6,402 matches
-
cit., p. 494. 1040 Ibidem, p. 495. 278 cauzei femeii, fie că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lume să fie instalați la drul Șuțu, că fiecare va avea sfârșitul iubitului meu frate.” Finalul consună cu înțelegerea situației de către redactorii de la Universul. În acest sens, noi, astăzi, putem judeca invers: nu e vina stabilimentului că ținea laolaltă nebuni cuminți și furioși ci, dacă e să căutăm vina morală, este a celor care l-au adus pe Eminescu aici: poetul putea să-și ducă boala în condiții normale, la un spital obișnuit. 3. Sub numele „Hasnaș” figurează, în Enciclopedia Predescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
avut la a patra fricțiune. De frică și de supărare am căzut iarăși bolnavă la pat, de nu v-am putut scrie atâtea zile. Mulțumesc lui D-zeu că a scăpat cu totul, poate merge, se simte bine, este foarte cuminte: numai slab, are fața așa de curată cum n-a fost bietul de patru ani, de când este bolnav. Vă rog din inimă a avea bunătate a trimite bani peste câteva zile. Miercuri în 24 mântui fricțiunile, pe la 28 să putem
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
numit o comisie pentru redactarea proiectului de lege (Iacob Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, C. Enescu, V. Lascăr, Miltiade Tzoni, N. C. Popescu și V. Epureanu). Aceștia sunt „binefăcătorii lui Eminescu”, după Hanrieta, și ei trebuie să știe că poetul e bolnav, cuminte, neputincios etc. Adevărul este că toate amintirile despre Mihai Eminescu, de acum înainte până la ultima recluziune și chiar în timpul acestei recluziuni, îl leagă pe poet de viața de grup, mai ales de cârciumile prin care umbla. Drept este că nimeni
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pus să-l scoată la capete. El o crede și plânge. Mi-a adunat în casă niște nespălați, cunoștințe de ale ei, de m-au luat fiori de soarta bietului Mihai, el care are trebuință de o femeie statornică și cuminte ca să-l conducă, dar nu de o cochetă....” Aceasta este una dintre scrisorile cele mai cunoscute ale Heriettei. Menționăm că Eminescu o chema pe Veronica Micle încă din decembrie 1887 la Botoșani: „Dragă Veronică, Uit totul. Nenorocirea care m-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Focul, în viziunea lui Bachelard, ia naștere tocmai din această interacțiune a contrariilor, binele și răul: "El strălucește în Paradis. El arde în Infern. El este plăcere și tortură. El este bucătărie și apocalips. El este plăcere pentru copilul așezat cuminte, aproape de sobă; el pedepsește, în același timp, pe orice neascultător ce vrea să se joace prea de aproape cu flăcările sale. El este stare de satisfacție și respect. Este un zeu tutelar și teribil, bun și rău. El poate să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
coborât pe munte înapoi. Aicea a găsit două bucăți de fier și de iuțeală mare ce avea înăuntru le-a mâncat. Din aceasta a purces ș-a făcut doi băieți de gemene, doi necurați și anume: pe cel șchiop, dar cuminte, și pe celălalt mai prost."188 Pământul este creat din "lutul din mare" adus de necurat, desăvârșit de "suflarea divină": "Dumnezeu a suflat și turta a început a crește până când n-a mai putut-o ținea și a lăsat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și-n ochii prietenilor mei Trec drept nebun...că nu-s ca Ei... Dar cum din Ei toți numai Eu Nu sînt ca Ei, Am să mă duc De voia mea la balamuc - Și fiindcă nu-mi va părea rău, Cumintele voi fi tot Eu!...” („CÎntecul nebunului”) * „CÎnd un om Începe să decadă, nu poți ști niciodată unde-o să se oprească.” (M. Twain) Probabil că intuiția acestui fapt l-a făcut pe Filip al II-lea al Macedoniei să angajeze
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ne hrănim Și cu daruri sufletești, Și cu roade pământești. Amin. Doamne, azi la școală merg Și de-aceea eu îți cer: Tu ajută-mi să-nvăț carte, Să ajung cât mai departe. Ajută-mă, Doamne Sfinte, Ca să fiu școlar cuminte, Să-nvăț mult și să fac bine Ca să fiu iubit de Tine. Amin. Doamne, Iisuse Hristoase, iată, trupul meu s-a îmbolnăvit. Te rog să-mi dăruiești răbdare pentru a trece cu bine peste această încercare pe care mi-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mai mulți redactori (cenzori) Înainte de a fi publicat. Invocăm aici afirmațiile profesorului Ion Zamfirescu (1978) referitoare la punctuație: Văd În punctuație ceva mai mult decât un capitol obișnuit de scolastică gramaticală, menit ca atare să fie Învățat metodic În ani cuminți de ucenicie și să devină cu timpul un dispozitiv curent În mecanica noastră intelectuală. În materie de punctuație, regulile gramaticale spun mai mult, dar nu spun totul. În fiecare semn, dincolo de ceea ce stă În definiția lui strictă, pulsează și o
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Așa trebuie să faci... Așa trebuie să te comporți... Așa este bine... Așa nu este bine... Nu pune mâna acolo! Nu ai voie să... Treci la tablă! Scrie tot ce spun eu! Este vina ta... Nu trebuia să... Un copil cuminte nu procedează așa... Atenție! Voce autoritară Ritm sacadat Pronunțare silabisită a unor cuvinte Accentuare mai puternică a anumitor cuvinte Brațe încrucișate (poziția de autoritate) Bătaie cu palma/pumnul în masă Sprâncene ridicate Deget ridicat, amenințător Degetul arătător folosit într-un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de albe stele... / În oglinda lor tăcută / Văd subțirele‐i contur / Trepidând de energie / Și de freamăt proaspăt pur. Lângă dânsa ca o vrajă / Pe cărarea apei vii / Un voi nic spre ea se urcă/ Din adâncuri străvezii / Întâlnindu‐se cuminte / Se privesc adânc și cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
decembrie 1937 - Anul I, nr. 9‐10 . Gheorghe Ioniță, un intim al colaboratorului de la Avânturi Culturale - și nu numai - spune într‐ un articol: „ G.G. Ursu și atmosfera din Bârlad după primul război mondial”: ...” Oamenii (din Bârlad‐n.a.) erau buni, firește, cuminți, harnici și prietenoși. Aici a trăit poetul, aici a cunoscut iernile, ninsorile, zăpezile, școlărițele cu șorțul negru‐albastru, cu gulerașe albe...” George Constandache către G.G. Ursu despre G. Tutoveanu: „... el n‐a fost scriitorul turnului de fildeș. Cine l‐a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pescăriei. Victor Ion Popa a evocat în „Take, Ianke și Cadâr” un climat familiar al orașului natal de altădată, cu prăvălii modeste pe‐o uliță pustie, cu cântecul trist al unei flașnete, case cu geamlâc, garduri de șipci, o liniște cuminte a sugerat esența unei atmosfere de târg provincial, după cum a tipizat, fără a copia, oameni autentici, într‐ o sinteză artistică a omeniei.” G.G. Ursu din Amintiri despre Academia Bârlădeană din „Bârladul de odinioară și astăzi - 1984”. În dreapta șoselei se găsește
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
piesă. Ne oprim mai întâi asupra cuplului Farfuridi-Brânzovenescu. Primul este un imbecil grav, solemn; celălalt, la fel de imbecil, pare mai maleabil, temperându-și prietenul, pe care-l privește cu respect și admirație. Limbajul întărește comicul cuplului prin câteva ticuri verbale. Fii cuminte, Tachi al lui Brânzovenescu subliniază tocmai caracterul moderator al personajului, în timp ce Am, n-am înfățișare, la douăsprezece trecute fix sunt la tribunal al lui Farfuridi ilustrează meticulozitatea lui ascunsă. Apare apoi Cetățeanul turmentat, care încurcă și descurcă cu amabilitate ițele
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
să le impună, sub amenințarea sancțiunilor, ceea ce dorește, în cel mai rău caz. România, locuitorii săi, indiferent de pregătire profesională, confesiune sau origine etnică, au văzut adevăratele intenții ale organismului european în care au fost primiți, ca rude sărace și cuminți, urecheate de câte ori au poftă granzii europeni. Anexe În cartea sa, „Un plan pentru Europa” Zbigniew Kazimierz Brzeziński spune: „Alianța este, în fond o comunitate de state democratice care au o gândire comună și care împart aceeași cultură politică. Ele sunt
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
bunuri produse prin activitatea specifică altor tipuri umane. Așa a fost de la origini. Numai că la început raporturile acestea erau simple și perfect transparente, iar astăzi, peste măsură complexe și greu de pătruns. În cazul antropofagiei, la care este totdeauna cuminte să recurgem pentru a înțelege raporturile cele mai comune dintre oameni, învingătorul devine bărbat politic prin însuși faptul învingerii, iar învinsul, adversarul politic de adineaori, devine simplu bun de consumație și cade sub guvernarea celui care l-a doborît, și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aveam mașină străină. N-au atenuat-o, dar măcar veninului jurnalistic puteam să-i răspund. Așa că mașina mea (azi upgradată cu următorul nivel de Ford second-hand pe care mi l-am putut permite din bursa Fulbright) ar trebui să stea cuminte pe locul pe care, în urmă cu șaisprezece ani, l-am ocupat vitejește sfidând condițiile vitrege. Ar trebui...dar nu se mai poate. Hemoragia de automobile care există azi crează uriașe probleme de parcare, pe care primăria le rezolvă dezinvolt
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cuveni să-mi iau mașina din parcarea instituției pentru a face loc tuturor șmecherilor din zonă care parchează dezinvolt acolo, regăsindu-mi locul din parcarea blocului pe parcursul zilei cât vecinul insolent e la muncă, iar, pe seară, să o readuc cuminte la birou, ca să rămână peste noapte. Credeți că e o idee bună, sau mai bine să pun mâna pe par? Nu, m-am hotărât, cred că voi începe să le public, săptămânal, numerele de înmatriculare ale dușmanilor mei, poate vreun
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
țării, care cuplează vioi și neconstituțional și funcția de stăpân al guvernului, ne anunța sec și oarecum cinic: țara e în colaps, urmează curbe de sacrificiu! Marți, reporteri isterizați se aruncau viermuind la Iași pe cadavrul unei biete tinere pictorițe, cuminte și talentată, ucisă cu bestialitate, chiar de ziua ei, de un psihopat lăsat în libertate de niște medici iresponsabil de sictiriți. Miercuri am văzut o mare de pensionari disperați huiduind ca la Revoluție și bruscându-l nestăpâniți pe bietul prefect
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fericirii, calea spre Nirvana. Ursita venise. În transă, Muc a invitat-o la dans. A crezut, o clipă, că emoția copleșitoare i-a muiat genunchii atunci când și-a cuprins adorata în brațe și a simțit cum creștetu-i bombat se așează cuminte la baza sânilor ei feciorelnici; dar nu, youuupiee!... Alta era explicația. Da, o găsise în sfârșit pe Cosânzeana fantasmelor sale, pe cea care corespunde (Thanks God!) perfecțiunii ultime, și are, așa cum vor repeta cu creierii arși de oftică toți cei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a dus. Dar el rămas-a / în adânc rănit de dânsă"); era o boală care-l mistuia, o chemare de sirenă căreia i se abandona scufundându-se, cu voluptate, într-un dor fără de sațiu. Mereu. Astăzi, Profesorul s-a cuibărit cuminte, asemeni Poetului în vis, pe șoldul ei scăldat de respirația ritmică a Mării Negre ("totuși valul nu se taie/cercuind apa bălaie"), sclipind cețos, dar trainic, ca în poveste, în amintirea noastră". 10 iunie 2011 O prietenă din Canada a fiicei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
flori de grădină proaspăt smulse, începeam, la rândul meu, o carieră de dascăl, neterminată nici azi. Îmi amintesc și acum imensul buchet de flori de grădină, în care dominau intruvabilele astăzi vâzdoage, cu mirosul lor delicat-înțepător, pe care copiii aceia cuminți, necăjiți, dar curat îmbrăcați, mi l-au oferit la clasă. Am predat, de-a lungul a câteva decenii, unor audiențe interesate sau plictisite, inteligente sau tâmpe, de la ciclul gimnazial, la liceu, facultate, ciclu masteral sau doctoral, în țară sau străinătate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
viu să vă cînt. Să mănînc frunză de fag Să-i cînt, codrului cu drag. Să beau apă din izvor Să cînt codrului cu dor. Să beau apa Motrului La umbra zăvoiului. CÎntecul biciuiește anumite vicii. Exemplificăm : ,, - Măi bărbate, fii cuminte İa cînepa și mi-o vinde Și mi-o vinde fără preț Că eu lunea nu lucrez Marțea țin de sărbătoare Miercurea de fată mare Joia e rău de dobitoace Vinerea dracu mai toarce. Și sîmbăta-i de băut İar duminica
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nu doar pe orizontala faptelor, a întâmplărilor și evenimentelor, ci și pe verticala înălțată în planul realului de către niște profeți iluminați. Cu alte cuvinte, rolul acestor personaje-tampon este și acela de a face legătura - și totodată distincția - între planul realității cuminți , „normale”, și cel al extazelor mistice. DANIEL CRISTEA-ENACHE SCRIERI: Vântul sau țipătul altuia, București, 1992; Eu și iadul, pref. Vasile Andru, București, 1993; Simbol sau vedenie, București, 1995; Aripile arhanghelului Mihail, București, 1996; Apocalips amânat, București, 1997; Cer iertare, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]