38,100 matches
-
al lui Roland Emmerich definește exemplar paradigma, cât de dinamic este primul om al țării. Ei bine, aici filmul ilustrează teza militaristă în noul context geopolitc bushind atât cât poate prin aluzie administrația Bush și războiul din ce în ce mai impopular din Irak. Cititorul va spune că explicația este trasă de păr, însă când ceva se schimbă în rețeta consumeristă a filmului american, acest fapt este în acord cu o schimbare mai generală de macaz care să reflecte un New Deal. În cazul de
Încă o șansă! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7766_a_9091]
-
în altul, lanul de sorg ce legăna și lega destinele unei familii, răsucite în fel și chip de sminteala istoriei. Constat acum, când romanul a apărut în limba română, că filmul se baza pe doar primele două capitole ale romanului! Cititorul român va resimți un șoc mai puternic decât cel provocat de Gabriel García Márquez cu Un veac de singurătate: povestea unei familii urmărită pe parcursul unei jumătăți de secol în care trei generații au de înfruntat alte și alte orori: clanul
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
o frescă a Chinei la răscruce de epoci, biografia unei femei intrate în legendă, viziune asupra puterii din interiorul Orașului Interzis, pledoarie pentru adevărul ascuns de faldurile marii istorii, în sfârșit perspectivă asupra lumii femeilor care făuresc și destramă imperii. Cititorul descoperă viața curții imperiale, selecția draconică a fetelor care urmau să devină concubinele împăratului, distribuția centrelor de putere în Orașul Interzis, manevre la diferite paliere, alt tip de guvernare și cu totul altă inteligență politică decât cele știute din istoria
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
marii autori ai Europei contemporane în ciuda faptului că scrie într-o limbă vorbită doar într-o regiune a Spaniei. Scriitori ca Jaume Cabré și Cinghiz Aitmatov demonstrează că literaturile mici, asemenea unor buturugi fermecate, răstoarnă carul mare, pentru că opresc în loc cititorul acaparat de belșugul marilor care ale literaturilor "imperiale" (adică scrise în limbile de circulație internațională și având privilegiul unor imperii, cum a fost cel britanic ori cel spaniol) ca să descopere cu totul alte universuri, sau alte perspective asupra lumilor și
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
aceleiași traducătoare. Și iubitorii lui Orhan Pamuk se vor bucura de o nouă carte, Istanbul, cu altă substanță epică și cu intens suflu liric, care va apărea la Editura Polirom, în traducerea Luminiței Munteanu. Cartea pe care o așteaptă mulți cititori va apărea la Editura Rao: Binevoitoarele de Jonathan Littell, un roman de 800-900 de pagini, distins în 2006 cu premiile cele mai prestigioase din spațiul literar francez: Marele Premiu al Academiei Franceze și premiul Goncourt. O confesiune a unui intelectual
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
destrăma. Se subînțelege, în cazul de față, terenul e istoria secolului XX, iar reperele sunt acele cîteva adevăruri care împiedică matca timpului să fie repetitivă. Altfel spus, cea mai bună profilaxie împotriva totalitarismelor este reamintirea lor periodică. Citite cu ochiul cititorului contemporan, căruia amintirea evenimentelor din ultimele decenii se poate să i se fi șters din minte, textele Monicăi Lovinescu au două mari calități. Mai întîi, ele ne ajută să ne amintim de spectrul unui secol eminamente crîncen și, în al
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
tip de contaminare benefică: ceva din spiritul auctorial se răsfrînge asupra paginilor, transfigurîndu-le. Numai așa îți poți explica cum, dintr-o carte ale cărei teme provin dintr-un univers prin excelență anormal - cele două totalitarisme care au marcat secolul XX -, cititorul rămîne cu impresia unei normalități suverane. Dar o normalitate obținută prin contrast: vezi cum o minte lucidă, ca cea a Monicăi Lovinescu, poate judeca idei, suferințe și atrocități fără să-și îngăduie să încline balanța într-o parte sau alta
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
sfiiciunea, îi atrag atenția că Rainer Maria Rilke nu este femeie, nu a scris în engleză și că bunul simț cultural ne povățuiește ca, atunci când cităm, fie să cităm în original, fie în traducere. A-l cita pe Rilke, pentru cititorul român, în engleză este o prețiozitate ridicolă. Asta-i diferența: la "Elle" a mers, la teve ar fi mers, dar într-o carte nu mai merge: te face de râs. Aici stă și cheia acestui mecanism: cărțile scrise (mă rog
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
frate întru etnie Medelin? Mona înaltă și cu pretenții de fotomodel, măritată cu unul mic și miliardar o fi așa de greu de depistat în viața reală? Ca și în cazul altor cărți, trucul este de a face cu ochiu' cititorului: "știți voi despre cine e vorba". Cartea este eșecul ideii că poți transpune limbaje dintr-un domeniu în altul. Ceea ce poate că produce râsul "pe sticlă" (deși și acolo este unul cam scremut, bazat pe scălămbăieli și pe o actorie
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
mai puțin cele mai recente volume de nuvele ale prozatorului, Plecarea generalului (2006) și M-am însurat cu o comunistă (Edit. Almarom, 2008) merită pe deplin atenția criticii, în chiar momentul în care proza națională, altfel abundentă, nu-și găsește cititorii de altădată, între canoane contestate. Nuvele, și tot atâtea scenarii de film, prozele din cel mai recent tom scot în evidență înflorirea târzie a unui autentic prozator, la vârsta când alte condeie își dau pe față uzura. Elementul de forță
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
mai mult în a doua situație, care presupune o declarație publică de iubire pentru fiul său (poate și dintr-un nemărturisit sentiment de culpă pentru distanța - chiar și numai geografic vorbind - dintre ei), dar și indicarea apăsată a unui anume cititor care trebuie să acorde o atenție sporită rândurilor care urmează. Se știe din studiile de teoria receptării că orice autor are în minte, în momentul în care își scrie opera, un cititor virtual. În acest caz, fiind vorba de o
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
ei), dar și indicarea apăsată a unui anume cititor care trebuie să acorde o atenție sporită rândurilor care urmează. Se știe din studiile de teoria receptării că orice autor are în minte, în momentul în care își scrie opera, un cititor virtual. În acest caz, fiind vorba de o scriere zămislistă din inimă, cititorul virtual este indicat explicit. Cartea se adresează în primul rând sensibilității sale, se întemeiază pe mici complicități afective și coduri de comunicare mai greu de decriptat de
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
o atenție sporită rândurilor care urmează. Se știe din studiile de teoria receptării că orice autor are în minte, în momentul în care își scrie opera, un cititor virtual. În acest caz, fiind vorba de o scriere zămislistă din inimă, cititorul virtual este indicat explicit. Cartea se adresează în primul rând sensibilității sale, se întemeiază pe mici complicități afective și coduri de comunicare mai greu de decriptat de cineva din afară. Așa se și explică unele comentarii vulgare apărute în presă
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
situație. Inima trimite impulsul (amintirea, senzația), mintea filosofului îl analizează, iar talentul de scriitor desăvârșește opera, fixându-l în pagină. Combinația de iubire și înțelepciune, adresată în primul rând lui Stephen, nu are cum să nu ajungă la inima oricărui cititor. De altfel, obișnuit să treacă totul prin filtrul gîndirii, Gabriel Liiceanu nu putea să rateze meditația pe marginea acestui volum, destul de neobișnuit pentru literatura română. Încă o dată luciditatea sa iese în evidență, analiza putând fi, fără probleme, însușită de orice
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
unde dragostea renaște, în timp ce muzica psihedelică te calcă pe nervi. Momentul climactic al împreunării mîinilor peste fața de masă este punctat de prima replică de o originalitate covîrșitoare a Danielei Nane: "Am așteptat ani în șir clipa asta". Din păcate, cititorul meu nu o poate auzi; dacă există o voce mai anticlimactică erotic, mai disforică, ea îi aparține Danielei care ridică falsul scenei pe cele mai înalte culmi de penibil. În mod cert, talentul actoricesc al acestei minunate femei se oprește
Înnebunesc și-mi pare rău... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7982_a_9307]
-
a reveni cu o carte, mulțumitoare și mai negrăbită decât cealaltă. Sunt "poezii scrijelite în sanatoriul din Cavnic", unde ați fost ajutat să vă însănătoșiți, ba chiar, așa cum spuneți, ați fost readus la viață. Dacă se va ivi un sponsor, cititorii dvs. se vor bucura de darul pe care li-l veți face. Tirajul este oricum neîndestulător, iar delicatețea cu care sunteți înzestrat s-ar putea să facă bucurie și mult bine semenilor. Transcriu aici două simplisime definiții: "Poemul de iubire
Actualitatea by Teodor Roșu () [Corola-journal/Journalistic/7984_a_9309]
-
Spiritul primar agresiv și spiritul revoluționar", cronica dramatică de N. Carandino, cronica filmului de D. I. Suchianu, cronica limbii de Al. Graur, cronica sportivă (surpriză!) de Eugen Barbu, cronica literară de... Cronica literară nu mai spun de cine era, să caute cititorul și singur. A fost un bun început al României literare, norocoasa pornire la drum a unei echipe alcătuite într-un fel cu totul neuzual în acele timpuri și chiar mai târziu. Abia numit, noul redactor-șef oferi redacției posibilitatea de
Patru decenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7986_a_9311]
-
prin Dana Dumitriu, chiar și prin semnatarul acestor rânduri, revista a căutat să dea activității de receptare a actualității literare o semnificație mai înaltă decât i se presupune îndeobște. Erau apoi, ca elemente sigure de mare interes, totdeauna căutate de cititori, rubricile susținute eroic, aș spune, de Geo Bogza, Șerban Cioculescu, Ana Blandiana, Radu Cosașu, Laurențiu Ulici, Z. Ornea, Felicia Antip, era , bineînțeles, cronica lui Nicolae Manolescu, puncte de rezistență ale revistei, elemente care o personalizau. Ce s-a întâmplat în
Patru decenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7986_a_9311]
-
sursă în materie de piață editorială francofonă. Și fiindcă, așa cum îi place lui să spună, opiniile lui nu au chiar întotdeauna atributele inocenței. Argumentul autorității și scepticismul ideologic sunt lentilele care mediază, și în gazetărie, și în volum, relația cu cititorul. Nu înțeleg, ca să dau un singur exemplu, de ce, comentând Antimodernii lui Antoine Compagnon, Alexandru Matei nu-și limitează setul de localizări banale care-i stă atât de la îndemână: "Originalitatea demersului lui Compagnon n-ar trebui scăpată. Criticul, metamorfozat în istoric
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
începe, se vede limpede, să nu-i mai convină schimbarea subiectului. Așa muribundă și ipohondră cum e, literatura merită încă discutată. Că e postmodernă sau doar, galic, antimodernă, că e destinată unor elite care afectează exigența sau unor grupuri de cititori determinați statistic, că are în spate o tradiție sau că se naște din cerneala tiparului, literatura e - deducem - literatură. Practic, de la capitolul al treilea - Interludiu. Despre romanul francez al secolului al XX-lea - volumul lui Alexandru Matei devine, cu adevărat
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
neînțeles). Cu câteva excepții (deja citata Scrisoarea plus Toată seara), restul poeziilor din Așa cum a fost sunt mult sub nivelul celor din cercul Oonei. Cu toate că Daniel D. Marin are un bun potențial liric, versurile ce urmează nu pot reține atenția cititorului. Sunt, așa zicând, consumabile. Dintr-un exces de prelucrare, autorul devine inabil, balansând ineficient între tehnica sugestiei și fixarea în amănunt a scenelor. Textele par depigmentate. Chiar și verbele unor acțiuni violente sau ale unor stări teribile își ratează efectul
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
mijloc "fierbinte" de comunicare cu ea. Visul fiecărui istoric este ca, folosindu-l, să poată aduce la viață, în deplină concretețe, lumea dispărută de care se ocupă: finalitatea ideală a unui astfel de studiu ar fi să-i permită unui cititor din secolul nostru să decodeze textul medieval potrivit propriului său sistem, dar fără anacronisme. în adevăr, repet, cel mai mare pericol este anacronismul - departe a ne ajuta, ne duce pe căi greșite și uneori comice, cum ar fi vînătoarea de
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
conștiința "proprietății intelectuale". Și atunci cum să te asiguri că viziunea ta este cea adecvată, avînd în vedere că producerea sensului ș...ț continuă fără întrerupere, atîta vreme cît, și ori de cîte ori, textul își găsește cel puțin un cititor, un ascultător: practic, atîta timp cît subzistă, în caracterele ei esențiale, cultura în sînul căreia și în funcție de care a fost "scris" textul. După vlăguirea și dezagregarea acestei culturi nu mai rămîne decît un "text mort", așa cum se spune o "limbă
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
uimire, ca unul care aparține gintei lor." Volumul mai conține și un foarte foarte incitant Dicționar secret al vedetelor de la Hollywood, la nivelul anului 1938. Firește, și el are o istorie foarte îmbârligată, menită să îl bage în ceață pe cititor. Dincolo de povestea abracadabrantă a descoperirii documentelui, numele celor în cauză sunt cât se poate de reale. Cel puțin o parte dintre ele. Cât despre autenticitatea informațiilor puse pe seama actorilor respectivi, fiecare este liber să creadă ce vrea. Este limpede că
Visurile de celuloid by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7995_a_9320]
-
tratate cu prea mult sentiment, cu amănunte, cu slăbiciuni față de propriile trăiri, fără transfigurare, fără o interpretare alta decât cea dictată de elanul mărturisirii, al spovedaniei, al iluziilor în direcția bunătății și înțelegerii omenești. Poezia transcrisă în grabă îndepărtează pe cititor de scopurile ei. Aș cita ca reușit, chiar exemplar, poemul numerotat cu 7: "a meritat să trăiesc azi/ am scris un rând de multă vreme gol/ din gândurile mele, triști nomazi/ ce-au dat albastrului ocol// a meritat să mor
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]