8,717 matches
-
prim), "cartea" este complementul direct (actantul secund), în timp ce "îi" și "Elenei" o desemnează pe beneficiară (actantul terț). În semiotica narativă, termenul actant apare în analiza structurală a povestirii, desemnîndu-i pe protagoniștii procesului narativ. Astfel, Vladimir Propp distinge șapte actanți specifici basmului rusesc: eroul, obiectul căutării, răufăcătorul, mandatarul, adjuvantul, donatorul, pretinsul erou, dar Etienne Souriau prezintă o schemă cu șase tipuri de actanți: forța orientată, valoarea, obținătorul, opozantul, arbitrul și adjuvantul. Pornind de la principiul conform căruia coerența textuală poate fi definită la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Desigur, situația este deosebită în cazul terminologiilor care sînt alcătuite cu o organizare impusă de cunoașterea științifică. În teoria naratologică, taxinomia motivelor reprezintă clasificarea paradigmatică a motivelor dintr-un tip de texte narative, care a avut realizări deosebite în categoria basmelor populare. În mod similar, taxinomia discursului stabilește și grupează tipurile și genurile discursive, activități care sînt deseori avute în vedere de specialiști, dar care nu au avut rezultate unanim acceptate. Se poate observa astfel că taxinomia poate fi uneori o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
European, Iași, 2007. MOESCHLER - REBOUL 1994 = Moeschler, Jacques, Reboul, Anne, Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom., Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1996). PROPP 1928 = Propp, Vladimir, Morfologhia skazki, Leningrad, 1928 (trad. rom. Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970. SAUSSURE 1916 = Saussure, Ferdinand de, Cours de linguistique générale, Payot, Paris, 1916 (trad. rom. Curs de lingvistică generală, Polirom, Iași, 1998). SEARLE 1969 = Searle, John, Speech acts. An essay in the philosophy of language, Cambridge University
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
F., Textwissenschaft und Textanalyse, Quelle & Meyer, Heidelberg, 1975 (trad. rom. Știința textului și analiza de rext. Semiotică, lingvistică, retorică, Editura Univers, 1983). Popa, Marian, Călătoriile epocii romantice, Editura Univers, București, 1972. Propp, Vladimir, Morfologija skazki, Leningrad, 1928 (trad. rom. Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970). Pușcariu, Sextil, Limba română, vol. I, Privire generală, București: Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol", București, 1940. Reboul, Olivier, La Rhétorique, P. U. F., Paris, 1996. Reboul, Anne, Moeschler, Jacques, Pragmatique du discours. De l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sémantique, Éditions Honoré Champion, col. "Champion Essais", Paris, 2012. Vladimir Iakovlevitch PROPP (1895-1970), profesor rus de origine germană, membru marcant al Școlii formale ruse, a ocupat catedra de folclor la Universitatea din Leningrad (Sankt Petersburg). Lucrarea sa de referință, Morfologia basmului, a fost publicată în 1928 în limba rusă (Morfologhija skazki, Leningrad), dar a cunoscut abia după trei decenii o recunoaștere internațională remarcabilă, după traducerea în engleză din 1958 (Morphology of the folktale, Research Center, Indiana University Bloomington, Ind.). Versiunea în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
evenimente generatoare de curiozitate, ca și a modului în care curiozitatea este diminuată sau satisfăcută. (Colby, 1970: 177) După cum vom observa în următorul capitol, definiția este similară cu aceea a precursorului naratologiei, Vladimir Propp. Propp a studiat structura cuprinzătoare a basmului rusesc, una în care starea inițială de echilibru este tulburată de diverse forțe destabilizatoare. Această destabilizare produce un dezechilibru încă înaintea oricărei acțiuni, ducînd la reinstaurarea unei versiuni schimbate a echilibrului inițial. Definiția mea schematică subliniază rolul observatorului, nu și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
specifice genului, și în cel mai rău caz specifice corpusului dat. Să vedem consecințele observației că anumite modele identificate sînt valabile pentru un anumit gen sau, mai restrîns, că ele acoperă numai colecția de narațiuni analizate efectiv. 2.2. Morfologia basmului rusesc Punctul de plecare al celebrului studiu al lui Propp (1928) ar părea un fel de definiție minimalistă, de genul celei introduse în Capitolul 1 - un text în care se prezintă o schimbare de la o anumită stare la una
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în care se prezintă o schimbare de la o anumită stare la una modificată. Cum s-a observat mai înainte, putem cataloga schimbarea efectivă a stării drept „eveniment”. Astfel, „evenimentul”, sau „schimbarea stării” reprezintă cheia și fundamentul narațiunii. Iar morfologia basmului rusesc devine, la Propp, un inventar al evenimentelor fundamentale, pe care le numește „funcții” și le identifică, în fondul său de bază, cu 115 povești. În alte cuvinte, Propp a analizat colecția sa de basme căutînd anume elemente recurente sau
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și fundamentul narațiunii. Iar morfologia basmului rusesc devine, la Propp, un inventar al evenimentelor fundamentale, pe care le numește „funcții” și le identifică, în fondul său de bază, cu 115 povești. În alte cuvinte, Propp a analizat colecția sa de basme căutînd anume elemente recurente sau trăsături (constante), ca și elementele aleatorii sau imprevizibile (variabile). El a ajuns la concluzia că, în timp ce personajele poveștilor ar putea fi la prima vedere destul de variabile, totuși funcțiile lor în povești, ca și semnificațiile acțiunilor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
povești, ca și semnificațiile acțiunilor lor văzute din perspectiva evoluției subiectului, sînt constante și previzibile. Numărul și succesiunea funcțiilor sînt fixe: există doar 31 de funcții, iar ele apar întotdeauna în aceeași succesiune. Funcțiile personajelor constituie elementele fixe, stabile ale basmului, independent de cine și în ce mod le indeplinește. Ele sînt părțile componente fundamentale ale basmului. (Propp, 1970:26; ed.rom.) Pentru a pune mai bine în lumină analiza următoare, dăm lista completă a setului de 31 de mișcări (funcții
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și succesiunea funcțiilor sînt fixe: există doar 31 de funcții, iar ele apar întotdeauna în aceeași succesiune. Funcțiile personajelor constituie elementele fixe, stabile ale basmului, independent de cine și în ce mod le indeplinește. Ele sînt părțile componente fundamentale ale basmului. (Propp, 1970:26; ed.rom.) Pentru a pune mai bine în lumină analiza următoare, dăm lista completă a setului de 31 de mișcări (funcții), care determină după Propp evoluția basmului, aducînd schimbări esențiale la situația inițială precizată: 1. Unul dintre
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ce mod le indeplinește. Ele sînt părțile componente fundamentale ale basmului. (Propp, 1970:26; ed.rom.) Pentru a pune mai bine în lumină analiza următoare, dăm lista completă a setului de 31 de mișcări (funcții), care determină după Propp evoluția basmului, aducînd schimbări esențiale la situația inițială precizată: 1. Unul dintre membrii familiei pleacă de acasă. (Un exponent extrem al acestei funcții (absența) privește cazul cînd au murit părinții.) 2. O interdicție este specificată eroului. 3. Interdicția este încălcată. 4. Răufăcătorul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Propp identifică 7 tipuri fundamentale (roluri) de personaje: răufăcător, donator/furnizor, erou (căutător sau victimă) trimițător, ajutorul năzdrăvan, fata de împărat (+ tată), falsul erou De reținut că un anumit personaj poate prelua mai multe roluri (de exemplu, un personaj din basm poate fi atît răufăcător, cît și falsul erou) și, desigur, un rol poate fi atribuit mai multor personaje (ar putea exista mai mulți indivizi care să funcționeze ca ajutoare sau ca răufăcători). Demonstrînd aplicabilitatea acestui aparat descriptiv la basmele sale
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
din basm poate fi atît răufăcător, cît și falsul erou) și, desigur, un rol poate fi atribuit mai multor personaje (ar putea exista mai mulți indivizi care să funcționeze ca ajutoare sau ca răufăcători). Demonstrînd aplicabilitatea acestui aparat descriptiv la basmele sale, Propp conclude: Judecînd lucrurile sub raport morfologic, putem numi basm orice dezvoltare de la prejudiciere sau lipsă - prin funcțiile intermediare - la căsătorie sau la alte funcții folosite ca deznodămînt. Printre funcțiile finale întîlnim răsplata, dobîndirea lucrului căutat sau remedierea nenorocirii
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
desigur, un rol poate fi atribuit mai multor personaje (ar putea exista mai mulți indivizi care să funcționeze ca ajutoare sau ca răufăcători). Demonstrînd aplicabilitatea acestui aparat descriptiv la basmele sale, Propp conclude: Judecînd lucrurile sub raport morfologic, putem numi basm orice dezvoltare de la prejudiciere sau lipsă - prin funcțiile intermediare - la căsătorie sau la alte funcții folosite ca deznodămînt. Printre funcțiile finale întîlnim răsplata, dobîndirea lucrului căutat sau remedierea nenorocirii, salvarea de urmăritori etc. Am dat numele de mișcare unei asemenea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
funcții folosite ca deznodămînt. Printre funcțiile finale întîlnim răsplata, dobîndirea lucrului căutat sau remedierea nenorocirii, salvarea de urmăritori etc. Am dat numele de mișcare unei asemenea dezvoltări. Orice nouă prejudiciere, orice nouă lipsă creează fiecare cîte o nouă mișcare. Un basm poate avea mai multe mișcări și primul lucru, pe care îl avem de făcut cînd analizăm un text, este să determinăm cîte mișcări alcătuiesc basmul respectiv. O nouă mișcare poate urma direct unei mișcări anterioare, dar putem întîlni și o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
asemenea dezvoltări. Orice nouă prejudiciere, orice nouă lipsă creează fiecare cîte o nouă mișcare. Un basm poate avea mai multe mișcări și primul lucru, pe care îl avem de făcut cînd analizăm un text, este să determinăm cîte mișcări alcătuiesc basmul respectiv. O nouă mișcare poate urma direct unei mișcări anterioare, dar putem întîlni și o împletire între ele prin oprirea dezvoltării începute și intercalarea unei noi mișcări. (Propp, 1970:94; ed.rom.) Nu voi insista asupra modului în care Propp
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mișcare poate urma direct unei mișcări anterioare, dar putem întîlni și o împletire între ele prin oprirea dezvoltării începute și intercalarea unei noi mișcări. (Propp, 1970:94; ed.rom.) Nu voi insista asupra modului în care Propp aplică această morfologie basmelor din corpusul său, întrucît scopul meu principal este de a contura ceea ce el înțelege prin „funcție”, „rol” și „mișcare”, pentru a putea identifica elemente similare în alte povești. Iar faptul uimitor este că narațiuni destul de îndepărtate de basmul rusesc se
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
această morfologie basmelor din corpusul său, întrucît scopul meu principal este de a contura ceea ce el înțelege prin „funcție”, „rol” și „mișcare”, pentru a putea identifica elemente similare în alte povești. Iar faptul uimitor este că narațiuni destul de îndepărtate de basmul rusesc se pretează ușor la o analiză proppiană. Pentru a lua un exemplu din cultura marginală, să luăm în considerare trilogia Războiul Stelelor; fără a identifica toate funcțiile și mișcările proppiene, cele șase sau șapte personaje fundamentale sînt ușor de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
un mod mecanic. Am putea spune, de exemplu, că „acțiunea” din Evelina e o dramatizare (în primul rînd, o dramatizare mentală) a unei etape din prima funcție: Unul dintre membrii unei familii reconsideră decizia de a lipsi de acasă. În vreme ce basmele lui Propp se desfășoară pe parcursul unor acțiuni consecutive, Evelina este în mare parte o proiecție mentală, îndreptată înainte spre evenimente viitoare posibile dar și înapoi spre evenimente trecute: fapte trecute amintite și viitoare imaginate. De observat cum reveria de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cu mama sa. Vom descoperi modelul acestor interpretări opuse în tipologia rolurilor imaginată de Greimas, și îl vom discuta în Capitolul 4. Dar acum, și nu pentru ultima oară, să ridicăm chestiunea reductivismului. Nu reprezintă oare curajoasa anatomie proppiană a basmelor un procedeu care distorsionează inutil, de vreme ce lasă la o parte importantul și necesarul context cultural în care apar aceste povești, și de asemenea ignoră detaliile variabile ale poveștilor? Propp ar putea răspunde acestor acuze prin aceea că o abordare structuralistă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
toate variațiile fonetice care nu sînt purtătoare de înțeles în procesul său de sistematizare a unităților sonore fundamentale și distincte ale unei limbi, la fel și structuralistul povestirilor va susține că identifică unitățile fundamentale de mini-limbaj ale narațiunii (aici, limbajul basmelor rusești), în acest mod identificînd condițiile esențiale de producere a înțelesurilor unei povestiri. Cît de solidă e această analogie? Exemplul fenomenului capătă prestigiu prin aceea că folosirea limbajului este ceva de care e greu să te distanțezi: avem judecăți intuitive
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
greu să te distanțezi: avem judecăți intuitive distincte puternice, legate de ceea ce sînt și ceea ce nu sînt sunetele, cuvintele ș.a.m.d. Este mai greu de văzut sau de insistat că ar exista o graniță clară între grupurile distincte de basme acoperite de analiza proppiană - deși granița aceasta era destul de clară pentru însuși Propp, de vreme ce corpusul său de povești era destul de restrîns: doar cele 115 de texte. Și, de asemenea, am putea întreba de ce treizeci și unu de funcții? De ce nu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Dar care sînt motivele acestei „necesități”, am putea întreba noi în continuare. Cele 31 de funcții identificate (fără vreo duplicare sau îmbinare nejustificată a tipurilor) sînt considerate, în mare parte intuitiv, drept singurele funcții necesare pentru identificarea structurii esențiale a basmelor din colecție. Problema este dacă o astfel de intuiție poate fi susținută, sau dacă întregul aparat descriptiv este invalidat. Însă trebuie să păstrăm în minte ceea ce reprezintă scopurile și așteptările unei analize bazate pe teoriile lui Propp sau Barthes. Chestiunea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
1966). Bazîndu-se pe schematizarea intuitivă, el rămîne valabil ca punct de pornire pentru o categorisire a personajelor. Greimas a pornit într-un mod asemănător, de la Propp care, așa cum am văzut, identifica șapte mari roluri narative jucate de personajele principale din basmele rusești, dar el a subliniat că aceste roluri sînt subordonate celor 31 de funcții centrale sau tipuri de evenimente pe care le-a văzut ca dinamică principală a tuturor basmelor. Greimas propune o inversiune: evenimentele sînt subordonate personajului. Drept categorii
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]