaizeci. Avea ochii albaștri ca cerul senin de munte sau ca apa limpede a Florei. Pletele negre și ușor ondulate i se revărsau peste spate. Un mijlocel subțire de credeai că se frânge la prima strângere din prea multă dragoste și niște picioare drepte
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
podea,privi la șemineul care dogora și ceva îi atrase atenția pe o masuta.Era o fotografie veche cu o femeie.Aceasta era îmbrăcată într-o rochie simplă,cu părul brunet avea o frunte luminoasă și niște ochi mari și albaștrii ,ce -i amintea de Will.” Oare e mama lui ?” se întreba Karon punand-o la loc.Vazu că pușcă din perete lipsea,deci el sigur era la vanatoare.Plimbandu-se prin cameră,vru să intre și în dormitorul,însă se
KARON,CAP 8 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359966_a_361295]
-
Magdalena cînta Wagner, o ascultasem la Cluj, în “Lohengrin”, vrăjit de timbrul vocii ei, care căpăta nuanțe eterne cînd îmi mîngîia fruntea cu palmele ei blînde și îmi spunea că mă iubește ca pe un zeu, eram blond, aveam ochi albaștri, trup de atlet, mușchi de oțel, aș fi dărîmat cerul pentru ea, pentru trupul ei perfect, cu moliciuni dumnezeiești. Cîntarea cîntărilor îmi răsărea în minte cînd ne scăldam în voluptățile cearceafurilor albe sau în răcoarea cristalină a lacului de la Mogoșoaia
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
ai o viață de trăit? Copiii sînt niște mici monștri egoiști. Crezi că or să le pese că ai fost prost și nu ți-ai trăit traiul?! A, și să vedeți ce fel de ființă era bețivana aia cu sînge albastru. Pe vremea în care locuiam și eu la castel, că de trăit nu pot spune că am trăit acolo, mă pasionasem de creșterea găinilor. Seara, cînd veneam acasă, îmi luam un scăunel, mă așezam la gardul din plasă împletită și
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
stat până la sfârșit dar s-au simțit minunat. Înainte să plece de la masă, Diana s-a simțit privită de un bărbat care arăta foarte bine; înalt, bronzat - asta însemnând că avea câteva zile avans de plajă față de ele - cu ochii albaștri și un zâmbet fermecător care îi dezvelea o dantură perfectă și care stătea la o masă, singur, vis-a-vis de masa lor. Nu venise de mult timp, altfel, l-ar fi observat. A privit spre el. Bărbatul i-a zâmbit discret
UN CONCEDIU RATAT de VASILICA ILIE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359576_a_360905]
-
Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iubite-ngroapă-mă-n zăpada argintie! Nu mă lăsa să pier printre uitări! Sub neaua albă îți voi fi soție Tu mă lumină cu -nghețate flori, Din care îmi voi împleti albastre vise În care să-mi îngrop nemărginirea Uitatelor iluzii, ieri promise. Cu ele mi-a-nflorit și azi iubirea. Și dacă primăvara-mi va topi altarul Cu semnele din cer în porunci, zece Eu , de la soare voi primi iar darul
IUBIRE ALBĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359615_a_360944]
-
m-ai regăsit în umbra dorului dintre cărări, Din Pădurea adormită unde iela din povești Mă-mbrăcase în mireasă să te chem de unde ești. Rătăcisei drumul drept ce ducea spre dorul meu Și uitasei Rugăciunea către bunul Dumnezeu. O iluzie albastră te-a desprins din rădăcini. Însă ți-ai adus aminte înspre ceruri să te-nchini... Și Lumina din lăcașuri umbre aruncînd spre noi Ți-a aprins iubirea toată înecată printre ploi. Brațe ai întins spre mine să mă prinzi la
DE TE-OI PIERDE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359648_a_360977]
-
ai culturii vrâncene valoroase și autentice. Bucuria manifestării, care a umplut de roua recunoștinței ochii scriitorului vrâncean, a fost completă, datorită minunatelor prezențe ale gazdelor - membrii familiei autorului: surorile - Catrina, Ancuța, Valerica și a fratelui - Tomiță. De undeva, din cerul albastru, stropit de roua din APUSUL ÎNGERILOR, au vegheat și binecuvântat evenimentul părinții autorului vrâncean: mama-Chetra și tatăl - Petrea, aflați într-o sacră dimensiune. La serbare a fost prezent și dl. Burdușa Vasile, vărul autorului, localnic, care a întreținut atmosfera și
EDITURA ARMONII CULTURALE, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359614_a_360943]
-
vis ce-a-mbobocit Iubirea din Cuvânt ce iarăși am plouat Peste-amintirile ce-n gând am răstignit. Eu flori de gând mai nasc din iarna albă Chemând Lumina primăverii. Ea mă-ncântă În dimineți cu flori de gând în salbă Când minți albastre încă se frământă. Referință Bibliografică: Flori de gând / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 256, Anul I, 13 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FLORI DE GÂND de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359643_a_360972]