8,430 matches
-
brațele și corpul întins, fără ca vârfurile picioarelor să atingă solul, se ridică trunchiul prin acțiunea de îndoire a coatelor și se trage bărbia sus până ce trece de nivelul barei, după care se revine la poziția inițială prin dezdoirea ușoară a coatelor. Se înregistrează numărul de repetări); • flotările cu mâinile sprijinite pe bancă (plecând din culcat facial cu mâinile sprijinite pe banca de gimnastică, cu brațele și corpul întins, se îndoaie coatele până ce pieptul atinge banca, după care se revine la poziția
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
care se revine la poziția inițială prin dezdoirea ușoară a coatelor. Se înregistrează numărul de repetări); • flotările cu mâinile sprijinite pe bancă (plecând din culcat facial cu mâinile sprijinite pe banca de gimnastică, cu brațele și corpul întins, se îndoaie coatele până ce pieptul atinge banca, după care se revine la poziția de plecare. Se înregistrează numărul de repetări executate în 30”); • ridicarea băncii cu două mâini de la piept (plecând din stând cu brațele îndoite în dreptul pieptului, ținând capul liber al băncii
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
de norii de praf care se ridicau în urma noastră. Mai ieșea câte o gospodină care tocmai își atârnase rufele la uscat și ne trimitea pe la casele noastre, ne amenința că ne spune lu’ mama, dar pe noi ne durea în cot. La un moment dat, am zărit o chestie ciudată pe cer. Un planor. L-am urmărit, până am ieșit din sat. Părea mic planorul. Dac-aterizează pe-aproape, ne-am zis că-l luăm acasă. Am părăsit drumul și ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Balotă a ținut la Cluj o conferință (mai degrabă confesiuneă în fața unui public restrâns și tânăr. Despre anii de studenție, perioada de detenție, România stalinistă și amurguri. Am ascultat două ore jumate fără să mă foiesc deloc, fără să dau coate sau să oftez, ceea ce mi se-ntâmplă foarte rar la întâlniri de felul ăsta. Pentru că, de obicei, nu văd oameni ca domnul Balotă decât în documentare sau în filme despre speranță. Oameni care să spună „niciodată n-am râs mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
astăzi pe ulițele satului poate vedea case noi și arătoase, acoperite cu tablă sau țiglă, model italian sau spaniol și multe case vechi, acoperite cu stuf, în care mai locuiește un bătrân sau o bătrânică, dar cele mai multe sunt pustii. Sunt coturi ale satelor unde nu se mai construiește nimic. Pe unde s-a pus asfaltul și ajunge și rețeaua de apă se mai fac case noi. Opincile și traista au ajuns la muzeu, deși fac parte din portul național și le
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țigancă. De fapt, nu departe se află și locul numit Dealul țiganului și putem considera părerea plauzibilă. Dealul-cot din satul Vatra, situat în partea de sudest a satului. Locuitorilor din această parte a satului li se spune deleni. Peste Deal-alt cot al satului Vatra, situat după un pinten de deal. în partea de sud a acestui deal se află Râpa Babei. Dealul Bărăncii-deal situat la sud-est de satul Baranca, parțial acoperit cu pădure. Pe harta de la 1885 a moșiei Hudeștii-Mari, acest
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
spre sud, situat aproape de Dealul Morii. Pe locul respectiv se găsesc urme ale unui sat dispărut. Probabil este vorba despre fostul sat Mlenăuți care nu putem ști din ce motive a fost mutat mai înspre pădure. Slăbeni (La Slăbeni) î cot din satul Vatra unde au locuit mai multe familii numite Slabu. Suharău-comună vecină, situată la sud-vest de comuna Hudești. Numele îi vine de la suhat care înseamnă pășune, mai ales pe locuri mocirloase. Șesul Comândatului-șes lângă Iazul de la Bobești. Denumirea vine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
întinsă cu două bețe la capete, lung cam de vreo trei metrii cu care se mergea pe apa Bașeului. Acest lucru se făcea în zilele nelucrătoare, când, câte trei vecine mergeau la prins pește. Două barau cursul apei la un cot al pârâului, iar cea de-a treia cu o cociorbă bătea apa la vreo 20 de m. distanță spre a speria peștele care fugea în josul apei, către voloc. Când cea de-a treia se apropia de voloc cu bătaia apei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din comuna noastră. înființarea târgului de la Darabani de către logofătul Teodor Balș prin Hrisovul dat de domnitorul Mihail Grigore Sturza la 21 iunie 1837 cu 12 iarmaroace pe an și ca zi de târg lunea, a impulsionat mult negoțul în acest cot de țară. Deplasarea la târg se făcea pe jos sau cu căruțele trase de cai sau de boi pe șoseaua Dorohoi - Darabani care trecea prin Hudești sau pentru cei mai mulți prin Concești. Viața localității Darabanilor a fost animată de acest târg
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mare atenție se ocupa și de cei care aveau oasele de la mâini sau de la picioare rupte. Le pipăia ușurel, încerca să le așeze la loc, le așeza în lopățele care după un timp se prindeau la loc. Cam prin fiecare cot al satului exista câte o babă care se pricepea la câte ceva. Peste Deal exista o femeie pe care o chema Huianca care scotea corpii străini din ochi cu limba. Se întâmplau fel de fel de cazuri. Intrau în ochii oamenilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai mult timp. Pentru noi acest pachet era o adevărată minune cerească ca și pentru alte familii. Unii copii din familii mai numeroase au fost trimiși cu voia părinților în Oltenia, Banat și în Ardeal. Au plecat și copii din cotul nostru. îmi amintesc de un băiat frumos a lui moș Toader Concescu, de vreo 9-10 ani. A plecat în Oltenia și după vreo două săptămâni, părinții lui au primit o telegramă prin care erau anunțați că băiatul lor a murit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o fanfară și două formații de teatru. Numai în 1966-1967 s-au prezentat 56 de spectacole la care au participat peste 18.000 de spectatori. Mai trebuie de reținut faptul că o perioadă de timp în satele comunei, organizate pe coturi (circumscripții electorale) activau cercurile de citit de care răspundea câte un cadru didactic. în perioada 1967-1989, au activat în cadrul căminelor culturale, cursurile agrozootehnice de masă, care erau absolvite anual de câte 300 de locuitori Localul Căminului cultural din centru a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
etaj. Cine erau cititorii în trecut ? Cei mai frecvenți erau salariații, elevii de la școlile secundare, puținii comercianți și câțiva țărani care știau carte și voiau să se mai lumineze. în perioada 1962-1975 au activat și cercurile de lectură, organizate pe coturi de sat, unde cadrele didactice erau obligate să activeze de două ori pe săptămână câte două ore și să țină în fața țăranilor diferite teme politice, educative și mai rar culturale. La aceste cercuri trebuia să ducem pliante, reviste și diferite
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ales a comunei. A urmat familia Ciolac(Ion, Ilie și Gheorghe) și apoi familia senatorului Ion Frank. La Mlenăuți, moșia a fost în stăpânirea familiei Tolocico, apoi în stăpânirea unor mânăstiri, apoi a slugerului Toader Manole și unde pe un cot al acestui sat erau trimiși boierii decăzuți din unele drepturi din partea domniei, cot ce până astăzi se numește La Mazâli. Boierii trebuiau să sprijine pe domnitor cu armată, formată din oamenii care lucrau pe moșie și care deveneau neînfricați luptători
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
familia senatorului Ion Frank. La Mlenăuți, moșia a fost în stăpânirea familiei Tolocico, apoi în stăpânirea unor mânăstiri, apoi a slugerului Toader Manole și unde pe un cot al acestui sat erau trimiși boierii decăzuți din unele drepturi din partea domniei, cot ce până astăzi se numește La Mazâli. Boierii trebuiau să sprijine pe domnitor cu armată, formată din oamenii care lucrau pe moșie și care deveneau neînfricați luptători și apărători ai ocinei străbune. Se cuvine să amintim aici pe Ion Moghilă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sau strâns și predat centralizat la Prefectura județului Dorohoi. într-un raport al prefectului către Ministerul de Interne se arăta că locuitorii din comuna Hudeștii-Mari au oferit pentru ostașii care luptau pe front 10 cojoace, 8 perechi de pantaloni, 6 coți de stofă, precum și suma de 291,52 lei. în afara rechizițiilor au mai predat 3 cai și o trăsură, 43 de cămăși, 33 perechi de izmene, 28 de ștergare și suma de 115 lei. Prefectura județului Dorohoi a scos de mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Leningradului. Veteranii care au fost prizonieri la ruși ziceau că de multe ori îi invidiau pe camarazii lor care muriseră în luptele din Basarabia și Bucovina de nord, la Odessa sau pe țărmul Mării de Azov, în Caucaz sau la Cotul Donului, pe frontul Iași-Chișinău împotriva bolșevismului sau la Oarba de Mureș, la Păuliș și Carei, în pusta ungară ori în Munții Cehoslovaciei și ai Austriei. Printre prizonierii care au fost în lagărele rusești, a fost și tatăl meu în bazinul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
leagă cele trei sate Alba, Hudești și Vatra, modernizare drumurilor din satele comunei, iluminatul stradal dau o notă de urbanism și invită turiștii la Hudești pentru petrecerea timpului liber, deocamdată, doar la sfârșit de săptămână. Satul Hudești (Lupeni) are următoarele coturi: Dealul Carierii, în țigănime, în țelină, Di Vale, La Velniță, Livada. O discuție aparte ar merita cotul numit în țigănime, cot în care, în vremurile mai de demult trăiau doar țiganii. Aceștia erau mai mult meseriași, în special fierari și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
notă de urbanism și invită turiștii la Hudești pentru petrecerea timpului liber, deocamdată, doar la sfârșit de săptămână. Satul Hudești (Lupeni) are următoarele coturi: Dealul Carierii, în țigănime, în țelină, Di Vale, La Velniță, Livada. O discuție aparte ar merita cotul numit în țigănime, cot în care, în vremurile mai de demult trăiau doar țiganii. Aceștia erau mai mult meseriași, în special fierari și muzicanți. Nu exista casă în care să nu fie câte un muzicant. De aici s-au ridicat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
invită turiștii la Hudești pentru petrecerea timpului liber, deocamdată, doar la sfârșit de săptămână. Satul Hudești (Lupeni) are următoarele coturi: Dealul Carierii, în țigănime, în țelină, Di Vale, La Velniță, Livada. O discuție aparte ar merita cotul numit în țigănime, cot în care, în vremurile mai de demult trăiau doar țiganii. Aceștia erau mai mult meseriași, în special fierari și muzicanți. Nu exista casă în care să nu fie câte un muzicant. De aici s-au ridicat membrii familiei Costandache care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ursu Gh. Gheorghe, fiu al satului Vatra. Un aport deosebit și-a adus și fratele acestuia Ursu Gh. Vasile. Exemplul cel mai concludent a fost însă preotul Dumitru Chilici care a pus mâna și pe lopată și pe roabă, lucrând cot la cot cu tinerii din sat și alături de ceilalți oameni din parohie. Pentru obținerea documentelor necesare și pentru aprobări s-a interesat mai mult Cojocea Chi. Gh. Constantin, fost contabil la CAP Vatra. Au contribuit cu bani și mijloace materiale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Gheorghe, fiu al satului Vatra. Un aport deosebit și-a adus și fratele acestuia Ursu Gh. Vasile. Exemplul cel mai concludent a fost însă preotul Dumitru Chilici care a pus mâna și pe lopată și pe roabă, lucrând cot la cot cu tinerii din sat și alături de ceilalți oameni din parohie. Pentru obținerea documentelor necesare și pentru aprobări s-a interesat mai mult Cojocea Chi. Gh. Constantin, fost contabil la CAP Vatra. Au contribuit cu bani și mijloace materiale Avasiloae Costel
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mașini agricole pentru deservirea lor. Populația din acest sat a fost o perioadă de timp în creștere. în momentul de față se stabilizează și probabil în anii următori vom asista, ca și în celelalte sate la o descreștere a ei. Coturile satului sunt: La Ivășteni unde locuiesc mai multe familii cu numele de Ivașcă și sunt cei mai mulți români, Cajvana unde populația este amestecată și La Porcărie care este sus, spre pădure unde drumul merge către Alba și unde în trecut erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unui bărbat. Pârcălab - dregător mai mare peste un ținut, cu atribuțiuni de castelan al cetății și de judecător. Comandant de cetate în evul mediu, mai marele unui sat sau comune, primar. Podli - lângă . Poiată - adăpost pentru păsările de curte. Pricuț - cot de sat ( parte de sat). Privilegiu - avantaj, înlesnire sau drept care se acordă în urma unei persoane, unui grup social. Ragilă - unealtă formată dintr-o scândură în care se află înfipți dinți de fier prin care se trage cânepa sau inul melițat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
implicită sau impusă) (a) Ți-a plăcut cum am prezentat? Nu-i așa că putem colabora în continuare? (b) Ce-ar fi să reluăm mâine discuția din acest punct? Cred că suntem cu toții de acord că... (c) Am lucrat și eu cot la cot cu ei/tine. Hai să facem o pizza! [locutorul neimplicându-se direct în proces] (d) Eu realizez schema, iar tu o prezinți. Fiecare cu responsabilitatea lui. zâmbet plasare fizică la același nivel cu interlocutorul (pe scaun, în picioare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]