7,540 matches
-
corespondenți îi cer opinii și sfaturi în legătură cu creația lor, dar poate și mai mulți (îndepărtați brutal de la catedre universitare sau din Academie) se plâng de condițiile mizere de viață, de ravagiile dictaturii comuniste, de lipsă libertății de expresie, de omniprezentă cenzură, apelând la Profesor, care, desi amenințat și el, izbutise totuși să-și păstreze statutul social și autoritatea culturală, solicitându-i intervenții sau pur și simplu vărsându-si oful, declarându-si inaderenta la noul climat literar ce se află sub călcâiul
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
umane. Ei bine, când îi citesc punându-vă notă la purtare, pipăindu-vă pulsul ideologic, verificându-vă... principialitatea etc. etc., am precis sentimentul ." Prietenul Perpessicius era dezgustat de limbajul stereotip, lozincard ("cultura noastră", obsesivul "scumpei noastre patrii") și supărat pe cenzură care-i amputase un articol din care fusese eliminat chiar numele lui Tudor Vianu. Se hotărăște să nu mai scrie: "M-am vindecat definitiv de scris și de lucrat într-o societate de literați pentru care cel mai puțin prețuit
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
Vianu lucra la Dicționarul limbii române în cadrul Institutului de lingvistică, Gh. Bulgar îl încunostiinta de obiecțiile aduse de cerberii politici: "prea multe citate bisericești, definiții false, chiar dușmănoase; colaboratorii urmează linia reacționara a vechii Academii". Împotriva dirijismului proletcultist și a cenzurii se pronunță, la fel de revoltat, bătrânul și uitatul poet Mihai Mosandrei, convins, firește, ca destinatarul îi împărtășește ideile, așa cum și era: "Ce trebuie să facă scriitorul, se întreba el, în opinia politrucilor: "Să creeze viața, dar nu ce simte și cu
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
Nu mai este cazul să revin la peripețiile pe care D.S.R. le-a avut în timpul regimului comunist și care au fost înfățișate pe larg, cu toate documentele în sprijin, în Dosarul de la primul volum, subintitulat Piese pentru o istorie a cenzurii. D.S.R. pare intrat acum pe calea firească. Să ne oprim, așadar, asupra lui din punctul de vedere al proiectului avut în vedere și al rezultatelor concrete. D.S.R. este cea de-a patrusprezecea încercare de acest fel (dicționar, enciclopedie) din istoria
Dictionarul scriitorilor români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18176_a_19501]
-
25-30 de ani, unele încă pe băncile facultății; că, în fine, C. Rogozanu și Luminița Marcu au scris exact ce au vrut și cum au vrut în paginile României literare, ceea ce le-am imputat (iar ei n-au acceptat, considerîndu-l cenzură) fiind faptul că o revistă ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor nu poate ataca, prin cronicarii ei literari, instituția cu pricina (atît și nimic mai mult: restul e literatură de proastă calitate). Cît privește excluderea dlui George dintre colaboratorii noștri
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14321_a_15646]
-
dinastiei flavilor. Or, Domițian, după începuturi promițătoare când guvernase în chip liberal, așa cum făcuse tatăl său Vespasian și fratele său Titus, se metamorfozează repede într-un tiran: delatorii, categorie care se estompase în timpul predecesorilor, revin în forță pe scena romană; cenzura imperială își face cu brutalitate simțită prezența: pentru prima oară în istoria europeană sunt arse cărți în piață publică! Din ordinul împăratului sunt interzise, confiscate și zvârlite în focul aprins în forul roman biografiile unor adversari ai tiraniei lui Nero
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]
-
parte - și ultima pînă acum - avînd în centru "sensul tradiției" la G. Călinescu). Mircea Martin nu și-a continuat proiectul, iar volumul de la Paralela 45 este o reluare a cărții publicate în 1981, cuprinzînd însă și pasajele căzute atunci la cenzură. O carte precum G. Călinescu și "complexele" literaturii române poate fi abordată, în principiu, din două unghiuri - cel al contextului strict al apariției sale celei dintîi (distanțele pe care le ia față de protocronism, încercarea pe care o face de a
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
Doru Octavian Dumitru, Vasile Murariu, Nae Lăzărescu, Romică Țociu și Cornel Palade; chiar și textele-scheciuri interpretate de Stela Popescu și Alexandru Arșinel sunt rahitice și, dacă nu-ți spui des că vezi umor, te pândește o stare de nostalgie după... cenzură. Că majoritatea covârșitoare a făcătorilor de texte par bătuți măr, așezați la masă cu mitraliera la ceafă în timp ce la ureche li se șoptește mieros: "Psst! Ne-am înțeles? Scrii umor, da, puiuț? Că altfel te papă akaemul". Poate chiar așa
Cu umorul stăm prost... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14364_a_15689]
-
Am făcut noi, oare, făcînd ceea ce am făcut, rezistență culturală? Ar fi dezonorant și inutil să ne arogăm merite pe care nu le-am avut. E adevărat, am publicat cărți remarcabile și autori , ducînd o luptă surdă și obstinată cu cenzura, dar trebuie să avem decența să spunem că n-am publicat cărți fără avizul cenzurii, nici în afara cadrului oficial, legal." Tot dreapta măsură o caută autorul și atunci cînd vorbește despre cele două extreme în care ne-am obișnuit să
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
să ne arogăm merite pe care nu le-am avut. E adevărat, am publicat cărți remarcabile și autori , ducînd o luptă surdă și obstinată cu cenzura, dar trebuie să avem decența să spunem că n-am publicat cărți fără avizul cenzurii, nici în afara cadrului oficial, legal." Tot dreapta măsură o caută autorul și atunci cînd vorbește despre cele două extreme în care ne-am obișnuit să vedem răul și binele unei societăți confruntate cu grozăvia sovietică: "adevărul nu e bine slujit
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
se ascund una după alta", scria E. Simion într-un număr din Caiete Critice (1986) dedicat jurnalului. Criticul susține această idee în continuare. îi găsește și o "întrebuințare" autohtonă. Acel personaj secund ar fi cel care rezistă în condiții de cenzură. Să ne amintim că Jean Rousset sublinia că există un mecanism al secretului / dezvăluirii aproape constitutiv actului scrierii diaristice (ascunderea caietului, inițiale, pseudonime, limbaj cifrat etc.). Cititorului i se oferă un vertij de dezvăluiri și de ascunderi. Jurnalul este oricum
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
În cărțile bătrînei doamne strălucește același Occident mirific, civilizat, bogat, cu femei și bărbați frumoși și eleganți, care se iubesc pătimaș și plin de imaginație. Mă gîndeam, citind romanul lui Makine, cîtă prevedere și intuiție erau în încercarea pe care cenzura comunistă a făcut-o, în Rusia, ca și la noi, de a opri de la difuzare aproape întreaga artă occidentală modernă. Aceea, cu alte cuvinte, care ne putea stîrni dorința de a fi și de a trăi la fel cu eroii
Puterea artei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15581_a_16906]
-
a delimitării de el ar aparține doar celor care l-au trăit direct, în vreme ce privirile mai proaspete ale tinerilor cititori de azi ar putea remotiva perfect coerența sau incoerența tonului narativ ori a psihologiilor personajelor, fără a invoca neapărat efectele cenzurii și ale autocenzurii. Și totuși, am bănuiala (produsă de lecturi de texte din epoci mai îndepărtate, în care semnele vremii, chiar neexperimentate direct, se recunoșteau cu ușurință) că interpretarea prin ipoteza cea mai rea nu piere, și că ea va
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
fost în genere ignorat sau minimalizat. Or, dincolo de inventarul faptelor și al aluziilor fragmentare, de interesantele dezbateri de morală și istorie, de relatările de abuzuri și de abuzul de referințe culturale, Cel mai iubit... ilustrează o ambiguă asimilare a schemelor cenzurii - scuzare, restrîngere, contextualizare - , fără a pune definitiv în discuție discursul oficial al epocii. Intrusul, mult mai simplu din punct de vedere narativ și marcat de context în planul superficial al limbajului (personajele se adresează cu "tovarășe", se evocă un mediu
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
al personajului, apare precizarea care să-l disculpe: Se vedea că nici el nu credea în propria-i viziune neagră pe care i-o inspirase reacționarismul maurrasian din cartea..." (tiparele formulării ar merita comparate cu strategiile textuale ale supunerii la cenzură relevate de N. Mecu în analiza versiunilor Bietului Ioanide, v. România literară, nr. 1 a.c.). S-ar putea dovedi astfel acceptarea de către literatură a unui principiu nemărturisit al limbajului politic al vremii: importantă e enunțarea, nu asumarea. Cuvintele sînt periculoase
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
Editura Cartea Românească, unde lucra de mulți ani. Conducerea devine colectivă, e îndepărtat de la decizii domnul Frînculescu, politruc notoriu, dar nu e dat afară, "își vede în continuare de treaba lui administrativă". Se trimit la tipar cărțile respinse de fosta cenzură și "se întregesc manuscrisele uneori înjumătățite de , mă rog frumos, ale cenzurii și chiar ale cenzurii pe care o exercitam noi înșine, nu arareori, pentru a salva ce se mai putea salva". Criteriul estetic e suveran, dar e foarte interesant
"De cînd mă știu am trăit într-o paranteză" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15585_a_16910]
-
îndepărtat de la decizii domnul Frînculescu, politruc notoriu, dar nu e dat afară, "își vede în continuare de treaba lui administrativă". Se trimit la tipar cărțile respinse de fosta cenzură și "se întregesc manuscrisele uneori înjumătățite de , mă rog frumos, ale cenzurii și chiar ale cenzurii pe care o exercitam noi înșine, nu arareori, pentru a salva ce se mai putea salva". Criteriul estetic e suveran, dar e foarte interesant că existau totuși la începutul anului 1990 niște interdicții: fascism, ură de
"De cînd mă știu am trăit într-o paranteză" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15585_a_16910]
-
Frînculescu, politruc notoriu, dar nu e dat afară, "își vede în continuare de treaba lui administrativă". Se trimit la tipar cărțile respinse de fosta cenzură și "se întregesc manuscrisele uneori înjumătățite de , mă rog frumos, ale cenzurii și chiar ale cenzurii pe care o exercitam noi înșine, nu arareori, pentru a salva ce se mai putea salva". Criteriul estetic e suveran, dar e foarte interesant că existau totuși la începutul anului 1990 niște interdicții: fascism, ură de rasă și pornografie, ultima
"De cînd mă știu am trăit într-o paranteză" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15585_a_16910]
-
în Dosarul nr. 9.523/2002. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, în temeiul dispozițiilor legale criticate, contractul de privatizare în care acesta avea calitatea de cumpărător a fost desființat în baza unei simple notificări, cu "excluderea cenzurii instanțelor judecătorești". Se arată că textele de lege criticate încalcă principiul accesului liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, prin instituirea, pe de o parte, a unei "modalități de reziliere a contractelor". De asemenea, se susține că, în
DECIZIE nr. 443 din 26 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, precum şi a prevederilor art. 21 alin. (1^1) şi ale art. 26 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164034_a_165363]
-
jurisdicție - caracterizată prin soluționarea de către un organ independent și imparțial a litigiilor privind existența, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective -, ele fiind specifice funcției administrative", iar actele de soluționare a contestațiilor sau reclamațiilor emise de către aceste organe sunt acte administrative supuse cenzurii instanței de judecată. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 169 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 174/2004 , "Contestația este o cale administrativă de atac și
DECIZIE nr. 478 din 9 noiembrie 2004 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 178 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164612_a_165941]
-
propunerilor legislative ce au fost adoptate de cele două Camere și pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, conform legii, sumarul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I, și textele integrale ale moțiunilor simple și de cenzură. (4) Conținutul documentelor prevăzute la alin. (2) și (3) este transmis în format electronic prin grija personalului de specialitate al Camerei Deputaților. Accesarea acestor documente se va putea face și de la cabinetele deputaților din circumscripții, care vor fi conectate la
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162437_a_163766]
-
externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări. ... (2) Până la încheierea dezbaterii unei moțiuni simple, un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte moțiuni simple în aceeași problemă. ... (3) Inițierea moțiunilor de cenzură are loc în condițiile prevăzute la art. 92 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat. ... (4) Președintele Camerei nu va lua în considerare moțiunile simple care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la alin. (1) și nici pe cele
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162437_a_163766]
-
art. 92 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat. ... (4) Președintele Camerei nu va lua în considerare moțiunile simple care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la alin. (1) și nici pe cele care vizează finalități specifice moțiunii de cenzură. Articolul 187 (1) Moțiunile simple trebuie să fie motivate și se depun la președintele de ședință în cursul ședințelor publice. ... (2) După primirea moțiunii simple președintele Camerei o comunică de îndată Guvernului și o aduce la cunoștință Camerei, după care
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162437_a_163766]
-
existența, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective -, ele fiind specifice funcției administrative. Actele de soluționare de către organele administrative a contestațiilor, respectiv a reclamațiilor formulate potrivit dispozițiilor din Codul de procedură fiscală, nu sunt, așadar, acte de jurisdicție, ci acte administrative supuse cenzurii instanței de judecată." Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 550 din 16 decembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 164, art. 168-170, art. 183 alin. (1) lit. a) şi art. 184 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164786_a_166115]
-
1, în opinia autorilor propunerii legislative, stabilește că anumite propuneri legislative și proiecte de lege se supun obligatoriu spre dezbatere Camerei Deputaților, iar altele Senatului. Și această opțiune a puterii constituante derivate este absolută, și ea nu poate fi supusă cenzurii Curții Constituționale. Curtea observa că în noua redactare a dispozițiilor constituționale privitoare la competența legislativă a Camerelor nu se elimină principiul bicameralismului, dar se simplifica rigorile sale, în sensul că un proiect de lege adoptat de o Cameră se transmite
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]