7,769 matches
-
să aibă loc. Motivul pentru care posibilitatea lor este decretată este faptul că în perspectiva stărilor lucrurilor determinate de evenimentele trecute, nici un alt set de posibilități nu ar implica un procent mai favorabil de risc și oportunitate. Ideea unei puteri cosmice care determină toate deciziile nu are sens puterea lui Dumnezeu este maximală, dar trebuie privită totuși ca o putere printre celelalte 360. Din perspectiva lui Hartshorne, acțiunile libere ale creaturilor preced cunoașterea divină în timp și sunt cauzal necesare pentru ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
părere, în ceea ce privește argumentul ontologic, că cea mai slabă premisă a argumentului ontologic este premisa care afirmă "este posibil că Dumnezeu există". În acest scop, celelalte argumente încearcă să arate că Dumnezeu, conceptul acestuia, este implicat în noțiuni fundamentale precum: ordine cosmică, cunoaștere sau frumusețe. Dacă aceste idei sunt indispensabile pentru o corectă înțelegere a lumii și dacă ele implică conceptul de Dumnezeu, atunci este posibil că Dumnezeu există. Argumentul ontologic, la rândul său, susține celelalte argumente prin caracterul său aprioric 453
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
elemente structurale, păstrându-se identitatea acestora. Un asemenea procedeu a stat și la baza unor creații celebre ale lui Brâncuși (exemplu: „Coloana infinitului”, „Masa tăcerii”). În tehnică un Creativitate și progres tehnic 26 asemenea procedeu se identifică În construirea rachetei cosmice cu mai multe trepte. Omisiunea poate fi procedeu În crearea personajelor mitologice (cea a Ciclopului), iar În tehnică, a autovehiculelor pe pernă magnetică. Diviziunea și rearanjarea pot fi aplicate independent sau În corelație asupra acelorași elemente inițiale. De multe ori
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sau fenomene, unele dintre acestea fiind bine cunoscute iar celelalte numai parțial știute, dar pe baza elementelor comune putându-se investiga și ceea ce este Încă necunoscut și mai greu accesibil. Pe baza unui astfel de procedeu a fost elaborat modelul cosmic al George-Ștefan COMAN 25 examenul analitic al fiecăreia. Osborn a intitulat acest procedeu brainstorming. Brainstormingul poate fi utilizat și În munca individuală, dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. c. Blocaje emotive. Așa cum se știe, factorii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
elemente structurale, păstrându-se identitatea acestora. Un asemenea procedeu a stat și la baza unor creații celebre ale lui Brâncuși (exemplu: „Coloana infinitului”, „Masa tăcerii”). În tehnică un Creativitate și progres tehnic 26 asemenea procedeu se identifică În construirea rachetei cosmice cu mai multe trepte. Omisiunea poate fi procedeu În crearea personajelor mitologice (cea a Ciclopului), iar În tehnică, a autovehiculelor pe pernă magnetică. Diviziunea și rearanjarea pot fi aplicate independent sau În corelație asupra acelorași elemente inițiale. De multe ori
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sau fenomene, unele dintre acestea fiind bine cunoscute iar celelalte numai parțial știute, dar pe baza elementelor comune putându-se investiga și ceea ce este Încă necunoscut și mai greu accesibil. Pe baza unui astfel de procedeu a fost elaborat modelul cosmic al George-Ștefan COMAN 27 atomului, care a permis cunoașterea multor aspecte ale relațiilor dintre particulele sale elementare. Empatia; este o transpunere imaginară În plan perceptiv, intelectiv, afectiv, În altceva, acest altceva putând fi o altă persoană, dar și un obiect
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
superior a obiectelor manufacturate realizate exclusiv de acțiunea umană. Ca urmare, orice progres presupune o evoluție, dar nu orice evoluție indică progres. Spre deosebire de progres, evoluția se raportează la coordonate ale naturii, iar progresul la coordonate umane; evoluția vizează Întreaga existență cosmică, sub toate formele ei de manifestare materială, organică sau anorganică, pe când progresul nu depășește limitele societății omenești; evoluția este un proces mecanic, cumulativ, constând În schimbări produse de forțele fizice ale naturii, fără un scop prestabilit, iar progresul este produs
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
superior a obiectelor manufacturate realizate exclusiv de acțiunea umană. Ca urmare, orice progres presupune o evoluție, dar nu orice evoluție indică progres. Spre deosebire de progres, evoluția se raportează la coordonate ale naturii, iar progresul la coordonate umane; evoluția vizează Întreaga existență cosmică, sub toate formele ei de manifestare materială, organică sau anorganică, pe când progresul nu depășește limitele societății omenești; evoluția este un proces mecanic, cumulativ, constând În schimbări produse de forțele fizice ale naturii, fără un scop prestabilit, iar progresul este produs
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a întregii strădanii superioare a omenirii. În această idee despre cultură, atât de stăruitor susținută și căreia i-a dedicat o întreagă carte, „”, se manifestă din nou un fel de concepție pan bisericească a universului. în doctrina atât de subliniat cosmică despre Biserică, Nichifor Crainic reactualizează pe marele teolog și mistic al creștinismului răsăritean, pe Dionisie Areopagitul, atât de caracteristic pentru spiritul cosmic al ortodoxiei, dar atât de uitat de teologia românească din ultima sută de ani. Alăturea de Filocalie colecția
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
carte, „”, se manifestă din nou un fel de concepție pan bisericească a universului. în doctrina atât de subliniat cosmică despre Biserică, Nichifor Crainic reactualizează pe marele teolog și mistic al creștinismului răsăritean, pe Dionisie Areopagitul, atât de caracteristic pentru spiritul cosmic al ortodoxiei, dar atât de uitat de teologia românească din ultima sută de ani. Alăturea de Filocalie colecția scrierilor de caracter mistic-ascetic ale răsăritului Dionisie Areopagitul este al doilea izvor de frunte al teologiei lui Nichifor Crainic, ambele puse din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e un principiu subzistent în Creator, ci un accident apărut în limitele creaturii din propria ei libertate de voință. Operă a lui Dumnezeu, omul îi poartă chipul în libertatea spiritului, dar mișcarea acestei libertăți, pentru a se menține în armonia cosmică, e condițională moral de imitația sau de asemănarea cu libertatea divină de mișcare, în sensul în care timpul e condiționat de veșnicie, iar spațiul de infinit. Accidentul păcatului e o desfigurare a frumuseții și armoniei cosmice și totdeodată, o mâhnire
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se menține în armonia cosmică, e condițională moral de imitația sau de asemănarea cu libertatea divină de mișcare, în sensul în care timpul e condiționat de veșnicie, iar spațiul de infinit. Accidentul păcatului e o desfigurare a frumuseții și armoniei cosmice și totdeodată, o mâhnire pricinuită Creatorului. Omul a fost capabil de păcat, dar e incapabil să-l suprime. Din punct de vedere antropologic, păcatul e iremediabil; așa se explică de ce pentru atâtea religii și sisteme filosofice păcatul,adică răul în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
materie și de spirit, cultura nu intră. Ea e, prin urmare, altceva decât natura! Natura e creația lui Dumnezeu; cultura e creația spiritului omenesc. Nici minereul, nici planta, nici animalul și nici îngerul nu creează cultură. Numai omul. În scara cosmică a făpturii, cultura e deci un atribut specific al omului. Omul însuși e natură, dar natură materială și spirituală totdeodată și, prin această dualitate, înzestrat cu privilegiul unic de a fi microcosmos în marele cosmos al lui Dumnezeu, adică de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și cultură. El apare în amețitoarea demnitate de colaborator al lui Dumnezeu, de continuator la opera creației, cu condiția ca toate să le îndeplinească în sensul și în rostul universal, rânduit de Ziditorul lumii. Iar când oamenii cad din ordinea cosmică a paradisului și se văd goi și rușinați în fața lui Dumnezeu, puterea divină intervine pentru a-i îmbrăca. După referatul biblic, primele costume, adică meșteșugul înveșmântării e de origine divină. Citind atent Biblia, vom descoperi că, rând pe rând, toate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
luminând din flăcările culorilor picturale. Citind un Canon de pictură bizantină, din cele pe care ni le-a lăsat moștenire Sfântul Munte, înțelegem incomparabil mai limpede decât dintr-un tratat de dogmatică modern ideea că Biserica noastră e un așezământ cosmic spiritual, care organizează în subordinea Mântuitorului întreaga creatură, de la îngeri până la plante și minerale, pentru ca „toată suflarea să laude pe Domnul”. După aceste Canoane sau Etonin de pictură bizantină, iată, pe lângă Vechiul și Noul Testament, cine mai trebuiesc zugrăviți pe zidurile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai departe realitatea istorică pentru a o putea defini, vom spune că spiritul modern e dimpotrivă. Prin descoperirea noilor continente, hotarele lumii vechi se sparg dintr-o dată și vasta întindere a orizontului solicită spiritul în afară. Progresele științifice sfărâmă imaginea cosmică moștenită din antichitate și dau perspectiva unei lumi infinite. Invenția tiparului pune în circulație ideile pe o scară tot mai întinsă. Celelalte invenții, rând pe rând, captează forțele necunoscute până atunci ale naturii și le pun la îndemâna omului. S-a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se numește cosmos, adică ordine sau podoabă. Și dacă lumea e bună, precum Dumnezeu a zis creând-o, ea este expresia în timp și în spațiu a infinitei bunătăți dumnezeiești; și dacă lumea e frumoasă, ea e expresia strălucitoare și cosmică a frumuseții supralumești, care a creat-o. Dionisie atribuie binelui divin formele lucrurilor create când zice că „natura lui fără formă produce orice formă”(Numele Divine, IV,3). Dar aceeași calitate o atribuie și frumuseții absolute când zice: „Frumosul este
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-o Dumnezeu în prima zi: „Și a zis Dumnezeu să se facă lumină și lumină se făcu”. Această lumină e substanța primordială a lumii, prin care ea e bună și frumoasă totdeodată. Fără lumină, lumea n ar putea să fie cosmică. „Ea e frumusețea și podoaba întregii creațiuni văzute, zice Ioan Damaschin. Căci ia lumina, și toate rămân necunoscute în întuneric, fără să-și poată arăta frumusețea”(Dogmatica, p. 72). Pentru orice estetică, organul principal al frumosului e ochiul, iar armonia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
atenuarea punctului său de vedere. Ideea sofianică, așa cum am schițat-o aici cu elementele ei biblice, privește raportul Sfintei Treimi față de creatură sau revărsarea puterii dumnezeiești în făptură, lucru în care cărțile sfinte, printr-un acord unanim, văd însăși frumusețea cosmică și o socotesc ca reflex al frumuseții transcendente, necreate. Tot astfel gândește sfântul Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, (mai ales în omiliile I și II), glorifică pe Dumnezeu ca „artist sublim” care prin înțelepciune a creat frumusețea cosmică. Operele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumusețea cosmică și o socotesc ca reflex al frumuseții transcendente, necreate. Tot astfel gândește sfântul Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, (mai ales în omiliile I și II), glorifică pe Dumnezeu ca „artist sublim” care prin înțelepciune a creat frumusețea cosmică. Operele lui Dumnezeu, zice acest doctor al ortodoxiei, sunt „plăsmuite artistic și înțelept și din frumusețea lucrurilor văzute, cunoaștem Sublimul mai presus de orice frumusețe”(Hexaimeron,Omilia, I,11 ). Am putea să rezumăm această idee cu următoarele cuvinte ale lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumusețe la asemănarea cu el, rămânând totuși altceva decât el, tot așa cum opera de arta e o expresie a personalității artistului, rămânând totuși altceva. FRUMUSEȚEA NATURII în sensul teologic al frumosului, după cum s-a putut vedea, universul ne apare poleit cosmic, ca un reflex al frumuseții supranaturale. Lumea e capodopera atotputerniciei creatoare a lui Dumnezeu și armonia unitară în care se rânduiesc părțile ei componente exprimă în forme finite infinita înțelepciune plină de dragoste a creatorului. De aici decurge sofianismul estetic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Vianu, care a scris de altfel întâiul tratat valoros de estetică în românește și amplificat de Lalo. E incontestabil că universul exercită multiple și variate înrâuriri asupra omului, precum și omul exercită influențe asupra naturii. Există o interpenetrație psihofizică între macroorganismul cosmic și microorganismul rezumat al celui dintâi, pe care filosofia veche o admite, iar medicina cea mai nouă o afirmă și o demonstrează cu subtile observații științifice(Vezi Alexis Carrel: L’homme cet inconnu și R. Biot: Le corps et l
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
subtile observații științifice(Vezi Alexis Carrel: L’homme cet inconnu și R. Biot: Le corps et l’âme.). în creștinism, această interpenetrație, această prelungire a universului în om, prin care culminează creația văzută și această înrâurire a lui asupra mediului cosmic, e un adevăr. Păcatul lui Adam a desfigurat paradisul, a introdus dezarmonia între viețuitoare, a făcut ca pământul să dea spini și pălămidă. Suferința și urâtul din natură sunt urmări ale păcatului omenesc. Transpus din morală în estetică, răul ia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ea este eminamente estetică, admițând că emoția estetică nu e altceva decât o bucurie dezinteresată. Omul creștin gândește ca și cum Dumnezeu ar gândi, vorbește ca și cum Dumnezeu ar vorbi, iubește ca și cum Dumnezeu ar iubi și vede ca și cum Dumnezeu ar vedea. În fața spectacolului cosmic el repetă, pe cât e posibil unei creaturi, momentul estetic primordial când, după ce Dumnezeu a privit la toate câte le făcuse, a găsit că sunt bune foarte și desăvârșit de frumoase ca făpturi. Căci omului creștin, adică sfântului, îi e dată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de nicăieri. Nici o ființă, nici o mișcare. Tăcere încremenită ca stâncile, singurătate neagră și pustie. întreaga lume, întreaga viață a murit parcă sub bezna universală. Chiar sufletul poetului parcă a murit și s-a îngropat. Totul e groază sacră și haos cosmic. Suntem la începutul lumii: „Și pământul era fără chip și pustiu, și întuneric era deasupra adâncului, iar duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor”. Bezna și groaza sacră dilată imaginația până la vedenia halucinantă a întocmirii universului: Așa înaintea creării A
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]