6,325 matches
-
edificarea unui spațiu de cult, acesta va fi templul artei amenajat fie pentru o întreagă grupare artistică cum este casa Secesiunii realizată de arhitectul Olbrich, fie că artistul își va transforma propria locuință într-un spațiu destinat artei și construit, decorat în consecință, cum este casa-atelier-muzeu a lui Gustave Moreau, a lui Fernand Khnopff sau a Ceciliei Cuțescu-Storck. Mai mult decât atât, pentru artistul decadent / simbolist la maison c'est l'homme même. În salonul ținut de Macedonski, un anumit ceremonial
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu revelarea funcțiilor sacerdotale ale unor obiecte (dintre care cel mai important este tronul pe care se așază oaspeții care citesc) poate face trecerea spre atelierul Ceciliei Cuțescu-Storck, aflat la parterul casei din strada Vasile Alecsandri, al cărui hall-atrium este decorat de pictoriță, reproducând ambianța unei sere sau a unei păduri tropicale. Ca și în alte situații, am ales o dublă ipostaziere a fenomenului, atât din perspectiva literară, cât și din perspectivă pictural-arhitectonică, ca fațete ale aceluiași fenomen prin care locuinței
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în aproximativ aceeiași termeni: "Diferența dintre determinismul naturalist și decadență este diferența dintre mecanismul unei maladii și maladia însăși (...)"29 sau, altfel spus, "Decăderea este decadentă, pe scurt, când artificiul nu este folosit doar pentru a ascunde cât pentru a decora descompunerea"30. Așa cum Moreau coroborează elementele unor mitologii diferite, Holder își stilizează până la hieratism figurile plasându-le în spații abstracte etc.. "Un mijloc analog de exprimare îl constituia permutarea stilistică. Aceasta implica un amestec de stiluri diferite și, în cazul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o altă viziune și o altă sensibilitate, care aveau să configureze simbolism-decadentismul la sfârșitului secolului al XIX-lea. La rândul său, Klimt preia o temă clasică iluministă, pe care o transformă complet în opusul ei. Cele trei tablouri destinate să decoreze plafonul Universității din Viena, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, trebuiau să reprezinte alegoric victoria luminii, respectiv a rațiunii, asupra forțelor întunericului, respectiv ale pulsiunilor instinctuale. Ele devin la Klimt alegorii ale eșecului rațiunii. Böcklin nu are vehemența lui Klimt, dublată în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o receptare a tabloului ca operă simbolisto-decadentă pe baza unei afinități care solicită o analitică la confiniile cu meditația filozofică. Cu câțiva ani înainte de acest scandal, Gustav Klimt împreună cu Franz Matsch erau angajați de către casa regală din România pentru a decora o sală a castelului Peleș, reședința de vară a familiei regale. Leon Bachelin face referire la contribuția klimtiană în monografia pe care o consacră castelului Peleș. "Decorația veselă, și foarte grațioasă, e vrednică de serbările spiritului pentru care e hotărâtă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
distincție între "marea artă" și "artele minore" e moartă". De asemenea, conchide criticul, artele decorative îi reunesc pe les lettrés și pe amateurs, astfel că un poet se face ebenist, un prinț muncitor "en application de cuivre", o grande dame decorează cu broderiile sale și aplicațiile de stofă interiorul hotelului orașului Bruxelles etc. Emanciparea artelor aplicate o regăsim și în programul Seccesion-ului vienez, iar Gustav Klimt ilustrează din plin dignitatea de care se bucură artele decorative, pictorul introducând decorativul nu numai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de culoare, și de dificilă simplificare, de unde se poate învăța deopotrivă să rezumi și să stilizezi peisajul și mașina în scop ornamental"128. Cum se poate vedea, arta afișului și modernitatea întrețin o relație cordială, iar feroneriile Art Nouveau care decorează intrarea în metroul parizian la 1900 revendică acest nou contract social și deopotrivă estetic. Un exemplu "românesc" este Pal (Jean de Paleologue) care a debutat cu proiecte de toaletă și noutăți în lumea modei în speranța de a deveni un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
încerca odată decorarea panourilor cu motive de ale noastre, în locul celor împrumutate de aiurea și lipsite de originalitate?"143. Însă venind din partea reginei, Tzigara-Samurcaș acceptă licențele poetice ale formulării decorative în sens Art Nouveau a unui subiect tradițional: Dumnezeu. Regina decora câteva file din Evanghelia ce se pregătea pentru târnosirea bisericii Trei Ierarhi din Iași. "Atotputernicul creator, reprezintat până acum în artă sub înfățișarea unui moșneag străbătând văzduhul în fuga mare, grăbit de a săvârși opera celor șase zile, este cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
neclintit pe unul din globurile abia închegate din haosul inițial, învăluit în mantia albă, iar cu dreapta presărind pe firmament nenumărate stele sclipitoare (...)"144. Regina mai participă la această expoziție și cu mobilier, tronuri și dulapuri "sculptate cu ornamente" care decorează la rândul lor "acel templu artistic din palatul Cotroceni, făurit întru întreg după concepția proprie a Alteței Sale"145. Având un caracter de program, deși nu au fost receptate ca atare și nu au constituit o școală, o parte dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai puțin fidelă a artei din industria casnică, sau a artei bizantine, păstrată în monumentele religioase"153. Metoda este înfățișată în simplitatea mecanismului ei reproductiv care nu lasă loc inovației, concepției personale, sensibilității estetice a artistului: "E vorba de a decora o copertă de carte, un timbru poștal, sau o cutie de chibrituri... Foarte bine; se iau cusături naționale, se copiază un motiv mai mult sau mai puțin potrivit și se înconjoară cu el chenarul cărții, sau pentru un timbru poștal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
compoziție poartă amprenta stilistică și emoțională a Jugendstilului, care a contribuit definitoriu la formarea pictorului. Articolul "A zecea expoziție a "Tinerimei artistice"", apărut la rubrica "Cronica artistică" din Ilustrațiunea Română, I.R. oferă o serie de detalii despre pânza destinată să decoreze "Escalierul" vilei Burileanu, marcând importanța ei "istorică" pentru arta decorativă românească. "Kimon Loghi s-a întrecut pe sine însuși anul acesta, cu pânza sa de vreo șapte metri, destinată pentru escalierul vilei d-lui Burileanu din T.-Severin. Pentru arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un an înainte de sosirea ei la Paris. Întoarsă în România, în 1906, i se propune să facă parte din "Tinerimea artistică" la expozițiile căreia va expune în mod regulat. Panourile sale decorative fac impresie, fiind socotite drept avangardă. Cecilia Cuțescu-Storck decorează pereții culoarului care duce la Sala de Consiliu a palatului Băncii Marmorosch-Blank, realizează tripticul Industria, Agriculutura, Comerțul și execută o serie de panouri murale pentru casa Stăuceanu, printre care și cel intitulat Secret (1922). Cecilia Cuțescu-Storck este cea care deschide
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în cadrul Cenaclului Idealist, condus de sculptorul simbolist, Severin, cenaclu pus deja într-o bună tradiție secesionistă, sub patronajul prințesei Elisabeta și a prințului moștenitor Carol, un colț al sălii este amenajat à l'orientale cu contribuția majoră a Elenei Bednarik, decorat cu "perne ornate cu motive bizantine și executate în tehnica batik (...) iar de jur-împrejur se vedeau plante în ghivece ornate și ele cu motive bizantine, în metaloplastie"195. Dincolo de interesul pe care casa regală îl arată artei bizantine, ea devine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Kimon Loghi, A fost odată..., în fundal se află un castel care reclamă arhitectonic o altă vârstă culturală decât aceea basmului, ceea ce Paul Constantinescu consideră o eroare generată de neconcordanța între stilul personajelor împrumutând feriilor rusești din picturile care decorează cu scene de basm renumitele skatulka, casete pentru bijuterii, și recuzita legendelor nordice din care face parte și castelul. Prezent la expoziție, Tzigara-Samurcaș sublinia nu numai caracterul poetic al compoziției, ci și farmecul "prin haina strămoșească în care o îmbracă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui munte din partea unei feminități debordante, ipostaziate mitologic sub forma zânelor, avataruri ale unei Venus eterne. Basmul este parțial inspirat de balada Miorița, publicată de Vasile Alecsandri, poet consacrat și un apropiat al familiei regale o parte din versurile sale decorează interiorul palatului Peleș. Pentru a-i conferi autenticitate și în vederea păstrării culorii locale, Carmen Sylva o și intitulează "basm/poveste română". În mijlocul unei petreceri pastorale, o fată, Irina, lansează o provocare unui tânăr păstor, Ionel, îndrăgostit de ea și care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Acolo, șuvoiul auriu ca o ploaie de monede de aur se scurge printre coapsele femeii, aflată într-o transă erotică, sugestia litigioasă klimtiană a luxurei ca afrodisiac. Aici, sugestia unui erotism maladiv este transpusă la un alt nivel. Corpul este decorat de două cale cu peduncul galben, flori rare, aparținând unei horticulturi exotice, chiar dacă nu au extravaganța colecției horticole huysmansiene. Cele două flori sunt dispuse strategic. Una dintre ele este plasată aproape între coapsele femeii, într-un joc aluziv al transpoziției
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să facă aluzie la muzică. "Și totuși, totul este calculat în vederea obținerii efectului muzical, pentru a deveni pentru ochi ceea ce compozițiile lui Beethoven sunt pentru ureche: muzică vizuală"401. Pictura lui Klimt face referire la muzică, pictorul este invitat să decoreze în 1898/99 salonul destinat muzicii al casei industriașului Nikolaus Dumba, pentru care realizează două panouri. Într-o primă tratare a temei, Klimt se oprește asupra unei figuri reprezentative, Schubert. Pictorul îl înfățișează într-o manieră impresionistă pe celebrul muzician
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate înțelege chiar din pictura sa, Cecilia Cuțescu-Storck va fi atașată de arta Renașterii, mărturisindu-se venerația pe care o avea pentru Tițian din a cărui pictură, Amor sacru, amor profan, se va inspira (pentru fresca interioară cu care-și decorează atelierul). Promenada de-a lungul cheiului "Dei Schiavoni", la Veneția unde vede hangarele în care se reparau ambarcațiunile, îi provoacă o reverie cu trimitere la tablourile lui Brangwein. Hangarele "[...] cu carcasele învechite, sau jumătate reparate, păreau fantomele unui schelet de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acompaniată acum de milă, de remușcare. Scena poate furniza și o altă interpretare, dacă socotim nudul ca parte a unui cod cultural alegoric, reflectat de tabloul lui Tițian, Amor sacru, amor profan, sursă de inspirație pentru pictura murală care-i decorează atelierul. În acest caz, nuditatea chiar și parțială a Salomeei indică contrariul aparenței, "amorul sacru", un reflex pios care întoarce pe dos termenii consacrați ai ecuației decadente. Dragostea autentică a Salomeei generează un act crud, iar păcatul este expiat prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pânzei care o acoperă asemeni unui sari, se află flori. Chipul ei are ceva din hieratismul mut al tahitiencelor lui Gauguin, un chip hindus de divinitate crudă și impenetrabilă. Sub talgerul pe care se află capul sfântului avem un vas decorat cu motive populare românești și un pahar. Ca și în alte tablouri cu aceeași temă, chipul sfântului poartă amprenta modelajului iconografiei bizantine, unde figurile sunt mai interiorizate, într-o dimensiune extrasă oricărei contingențe. O altă tratare a temei o regăsim
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o mise en scene. Interiorul nu reprezintă decât un reflex narcisic al locatarului, o hermeneutică adecvată a personajului ar putea să pornească de la proiecția ipsatorie pe care o configurează propria sa locuință. Felul în care scriitorii și artiștii își decorează apartamentele devine semnificativ și constituie un element definitoriu al esteticii cameristicii decadente, al sensului pe care acești esteți îl dau locuirii în acord cu o recuperare a simbolului ca semn definitoriu al acestei lumi. Inventarul caselor de esteți este prodigios
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Scriitorul etalează credo-ul său, arta, care solicită o iubire informată cultural și o devoțiune transformată în misticism estetizant. Senzațiile, importante pentru orice senzualitate de expresie literară, sunt puse în relație cu maladivul, reflectat în felul în care esteții își decorează saloanele pentru a întreține deopotrivă și leacul și otrava sau, în accepția pe care Jacques Derrida o conferă termenului, pharmakonul decadent. Emblematic pentru felul în care literatura și arta sunt recuperate în spațiul pe care artiștii îl locuiesc sunt trei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Buffon ar putea fi reformulată astfel: la maison c'est l'homme même. Interiorul reflectă și se reflectă în interioritatea artistului. O importantă dimensiune decadentă o regăsim în felul în care pictorii, scriitorii sau colecționarii de artă aleg să-și decoreze interiorul casei, dacă nu să o și construiască. Una dintre temele romanului lui Huysmans, În răspăr (1884), este și această relație pe care personajul o întreține cu propria sa casă, transferând ceea ce ține de exterioritatea dezirabilă, călătoria, sau de o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bogdan-Pitești -, în cazul în care nu există un spațiu special amenajat pentru cele două puncte de articulație ale habitatului decadent. "Itinerariul estetului prin casă trece inevitabil prin bibliotecă și cabinetul de stampe [...]"575. În cazul lui Alexandru Bogdan-Pitești, casa este decorată pe gustul estetului și poate că ea este mijlocul subtil prin care substanța seniorului decadent este reintegrată, recompusă, cu toate virtualitățile ei. Ceea ce la prima vedere pare un bric-à-brac artistic, specific anticariatelor, relevă, de fapt, o scrupuloasă întreținere a contrastelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plafonului casei lui G. Petrașcu. Lângă un tablou de Grigorescu, Țărancă torcând, este plasată o vedere din Veneția, "plină de nostalgia orașului acela", și "o impresie după femeia cu părul roșu al lui Henner" realizate de G. Petrașcu. Salonul este decorat în stilul lui Ludovic al XVI-lea, cu mobilă de Aubusson, cu fotoliile și canapeaua reprezentând fabule de La Fontaine. Practic, ne aflăm în plin decor rococo pe care-l îndrăgea Pașadia din romanul decadent al lui Mateiu I. Caragiale, Craii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]