7,096 matches
-
în timp ce omul integral, pentru că ajunge să conștientizeze limitele, nu este liber. După iluminismul rațional ca fundament al actualei civilizații omul său „natural” (omul unidimensional al raționalității) este complex, în timp ce omul integral este complexat, chiar dacă „a fi complexat” are sensul de conștientizare a limitelor și limitărilor. Iluminismul rațional cade în groapa pe care el însuși a săpat-o altor căi cognitive: ordonarea lumii lucrurilor și ideilor după un criteriu absolut. Așa se poate spune că și iluminismul rațional s-a dovedit o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este suficientă pentru a declanșa o experiență religioasă. Cerul se vădește infinit, transcendent. Față de acest nimic pe care-l reprezintă omul și mediul înconjurător, el este, prin excelență, acel ganz andere (cu totul altul n.n.). Transcendența se dezvăluie prin simpla conștientizare a înălțimii nesfârșite. "Preaînaltul" devine, în mod spontan, un atribut al divinității"92 Deși confruntat cu imaginea unui zeu transcendent și îndepărtat, omul nu exclude posibilitatea comunicării cu el. Cerul se transformă pentru om într-o hartă care conține mesajele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ce unește însă această generație, ce dă specificul ei? Pe lângă spiritul de frondă, de refuz al clișeelor de tot felul, descoperim, la cei mai valoroși poeți ai generației ’80, câteva mize majore: (auto)biograficul, atenția la realitatea înconjurătoare, dar și conștientizarea faptului că poezia e un text, care se raportează nu numai la obiectele și senzațiile imediate, ci și la tot ceea ce sa scris (spus) deja, încercarea de folosire (inclusiv în poemele cu evidentă deschidere metafizică) a unui discurs apropiat de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
superior care triumfă asupra limitelor sale afective și biologice, alegând calea regală a Soarelui care dăruiește nemargini lumii ei: Din umbra deasă desfăcută / Mănchin la soarele nțelept. Ultimele două versuri surprind metaforic depășirea existenței telurice prin cultul valorilor spirituale, prin conștientizarea esenței solare a ființei umane, semnificând triumful apolinicului asupra dionisiacului. Depășind momentul dilematic cu omenești ezitări (Plângi, preacuminte Enigel!...), Enigel intră definitiv sub semnul Soarelui. Pentru regele ciupercilor însă, întâlnirea cu aprinsul inel al soarelui (punctul culminant al narațiunii alegorice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
determinată de circum stanțe exterioare: ... Noi, peștii, înotăm printre nade... Visul nostru de aur e să înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Cea dea doua experiență majoră de cunoaștere este a „omului în fața morții“, dezvoltată în tablourile următoare, prin conștientizarea situației arhetipale (Iona înghițit de balenă: Trebuie să dormi. - De ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții?), prin imaginarea morții eroice, în război, prin reflecția asupra morții sacrificiale a lui Isus (Că noi, oamenii, numai atâta vrem: un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
În primul rând, literatura națională reflectă, prin transfigurare artistică, existența prin veacuri a poporului căruia îi aparținem, reflectă spiritualitatea și valorile sale, care ni s au transmis și nouă. Cunoașterea acestei „arhive“ ce include nenumărate mituri fondatoare contribuie, așadar, la conștientizarea propriului trecut, a rădăcinilor noastre și, implicit, la înțelegerea prezentului în care trăim. Desigur, sar putea obiecta faptul că documentele istorice sunt o sursă mai obiectivă pentru cunoașterea trecutului. Este adevărat că evenimentele istorice, cauzele și consecințele lor sunt consemnate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
discursului narativ. 3. Pentru el, acest eșec minor era o tragedie./ Detest tragedia ploilor nesfârșite de toamnă. 4. Perspectiva narativă ilustrată în text este internă, subiectivă. 5. Interogațiile retorice au rolul de a evidenția dileme interioare ale persona juluina rator/conștientizarea propriilor incertitudini, evidențiind înclinația spre reflecție, spre auto analiză. 6. Fragmentul apelează, mai ales, la modalități indirecte de caracterizare. Acestea se concretizează prin acțiunile și opțiunile personajului, prin relațiile cu alte personaje (cu Irina, de pildă: Îi răspund conștiincios, dar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de ghinionul înscris în destinul său. Contemplând însă peștii din acvariu și încercând să depășească prin joc situația nefastă (pescuiește în acvariu), eroul descoperă analogia între destinul său de pescar ghi nionist și cel al peștilor. Metafora oamenilor-pești exprimă momentul conștientizării propriei existențe, limitată în timp și în spațiu, multiplu determinată de circumstanțe ex terioare: Noi, peștii, înotăm printre nade... Visul nostru de aur e să înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Ne punem în gând o fericire, o speranță
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai mare. Ne punem în gând o fericire, o speranță, în sfârșit ceva frumos, dar peste câteva clipe observăm mirați că ni sa terminat apa. Cea dea doua secvență tematică, „omul în fața morții“ este puternic reliefată în tablourile următoare, prin conștientizarea situației arhetipale (Iona înghițit de balenă: Trebuie să dormi. - De ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții? - Hai, pune capul jos.), prin imaginarea morții eroice, în război, prin reflecția asupra morții sacrificiale a lui Isus (Că noi, oamenii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
apoi conținutul formării și, în cele din urmă, întregul univers spiritual al formării, la care individul participă prin naștere, apartenență la o anumită națiune sau la o anumită sferă socială. Evoluția istorică a acestui univers al educației culturale culminează cu conștientizarea idealului de cultură". (Jaeger, 2000, p. 226) Practic vorbind, educația nu poate fi știință în sensul existenței unei teorii care precedă și dirijează în mod eficient faptele; educația este techné, adică "fenomenologie": "Ceea ce oamenii de știință numesc "fenomenologie" este observarea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
înapoi, la începuturi, trăgându-și seva din apropierea sa de puritatea originilor: "Cei vechi, va spune Platon, fiind mai vrednici, sunt mai aproape de zei și de condiția lor și ca atare, mai înțelepți". (Platon, Philebos, 1993, 16c) Raportarea la model presupune conștientizarea precarităților umane și asumarea dificultăților pe care paideia, ca modalitate de apropiere de divinitate pe cât îi stă în putință omului, le presupune; suportul pentru acest efort este iubirea de areté, de virtute: "Dragostea reprezintă, în consecință, un mijloc, pentru sufletul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fiecare alegere anulând un număr prea mare de alte posibilități; în plus, în absența autorității rămâne teama că nu a fost cea mai bună alegere, că timpul este prea scurt pentru a ajunge la cea mai bună alegere sau chiar conștientizarea situației că cea mai bună alegere nu există. Astăzi, individul conștientizează că este singur și că bucuria opțiunii proprii este însoțită de responsabilitatea personală pentru acea opțiune. Individul retras în limitele propriilor probleme (personale) ignoră cu totul latura sa de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pervertirii subconștiente (răpirea), ceea ce include capacitatea virtuală de o para prin reacția opusă: sublimarea supraconștientă. Aventura Persephonei conține aceste două posibilități: răpirea simbolizează refularea, iar renașterea (învierea) Persephonei (spicul) dorința provocată de refulare datorită reacției spirituale (grație ajutorului lui Zeus): conștientizarea erorii și a culpei. Pentru a înțelege perfect aceste relații,fundamentale atît pentru mit, cît și pentru viață, este indispensabil să ținem cont de funcționarea psihicului: dorința umnă nu este conștientă decît în relație cu obiectul rîvnit (omul știe că
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este simbolul conștientului și al opțiunii sale oscilante; subconștientul este reprezentat de Satan sub forma șarpelui ispititor, simbolul vanității. 2) DELIBERAREA MOTIVANTĂ Credința greșită într-o libertate nedeterminată se datorează în mare parte faptului că fenomenul intrapsihic, deliberarea, este ascuns conștientizării de anatema aruncată asupra introspecției. Datorită faptului că tentațiile subconștiente participă la deliberarea introspectivă, introspecția capătă cu ușurință o tentă morbidă. Contrariul libertății nu este determinarea, ci obsesia subconștientă (terminologie utilizată în psihiatrie pentru un anumit tip de nevroză, folosită
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
încăierări, furturi, confiscare sau deturnare de bunuri, lovituri și răniri, atacuri cu arma în mână ale clanurilor, agresiuni să nu fie înregistrate în instituțiile noastre școlare". Problema Guineei o au aproape toate țările: se pare că acolo se produce o conștientizare a "creșterii" violenței în școli. Această conștientizare a fost determinată de cazuri precise, dar rare13, care rămân, de altfel, de analizat. Fără îndoială a fost determinată și în această țară de solicitarea UNICEF, cum am văzut eu însumi într-o
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lovituri și răniri, atacuri cu arma în mână ale clanurilor, agresiuni să nu fie înregistrate în instituțiile noastre școlare". Problema Guineei o au aproape toate țările: se pare că acolo se produce o conștientizare a "creșterii" violenței în școli. Această conștientizare a fost determinată de cazuri precise, dar rare13, care rămân, de altfel, de analizat. Fără îndoială a fost determinată și în această țară de solicitarea UNICEF, cum am văzut eu însumi într-o altă țară africană, Djibouti. Dar acest sentiment
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să fie îngrijorate de ea? E greu de răspuns la aceste întrebări dacă nu avem o comparație în timp sau cu alte țări, iar lipsa acestor date e încă acută. Am putea citi perplexitatea guineenilor în două feluri: recunoașterea unei conștientizări prea târzii a problemei, care a lăsat situația să se degradeze, sau, dimpotrivă, o accentuare a solicitărilor politice care exagerează problema și includ în violența școlară evenimente care sunt revendicări studențești. În ambele cazuri, este în cauză lipsa de fiabilitate
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și, uneori, să sprijine cercetarea științifică în domeniu. Recensăminte administrative Primul recensământ a fost operat de Ministerul de Interne în 1993 și 1994. Cum scriam atunci (Debarbieux, 1996), prezentarea cifrelor de către Direcția Centrală a Securității Publice era revelatoare pentru o conștientizare administrativă și o anumită perplexitate: "violențele școlare" erau privite ca un "fenomen existent de mult timp", dar care cunoaște în ultimii ani "o dezvoltare ca număr și natură". De unde ideea de a crea o rubrică statistică nouă, contabilizând agresiunile fizice
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de a o nega ca victimă, expediind-o într-un "subiectivism" infamant? Acest fapt nu prejudiciază modelul violenței "simbolice", care e cu atât mai violentă cu cât e ascunsă, ci lasă deschisă posibilitatea unui cuvânt al victimelor și a unei conștientizări comprehensive, ceea ce constituie o sarcină sociologică. Rolul "savantului", în acest caz, nu este oare de a ajuta la emergența acestui cuvânt, la înțelegerea unei suferințe fără a o închide dinainte pe cărările iluzorii ale definițiilor prefabricate, dar și având grijă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și incendiate adesea în zonele complexelor de locuințe, cu o conotație puternică de împotrivire față de poliție. În Franța, acest tip de delincvență a fost identificat prima dată la periferia Lyonului, la începutul anilor optzeci. Acest episod inaugural va conduce la conștientizarea faptului că este necesară o politică a orașului. * Instituts Universitaires de Formation des Maîtres Institutul Universitar de Formare a Învățătorilor (n.trad.). * Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală (n.trad.). 19 Acest lucru permite evitarea unui blocaj defensiv, legat
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este mai relevantă, iar o analiză a regimurilor în care cyborgul, avatarul numeric și ființa transgenică se ipostaziază în aspecte concrete ale postumanismului virtual se dovedește mai eficientă. Astfel, pentru alți cercetători de specialitate, asumarea noii condiții postumane este o conștientizare necesară: „A fi cyborg este condiția secolului XXI, și nu o opțiune de identitate legată de stilul de viață”. (Lovink, 2004Ă Acest capitol va analiza în continuare accepțiile cibernetizării sau ale postumanizării electronice 3 ca prezențe materiale în spațiul virtual
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și plutirea participantului, interfața respirației și a balansului corporal, raportarea senzorială a trupului la lume, spațializarea subiectivității umane și învăluirea corpului perceptiv de natura exterioară. În același timp, adaugă elemente noi, și anume amplificarea sentimentului de perisabilitate umană în lume, conștientizarea dimensiunii temporale a spațiului și a întrupării în fluxul trecător al vieții și problematica interacțiunii dintre artă, conștiință și tehnologie în dimensiunile trăirii spațial-temporale (vezi Hunt, 2000, pentru o interpretare în această direcțieă. Accentuând latura emoțională a imaginii-lume, artista utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fie doar „o altă jucărie pentru băieți”. Ironia este evidentă în acest punct, iar soluția propusă în cadrul direcționării imaginarului cyborgic este una cu două sensuri. Într-un sens, viziunea cyborgului se pretează a fi utilizată pentru a extinde procesul de conștientizare a potențialului noilor tehnologii. Într-un alt sens, ideologia cyborgului necesită a se desfășura ca o credință politică în practicarea democratică a acelorași tehnologii. Astfel, imaginea cyborgului, deopotrivă ca simptom și critică, trebuie manevrată subversiv în sensul economic-social al „împuternicirii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de recontextualizarea și/sau decontextualizarea obiectului de patrimoniu. Expoziția devine astfel un teritoriu al motivațiilor conștiente. S-a sugerat, de altfel, că toate aceste transformări care s-au petrecut la nivelul practicii muzeografice în ultimele două decenii "sînt rezultatul unei conștientizări din ce în ce mai acute a limitelor, a separării de problemele reale sociale"3. Această reconsiderare caracterizează în esență muzeul postmodern, care devine cu adevărat o instituție socială. O altă dimensiune a analizei muzeologice de tip postmodern a reconsiderat relația spațiu privat spațiu
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dezvoltarea profesională a profesorilor, cît și pentru perfecționarea predării și învățării în școala generală. Benefică este și atitudinea factorilor de decizie, a specialiștilor în domeniul educației muzeale care, în urma acestui studiu au pus în discuție "o creștere a gradului de conștientizare a posibilităților de învățare trans-curriculare, trans-disciplinare și interdisciplinare"24. Ipotezele cercetării au urmărit: potențialul de formare, perfecționare și "acomodare" a personalului implicat; utilizarea resurselor muzeale în vederea perfecționării experienței profesionale a educatorilor și a experienței elevilor; predare și învățare școlară prin intermediul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]