7,651 matches
-
-o!” Revenit la Bacău, găsesc ceea ce-am căutat din primul moment al sosirii: manuscrisul monografiei Udeștiului de Gavril Rotaru (avocat din familia poetului G. Rotică). Acesta susține că, în sat la noi, vestite pentru vrăji erau baba Axînia și baba lui Leon al Cosmii. „La Axînia venea lume de la circa 60 kilometri depărtare”. În lucrare sînt descrise descîntecele „de deochi”, „de boală grea”, „de ursită”, „de beșică rea (buba neagră)”, „pentru a îndepărta potca (avizuha)”, „pentru mana vitelor”, „de îndepărtat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
coridor la ușa celulei, crezând că a sosit momentul execuției. Toți care au auzit de această culme a barbariei psihice, se mirau ce rezerve interioare a avut acest om de a putut suporta totul și nu a înnebunit; poate sângele babei Vrâncioaia pe care îl purta și el în vine, spuneau unii. Dar nu a fost numai presiunea psihică ci și torturi fizice de neînchipuit: legat fedeleș de un stâlp, săptămâni întregi trebuind să-și facă nevoile pe el, mai fiind
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
văd,/ înveșmântată în cărnuri scumpe/ cum treci, smucită de/ animalul frumos/ de la celălalt capăt al nervilor” (Doamna cu cățelul). Alte poeme (numite balade), muzicale, melancolice, merg pe linia eposului baladesc: „Eu sunt o mahala/ cu gloduri și cu țațe, cu babe/ atârnate de-o andrea,/ cu țigănime și/ veșnice borțoase, sunt/ singura tristețe cu cișmea” (Mahala). Volumul este eclectic din punct de vedere valoric, dar și ca tonalitate. Abia în cea de-a doua carte, El-Roi (1997), lirismul se epurează de
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
aceea, să plece, dar în altă direcție și cu alt scop decât fratele Sebastian. Soluția lui este succesul monden obținut prin abilitate și dăruire fizică. Are un program în acest sens și programul prevede coruperea bătrânilor cu avere și a babelor disponibile. Strategie veche, morală mai mult decât discutabilă. Iată în ce termeni exprimă el dorința de a cuceri lumea mondenă a Occidentului: „Am douăzeci și doi de ani, am citit, am văzut, știu: și sunt gata și doritor să aflu
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
un țipar, puișor! Ca un țipar foarte vioi. Și pe urmă, am talent de artist, ceea ce nu importă însă chiar atât; esențialul este să te protejeze o clică sau un domn bătrân care poartă un colier de perle sub cămașă. Babele sunt, nu știu de ce, mai dezonorante față de opinia publică. Și pe urmă, o babă e una singură, pe când un domn bătrân subînțelege mii de alți domni bătrâni, maturi sau tineri, în lungul și-n latul Europei, toți activi, toți mondeni
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
artist, ceea ce nu importă însă chiar atât; esențialul este să te protejeze o clică sau un domn bătrân care poartă un colier de perle sub cămașă. Babele sunt, nu știu de ce, mai dezonorante față de opinia publică. Și pe urmă, o babă e una singură, pe când un domn bătrân subînțelege mii de alți domni bătrâni, maturi sau tineri, în lungul și-n latul Europei, toți activi, toți mondeni, toți amestecați cu artele, distracțiile, plăcerile și chiar și banii. Deci, e de preferat
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
1953; În vizită, București, 1953; Inimă vitează, București, 1954; Teatru, București, 1954; Orașul în flăcări, București, 1955; Horia, București, 1956; Noi cei fără de moarte, București, 1956; Nemaipomenita furtună, București, 1957; Șoimul, București, 1958; Teatru, București, 1959; Trandafirul negru, București, 1962; Baba Dochia și brigadierul, București, 1962; Piese într-un act, București, 1962; Dansul fetelor și echipajul D. 685, București, 1963; Două fete și-o comoară. Meșterul Adam și ucenicii săi, București, 1965; Un om în noapte, București, 1965; Pe drumul fără
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
Barbu, V. Voiculescu, Tudor Arghezi. Ca formă de artă, această specie continuă să prezinte interes pentru creatorii literaturii culte. Surse: G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; S. Fl. Marian, Descântece poporane române, Suceava, 1886; Dimitrie P. Lupașcu, Medicina babelor. Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbești, București, 1893; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, București, 1900; T. Pamfile, Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după datinile și credințele poporului român, adunate din comuna Țepu (Tecuci
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
istoricului), vechea civilizație a imperiului pelasg, al cărui centru s-ar fi aflat pe teritoriul Daciei. Aici s-ar fi găsit „leagănul civilizației ante-elene” și al întregii zone mediteraneene: monumentele „megalitice” ale imperiului sunt identificate în munții Bucegi (Sfinxul, Omul, Babele), în Ceahlău, iar tradițiile populare, interpretate adesea eronat, devin pentru autor mărturii indubitabile asupra religiei pelasge, zeităților și tradițiilor acesteia. Construcția ieșită din fantezia lui D. nu rezistă unei riguroase analize a faptelor; ea rămâne doar mărturia unei pasiuni extraordinare
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
a scenelor schițate, culoarea fiecărui element în parte: „Plini de prestanță, / Lănțarii măsurară prima distanță / (6 m) și notară la rubrica «Observații»: / «Fecioară. Vica. Își roade unghiile de nesații.» / Os ivea dimineața, sidefat. / «Vica, mamă, te-ai sculat?» / Țipă o babă la geamul alăturat / («Obeză. Dă în cărți. Candele-n odaie. / Ciudate lampioane dintr-un Paris de Paie. / Ascultă la prânz, în cămășoi, / Cotele apelor Dunării, la postul doi»)”. (O dimineață în curte). Poemul este atât de „încăpător”, încât apare în
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Marin Sorescu) tendința argheziană de a lărgi universul poeziei și totodată de a-i democratiza limbajul, poetul își deschide larg porțile fanteziei, lăsând să irumpă în versurile unui singur poem trei lănțari soioși, o fată dulce, splendidă, un plutonier, câteva babe șirete, o femeie trupeșă, deșteaptă, un japonez ceremonios, un băiețel blond și - nu în ultimul rând - tăbăcarul tocmai decedat (neica Marin). Similitudinea cu „Liliecii” sorescieni este frapantă. Numai că, la D., peisajul e preponderent citadin, astfel că periferia orașului, mahalaua
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
un cocor / se reazimă pe un picior. Casa e casă / împrejmuită / de ogor. / Pe blidarul din tindă / se uită în oglindă / rotunjitul ulcior. / Toate stau la locul lor.// Morții în pământ / gândul în cuvânt. // Strânsă într-o silabă / bocește o babă. Țipă o cucuvaie / lae, lae, lae.” Cele trei plachete de versuri apărute în exil (două dintre ele în ultimii ani de viață) reunesc versurile unei poete pe care „căutarea permanentă o salvează de solemnitate și retorică și o ajută să
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
1974), Melcul (1981), Cavaleria de Lăpușna (1985), ultimul evocând anii din urmă ai domniei lui Ștefan cel Mare. A scris și pentru copii (culegerea de versuri Comoara, 1964), iar mai târziu și-a evocat copilăria dramatică în volumele De-a baba iarba (1972) și Inima și tunetul (1981). Eseul Pâinea (1976), volumele de publicistică Îngânduratele porți (1975) și Dialoguri la marginea orașului (1980) dezbat cu vervă probleme de etică și cultură generală, de artă și literatură. O carte originală este aceea
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
și poeme aparținând lui Pablo Neruda, Iannis Ritsos, J. Martinchiavicius, Imants Ziedonis, Vladimir Solouhin ș.a. SCRIERI: Darul fecioarei, Chișinău, 1963; Comoara, Chișinău, 1964; Ursitoarele, Chișinău, 1965; Sunt verb, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1970; Dar mai întâi..., Chișinău, 1971; De-a baba iarba, Chișinău, 1972; Un spic în inimă, Chișinău, 1973; Partea noastră de zbor, Chișinău, 1974; Îngânduratele porți, Chișinău, 1975; Pâinea, Chișinău, 1976; Mândrie și răbdare, Chișinău, 1977; Altoi pe o tulpină vorbitoare, Chișinău, 1978; Ultima noapte a lui Nicolae Stoica
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
Premiul „Botta” al Academiei Franceze), romane (Die Hexe, 1882, este inspirat de o statuie a sculptorului german Karl Cauer) și legende. Prozele din Pelesch-Märchen (1882), cum sunt Vârful cu Dor, Piatra Arsă, Jepii, Caraiman, Peștera Ialomiței, Omul, Valea Cerbului, Cetatea Baba, Ceahlău, Valea Rea, sunt caracterizate drept „trăsături care o încorporează în chip unic literaturii naționale” (D. Caracostea). Între meritele pe care istoria trebuie să i le recunoască poetei și prozatoarei va trebui să se afle, scrie E. Lovinescu, „dragostea înțelegătoare
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
de Comitetul de Cultură și Arta al județului Bihor, iar din 1990, numai de Societatea de Stiinte Filologice. Colectivul de redacție este alcătuit din Maria Copil, Titus Costin, Ioan Chira, Lucian Drîmba, Victor V. Grecu, Zaharia Macovei, Mihai Vânturache, Ioan Babă. La reluarea revistei, în 1990, coordonatori șunt Corneliu Crăciun și Ioan Derșidan, iar colectivul de redacție se compune din Ioan Babă, Liviu Câmpean, Valentin Chifor, Corneliu Crăciun, Lucian Drîmba, Grațian Gal, Dumitru Gherghel, Paul Magheru, Elisabeta Rauscher, Maria Tîrla. Anuarul
CERCETARI DE LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286167_a_287496]
-
este alcătuit din Maria Copil, Titus Costin, Ioan Chira, Lucian Drîmba, Victor V. Grecu, Zaharia Macovei, Mihai Vânturache, Ioan Babă. La reluarea revistei, în 1990, coordonatori șunt Corneliu Crăciun și Ioan Derșidan, iar colectivul de redacție se compune din Ioan Babă, Liviu Câmpean, Valentin Chifor, Corneliu Crăciun, Lucian Drîmba, Grațian Gal, Dumitru Gherghel, Paul Magheru, Elisabeta Rauscher, Maria Tîrla. Anuarul își propune să valorifice în articole și studii „rezultatele muncii de cercetare” a membrilor Filialei Oradea a Societății de Stiinte Filologice
CERCETARI DE LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286167_a_287496]
-
antice din „Memento mori” de M. Eminescu de Liliana Trâpcea, Eminescu despre limba de Gh. Bulgar, Eminescu la „Familia” de Lucian Drîmba, Motivul lumii că teatru în creația eminesciana de Grațian Gal, Mihai Eminescu, existențialist avant la lettre de Ioan Babă, dar și analizele literare consacrate unor scrieri ale lui Mihai Eminescu, Tudor Arghezi și Liviu Rebreanu. Șunt cercetate și diferite aspecte din viața și opera lui Vasile Alecsandri, B. Fundoianu, Iosif Vulcan, Traian Chelariu, Samuil Vulcan, Al. Ștefanopol. În numărul
CERCETARI DE LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286167_a_287496]
-
Zaharia Macovei scrie despre Motivul poetic al fântânii, iar Radu Doina despre Mitul Electrei în teatrul elin. O serie de articole se referă la orientarea ideologică, estetică și culturală a revistelor „Vatra”, „Familia”, „Luceafărul”, „Cele trei Crișuri”, „Albina Carpaților”. Ioan Babă discuta prima istorie a literaturii române apărută în „Familia”, iar Constantin Mălinaș face unele considerații referitoare la Versuri din manuscrise și cărți românești vechi. Se publică o scrisoare a lui Iosif Vulcan către Vasile Alecsandri și două epistole ale lui
CERCETARI DE LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286167_a_287496]
-
lui G. Topîrceanu, de care o lega o profundă afecțiune. Tristețea nu mai este o stare de spirit pasageră, ci devine o permanență, un mod de a trăi. Astăzi, poeta este mai cunoscută datorită poeziilor sale pentru copii (Jucării, 1938, Baba Iarna intră-n sat, 1954). Proza lui C. păstrează stilul molcom al poeziei și, în mare parte, sursele de inspirație. Amintirile din prima copilărie plutesc într-o atmosferă fabuloasă, în care copilul este un personaj care „piere” în prima zi
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
1939; A murit Luchi..., București, 1942; Catinca și Catiușa, două fete din vecini (în colaborare cu Th. Kiriacoff-Suruceanu), București, 1947; Stăpânul lumii (în colaborare cu Th. Kiriacoff-Suruceanu), București, 1947; Alb și negru (în colaborare cu Th. Kiriacoff- Suruceanu), București, 1949; Baba Iarna intră-n sat, București, 1954; Albumul cu poze, I-II, București, 1957-1967; Versuri, pref. Const. Ciopraga, București, 1957; Poezii, București, 1959; Prietenii mei scriitorii..., București, 1960; Partidului de ziua lui, București, 1961; Poezii (1923-1963), pref. Const. Ciopraga, București, 1964
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
II, introd. Const. Ciopraga, Iași, 1971-1972; Inscripții pe marginea anilor, îngr. și pref. George Sanda, Iași, 1973; Scrieri despre teatru, îngr. și pref. George Sanda, Iași, 1978; Ariciul împărat, București, 1985. Traduceri: M. Bulatov, Gâște călătoare, București, 1948; K.D. Ușinski, Baba iarna face pozne, București, 1948 (în colaborare cu Eugen Vinea); A.I. Kuprin, Sulamita, București, 1948; Maxim Gorki, Întreprinderile Artamonov, București, 1949 (în colaborare cu Mihail Baras); Lev Kassil, Sub semnul lui Marte, București, 1949 (în colaborare cu Xenia Stroe); S.
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
al căror rol principal este măsurarea timpului: divinități populare masculine (Crăciun, Sânvăsâi, Sântoader, Sângeorz, Sântilie, Sâmedru, Moș Andrei, Moș Nicolae), divinități feminine (Dochia, Sânzienele, Drăgaicele, Lăzărițele, Ielele, Fata Pădurii), zeițe-mame (Maica Precista, Mama Pădurii), zeițe bătrâne (Sfânta Vineri, Sfânta Varvara, Baba Dochia). Dacă unele întruchipări mitice au luat numele unor sfinți creștini, altele nu au nici o relație cu creștinismul (Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Sânziana, Joimărița, Martinii, Berbecarii, Circovii, Ziua Lupului), fiind sau moștenite din substratul autohton, sau asimilate
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
600 ml de lapte pentru frământat Nuca pentru umplut - 100 g apă se fierbe cu 250 g zahăr, apoi punem nuca să se umfle, după care adăugăm cacaoa cu coaja de lămâie și 6 albușuri bătute spumă. Pentru aluatul de babe (de Paște), punem 8 gălbenușuri la 1 kg de făină, 5 linguri de smântână și 100 g unt. Aluatul trebuie să fie mai gras și frământăm timp de o oră. COZONAC DE CIOCOLATĂ CU ALUNE 150 g ciocolată amăruie, 6
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
potrivit care se lasă să stea timp de o oră, apoi facem rondele. Se coc, iar după ce s-au răcit, se ung cu crema câte două. Crema poate fi de lămâie, cacao, gem. GUGULUF CU CIOCOLATĂ - CHEC ÎN FORMĂ DE BABĂ 125 gr. de unt, 150 gr. de zahăr, două plicuri de zahăr vanilat, zeama și coaja de la o lămâie, trei gălbenușuri, un praf de copt, 150 gr. de făină, o tablă de 100 gr. de ciocolată. Se freacă untul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]